959 matches
-
CRBL), vedeți, vedeți, vedeți? De fapt, banii ajunși în ultimii doi ani de la București, atâția câți nu și-au schimbat adresa, nu au făcut nimic notabil în Șerbia de Nord-Est. S-au evaporat că apa de ploaie. Și cu câte trâmbițe sună peste Timoc ,,tovii” de la D.P.R.R.P. că o fi, ca o pați! Ptiu!, să nu le fie de deochi! Înțelegem interesul ,,cetei” domnului Nițu. Îl înțelegem și pe el, poate nici nu știe cât de mult îl înțelegem. Dar, mai
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
fondurile structurale și de coeziune, alocate României prin 7 programe operaționale. Doar 58% din cele 19,2 miliarde de euro alocate. S-ar putea ca suma să crească, dacă nu mai demolăm din bucățelele de autostrăzi inaugurate, cu surle și trâmbițe, în capania electorală a marelui pontist! Analizând bilanțul, concluzie vine de la sine asupra „bunelor guvernări” Boc/Băsescu-Ponta! Despre cea din urmă aflăm din ce în ce mai multe nefăcute! E clar că avem o mare problemă. De cadre. Lipsesc profesioniștii. Ca să fiu exact avem
TABLETA DE WEEKEND (136): GÂNDURI DE GERAR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383186_a_384515]
-
pe-alei mă las timpului pradă. Și simt cîte-un înger cobindu-mi în fiecare os, precum aud, la apus, sughițul lebedei în zbor. Pe deasupra caselor bate orologiul cleios, din adînc în adînc sfîntul pas se-nnămolește-n ogor. Dar de ce trîmbița dogită a nașterii voastre, cînd viconții și marchizii se-ntorc bătrîni și goi din pădure? Sfîntă Fecioară, dă-mi poala mantiei tale albastre, sînt mucenicul născut pe-un tăiș nevăzut de secure. Cînd plouă-nfundat mă doare mîna cu care
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
pe-alei mă las timpului pradă.Și simt cîte-un înger cobindu-mi în fiecare os,precum aud, la apus, sughițul lebedei în zbor.Pe deasupra caselor bate orologiul cleios,din adînc în adînc sfîntul pas se-nnămolește-n ogor.Dar de ce trîmbița dogită a nașterii voastre,cînd viconții și marchizii se-ntorc bătrîni și goi din pădure?Sfîntă Fecioară, dă-mi poala mantiei tale albastre,sînt mucenicul născut pe-un tăiș nevăzut de secure. Cînd plouă-nfundat mă doare mîna cu care
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
de Barzovie-Vodă. însă Istoria, această carte pe care și analfabeții o pot citi, a făcut ca între timp, printr-acest proces dialectic numit mazilire, Barzovie-Vodă să fie schimbat, iar în locul lui să fie înscăunat cu mare fală, cu surle și trâmbițe, cu țipete și răcnete, Sima-Vodă cel Bătrân, om ce nu știa scrisul și cititul, dar care cunoștea ca nimeni altul fumăritul și pescuitul. Mazilirea domnilor - grija cărturarilor. Căci foarte îngrijați de felul cum îi va primi noul domn erau Metodiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Damiani pe bunii noștri călugări Metodiu și Iovănuț. Lângă peretele opus geamului înalt, îngust, erau puse cap la cap două paturi solide, cu baldachin pe ale cărui mătăsoase perdele albastre erau cusute cu fir alb argintiu siluete de îngerași cu trâmbițe șezând șăgalnic pe norișori pufoși. Două fotolii renaissance, o masă gotică și-un sfeșnic brâncovenesc ocupau mijlocul încăperii, ce mai adăpostea aproape de fereastră un birouaș și-un scaun cu spătar legat în piele; un lavabou de marmoră, o mică oglindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de cîte alte miresme, la hotarul dintre trezie și amorțeală, asculta rugăciunile și cîntările pelerinilor, corul angelic al vocilor de copii și țiuitul instrumentelor, cu gemetele țiterei și jalea flautului, Înotînd În mareea cîntărilor care veneau În șuvoi, În sunetele trîmbițelor care tot dădeau de veste. Scăldat mereu de alte și alte voci, de larma mulțimii, de bocete și plînsete, de blesteme și rugi, purtat pe aripile a mereu alte izuri, de izul gloatei nădușite care-i năpădise deodată nările, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
o parte din chipul sculptat. În cavitate luci o albeață. Craniul vreunui sfânt sau al vreunui martir, se gândi Dante, plictisit. Nu prețuise niciodată acea obișnuință de a li se mărunți trupurile, În loc să fie lăsați să aștepte, În integritatea lor, trâmbița celei de a doua judecăți. Dar poate că era vorba doar de o statuie din fildeș, asemănătoare cu acelea ale zeilor din vechime. Între timp, călugărul Își deschisese larg brațele, cerând tăcere din partea mulțimii. Apoi Își duse mâna spre relicvariu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
