360 matches
-
Martin du Gard, Țene îi dedică un eseu structurat pe mai multe paliere critice. De altfel, aceasta este una dintre calitățile președintelui Ligii Scriitorilor din România, știe să croiască o adevărată Istorie Literară. Una dreaptă, luându-se pentru aceasta la „trântă” cu concepțiile anumitor îndoctrinați ai vremii. Știe să aleagă substanța materiei din orice scriere, știe să descrie fiecare fenomen literar, fiind un cunoscător al curentelor artei. Identificarea schemelor pentru fiecare profil prezent în carte este o adevărată legitimație pentru Țene
MEDITATIE, SPIRIT, INTELIGENŢĂ, CUVÂNT de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348988_a_350317]
-
casa părintească Și de căpițele de fân De mine, puiul de român, De tot ce poa' să-mi amintească, De-acea copilărie sfântă Când umblam cu pantalonii scurți, De droaia de copii din alte curți Cu care mă luam la trântă; Prispa de lut a casei noastre Luminată-n nopțile cu lună Și astăzi nostalgiile-mi adună De pe întinderile sihastre- Îmi cereau părinții să-i ajut Legam joiana cu un lanț Să pască iarba de pe șanț Alături, cei mai mari, jucau
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
curați, cinstiți, frumoși și cu adevărat iubitori de țară. De aceea supraviețuim, de aceea suntem imbatabili și necruțători deși părem lași și delăsători. Nu există sentiment mai înălțător decât acela când, doruind să ne eliberăm, ne luăm cu munții la trântă, fiind un neam de feți-frumoși siliți să lupte cu uriașii, cu zmeii, cu marile puteri, cu marii stăpâni de sclavi ai unei lumi contemporane bolnave, năuce, nemiloase. Realizarea noastră colectivă a peste 26.000 de strofe care încep cu ”sunt
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348445_a_349774]
-
ar vrea să scuipe, dar trec scârbiți și intră-n bar. prin fumul gros se-ascute barda. în turnul Babel se-nfierbântă; un amalgam de limbi străine înjură, cântă și blesteamă și-n bruma rece de afară iau fantomele la trântă. și trece toamna, trece, trece!... și nimeni n-o mai bagă-n seamă; cu ochii ficși pe termopane postim într-un refuz de iarnă, în timp ce alții, din palate, ne plănuiesc o dulce moarte. Referință Bibliografică: și trece toamna, trece, trece
ŞI TRECE TOAMNA, TRECE, TRECE!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345039_a_346368]
-
mai aterizez! Eu îmi fac călătoria La bilet cu preț întreg Nu știu cum călători ea Cu un soț așa de bleg! A zburat la circ o fiară Fără vreun amendament Avionul tău de seară, Este de bombardament Dacă nu mănânci o trântă, Nu poți să obții ce vrei Și nici pasărea nu cântă, Altceva pe limba ei Este ora cinci și zece: M-am uitat la termostat Fierbințeala lumii trece Dintr-un stat într-un alt stat Căpitane ține ruta Vira cârma
UN COMPAS de ION UNTARU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345542_a_346871]
-
convingeri și de identificare cu Generația: „Nae Ionescu a priceput, înainte ca existențialismul să fi devenit o modă și o doctrină cvasi-oficială, că suntem cu toții osândiți la libertate și la alegere, că în filosofie insul și duhul se iau la trântă pe răspundere, că disciplina aceasta zisă teoretică îți stă nu mai puțin aproape decât îngerul păzitor, ori diavolul ispititor, că din pluralitățile ei nu poți ieși decât printr-un act de curaj bătând mai curând spre temeritate". Modul particular de
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
temelii sistemul comunist. După estimările de atunci, se pare că au fost în jur de 15-20 de mii de protestatari, care anesteziați de frigul din casa, de lipsa de mâncare și de tăierile salariale, au îndrăznit să se ia la trântă cu sistemul comunist și să-l pună la zid, strigând: „Jos Comunismul!” Ajunși în fața Comitetului Județean, sediul comunist a fost devastat, s-au spart geamuri, s-a aruncat cu banane, portocale (ceea ce romanul de rând vedea o dată pe an) cu
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
nu mai este. A fost luat de apă. Am lăsat și noi sapele pe nisip, ne-am dezbrăcat și ne-am aruncat în apă amestecându-ne printre ceilalți. Mai la margine, unde apa era până la genunchi, câțiva se luaseră la trântă în- cercând să-l bage pe Mărin Calotă cu capul în apă, că prea se lăudase că stă sub apă până nu-meri de la unu la o sută. Nu mai știam cine și pe unde mai înoată. O mare învălmășeală! Mai