decât o idee vagă despre cine era Bernard Shaw, Însă Monsignor s-a referit În egală măsură la Vagabondul Îndrăgit și la Sir Nigel, având mare grijă ca Amory să nu simtă niciodată că-i fuge pământul de sub picioare. Dar trâmbițele sunau ora contactelor preliminare ale lui Amory cu propria generație. — Sunt sigur că nu regreți că pleci, a zis Monsignor. Pentru oameni ca noi, căminul se află acolo unde nu suntem. — Ba regret... Nu, nu regreți. Tu și cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vaste porți Spre ritmuri necuprinse de minte vreodată, Aduc Înaltei Cumpeni povara mea bogată De-atîtea existențe și tot atâtea morți. LAVA Te-nnăbușai în pâcla încinsei atmosfere, O! tu, noian de lavă ce-aveai să fii pământul; Făptura nu sunase din trâmbiți de cratere, Nu fulgerase încă, în noaptea ta, cuvântul... Ce surdă clocotire, ce-nceată așteptare Sub aburii roșiateci, sub aburii de fier, Când înspre noi tărâmuri vroiai o revărsare, Când, oprimat de umbră, tu presimțeai un cer! Dar se desprinse
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Credeți într-o revenire a clasicismului, care să aducă viață nouă poeziei? - ... - Sau credeți - cum s-a dat țipătul de alarmă în străinătate - în moartea, dispariția poeziei? - E posibil, în văzduhurile Cetății Vecinice, îngerul din Apocalips să fi sunat întîia trâmbiță chiar în aceste timpuri; și să fi început să se dărâme această parte din Soarele Consolator. Dar numai ca o dreaptă încercare a închinătorilor Feței înșelătoare. Cei vrednici de harul inalienabil al poeziei vor învia în și mai înalte lumini
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sonet al Vocalelor, dacă nu o revizuire - prin extaz - a zilelor enorme ale creațiunii? Este interesant să menționăm o anumită simetrie care apropie faimosul sonet de cea mai grandioasă dintre poemele umane, Apocalipsa sfântului Ioan. Acolo, la fiecare sunet de trâmbiță a îngerului, un sector de soare se acoperă de umbră. La fel ca în Apocalipsă, numai că la celălalt capăt al lanțului de efecte și de cauze, cele cinci sunete fundamentale ale limbajului, vocalele, dau - la Rimbaud - măsură imaginilor acestor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Zosim, din Frații Karamazov) la catedră și tablă se însuflețește. Gestul, mai larg, arată rândurile oștirilor de algebre. Un călugăr-soldat ridicând Cruciata de semne pentru cauza: cea mai adevărată, cea mai importantă, "cum sabia n-a pledat vreodată și nici trâmbița n-a proclamat". Bătălia se desfășoară albă, hotărâtă, într-un mers de fapt suveran. Ochii profesorului preciși, albaștri în planul median al amfiteatrului, par materializarea punctelor circulare, de la infinit: organizatori și absoluți. Pe când fața se desface pe fondul negru al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasă > Poeme > Emoție > CETATEA IERIHONULUI CADE Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului aptea oară, pe când preoții sunau din trâmbițe, Iosua a zis poporului: "Strigați, căci Domnul v-a dat cetatea în mână! ( A s, pe când preoții sunau din trâmbițe, Iosua a zis poporului: "Strigați, căci Domnul v-a dat cetatea în mână! ( Ios.6:16 Dacă sunt tristă și
CETATEA IERIHONULUI CADE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364308_a_365637]
-
Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului aptea oară, pe când preoții sunau din trâmbițe, Iosua a zis poporului: "Strigați, căci Domnul v-a dat cetatea în mână! ( A s, pe când preoții sunau din trâmbițe, Iosua a zis poporului: "Strigați, căci Domnul v-a dat cetatea în mână! ( Ios.6:16 Dacă sunt tristă și poate mor când se scutură liliacul se dezbrăca pământul de haine îmi îmbrățișează inima cu răcoarea ogorului proaspăt arăt mă
CETATEA IERIHONULUI CADE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364308_a_365637]
-
oricărui român este acela de a vizita măcar o dată America, la fel cum musulmanii merg la Mecca, iată că și eu am revenit în această țară, nu cum o fac cei mai mulți dintre artiștii noștri (muzicanți, interpreți, actori) - cu alai și trâmbițe, cu invitații care mai de care mai „speciale” -, ci ca un om simplu, dar fără să abandonez observațiile discrete ale psihologului dornic de cunoaștere, de aprofundare a modului în care o parte din comunitatea română își duce traiul de zi
VENI, VIDI, VICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364523_a_365852]
-
Cântul vieții” Au însuflețit multă vreme pereții. Oare au fost, într-un fel, generații spontanee? „Cântare omului” a lansat o vagă idee... Cineva - mărturisesc ei că i-ar fi învățat, Iar noi dansam după cântec, pe un covor fermecat. O trâmbiță magică a sunat deșteptarea, De s-a făcut neîntârziat numărătoarea. Pe-o bancă - un loc liber...și m-am așezat de zor, Fără să știu că este boxa acuzaților, Dar în așa companie ilustră, zău că face! Cel puțin să
NEMURIREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361298_a_362627]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TRÂMBIȚE DE ROUĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Trâmbițe de rouă Clipele se succed egal transparente, Cu pași ușori, aerieni de gazele, Insesizabile, urmând aparente Infinite traiectorii paralele. Vin cete
TRÂMBIŢE DE ROUĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361400_a_362729]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TRÂMBIȚE DE ROUĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Trâmbițe de rouă Clipele se succed egal transparente, Cu pași ușori, aerieni de gazele, Insesizabile, urmând aparente Infinite traiectorii paralele. Vin cete de îngeri de dimineață Cu trâmbițe de rouă strălucitoare; Impresiile se schimbă la față, Gătite pornesc spre lume, călătoare
TRÂMBIŢE DE ROUĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361400_a_362729]
-
Podișor Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Trâmbițe de rouă Clipele se succed egal transparente, Cu pași ușori, aerieni de gazele, Insesizabile, urmând aparente Infinite traiectorii paralele. Vin cete de îngeri de dimineață Cu trâmbițe de rouă strălucitoare; Impresiile se schimbă la față, Gătite pornesc spre lume, călătoare. Viața curge ca un fluviu secat, Face un zgomot infernal la cascade, Plouă peste grâul nesemănat - Toate așezate între acolade. Cortina de mistere s-a înălțat, A
TRÂMBIŢE DE ROUĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361400_a_362729]
-
doborî pietrele. Cu marea Lui blândețe, Iisus Aliniază planetele. De la Nord și Sud până la Est și Vest Se făcea o strictă numărătoare; Dacă mai rămâne cumva un rest, Îl vom socoti data viitoare. Vin cete de îngeri de dimineață Cu trâmbițe strălucitoare de rouă; Impresiile se schimbă la față, Se încolonează două câte două. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Trâmbițe de rouă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
TRÂMBIŢE DE ROUĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361400_a_362729]
-
făcea o strictă numărătoare; Dacă mai rămâne cumva un rest, Îl vom socoti data viitoare. Vin cete de îngeri de dimineață Cu trâmbițe strălucitoare de rouă; Impresiile se schimbă la față, Se încolonează două câte două. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Trâmbițe de rouă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TRÂMBIŢE DE ROUĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361400_a_362729]
-
și plocade. - Acum să-mi pregătiți și fata, ca pe-o cadână-n prima probă ! Vânzol de căutare-mpleticită, strigăt neînțeles, semnale-n torțe și spaimă de pedeapsă, dar fata era în negăsire. Se dă alarma în tot satul adormit, cu trâmbiți, clopot și tropote de cai. Beiul sare-n șalvari și toți cată urma fetei care urca pe vărf de munte-n Cheie... Planuri de-atac cu înconjor, ca nu cumva să scape fata, înaintare-n flancuri, având în frunte pe
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
ceea ce v-ați propus ați și reușit să realizați? Ați primit susținere din partea autorităților în această activitate? Ați participat la vreunul dintre congresele internaționale Dracula? - Din păcate, ca în multe alte domenii și aici s-a pornit cu surle și trâmbițe, apoi, oamenii au obosit să se mai tot lupte pentru ceva anume. Ideea nu a fost susținută de autorități și cred, nici de cetățeanul de rând. Asimilarea lui Dracula cu duhul rău este încă evidență, nu este doar literatura. Totuși
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
de o fărâmă de absolut la început toți zeii erau oameni cățărați pe vrejuri însemna mult să te cațeri pe-un vrej să-ți faci casă în cer colț cu strada Speranței unde stă Dumnezeu nu puteai însă sufla în trâmbițele Ierihonului vrejurile se uscau repede venea iarna anotimpul poveștilor eroice cu Elena din Troia cu Ulise cu Desdemona sau Hercule da nimic nu-i mai frumos decât să visezi cu ochii deschiși o mie de ani cât trăiește o iederă
EXTAZ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362899_a_364228]