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
privirea firavele mlădițe de ghiocei ce curioase și-au scos capul din țărână și așteaptă nehotărâte să vadă dacă totuși e timpul potrivit să se înalțe, să-și deschidă minunea albă a petalelor spre soare...Și parcă, luându-se la trântă cu zăpada ce tocmai s-a topit frunzele de iris și-au păstrat culoarea verde ca un simbol al vieții...dincolo de iarna ce încă va să vie... Iar sufletul meu aleargă nebun...prinde aripi și se agață de o rază
DOR DE PRIMĂVARĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376072_a_377401]
-
a rosti tăcut iubirea //cândva, prin 1991 pe 27 noiembrie, ora 19:52, se năștea pruncul meu cel mare, Andrei Cristian. ar fi făcut anul acesta 23 de ani. // se târăște timpul odată cu mine îi simt apăsarea. mă ridic de câte ori trânta devine mai aprigă cresc și când scad uneori plecările sunt atât de dureroase încât tabloul lor se strânge într-un punct măcar din cremene să fie să întâlnească celălalt punct de fugă... să înțeleg cândva sau acum de ce patina lui
ANIVERSAREA UNEI NAŞTERI SAU A UNEI PLECĂRI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376764_a_378093]
-
Există un Sibiu feminin, în care predomină cărările romantice de prin Parcul Sub Arini sau plimbările cu barca pe lacurile Dumbravei și manifestările culturale pline de har. Dar nu este de ici colo nici Sibiul bărbătesc, care se ia la trântă, postulând modernismul urban în sticlă și metal sau deschizând generos ușa spiritului întreprinzător al neastâpăraților, harnicilor ardeleni și - atenție - ardelence! Cât despre număr, sunt Sibiuri și Sibiuri; unul medieval, altul fostă Capitală Culturală Europeană, unul săsesc, altul românesc, cel de
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
și bunicii tăi i-au așteptat în anii ’40 și mai târziu pe americani să vină și să ne izbăvească de talpa comuniștilor, nu?! îl întărâtă Patriarhul. -Norocul tău că mă dor oasele din cădere, că altfel ne luam la trântă! ripostă ursuz Papa. -Ba norocul tău, uiți că Patriarhul a făcut judo?! interveni Diplomatul. -Stați că judo a făcut abia peste cinci ani de-acum înainte, nu vine așa socoteala?! zise Babacul. În timpul ăsta, Solitarul o luase la dans pe
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
plângeau stele lacrimi ametist Iar tu-n balade mândre le-nșirai... Și-n ochii tăi creștea-nflorind iubirea, Pe ceruri băteai salbe de cuvânt Părând că zei ți-au lăsat menirea Să ai blândețea și tăria unui sfânt. Luai nemărginirile la trântă, Cu aripile visului zburai, Un înger ce în versuri ne cuvântă, De doruri alungat cândva din rai. Ai poposit în poarta ce uitată Deschisă rămăsese într-o seară Și mi-ai promis iubirea ta, pe toată! Și că tristețea va
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
glas îi cuvântaiDe plângeau stele lacrimi ametistIar tu-n balade mândre le-nșirai...Și-n ochii tăi creștea-nflorind iubirea, Pe ceruri băteai salbe de cuvântPărând că zei ți-au lăsat menireaSă ai blândețea și tăria unui sfânt.Luai nemărginirile la trântă,Cu aripile visului zburai,Un înger ce în versuri ne cuvântă,De doruri alungat cândva din rai.Ai poposit în poarta ce uitatăDeschisă rămăsese într-o searăși mi-ai promis iubirea ta, pe toată!Și că tristețea va-nceta să
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
care străbate acest poem-manifest este transformarea acestor picături într-un ocean: „Suntem picurii de viață / Preludiu de uragan / Alungând norii de ceață / Vom redeveni ocean” (Picături de viață). Și nu o dată, în ton autoironic, autorul persiflează moartea, luându-se la trântă cu ea: „Nu aștept căderea nopții / Când bat cliopotele-n dungă / Îmi urmez cărarea sorții / Răbdător, căci viața-i lungă // Salvând moartea de la moarte / La răscruce de milenii / Geamurile vieii sparte / M-au ferit să am vedenii // Salut, onorată moarte / Mergi
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
de locuit erau amenajate prin separarea cu panouri și erau deservite de numai trei băi, comune și acestea. Fiind ceva mai împlinită, trebuia să aibă mare grijă noaptea, pentru a nu se rostogoli din patul minuscul și pentru a evita trântele care o pășteau la fiecare mișcare. Ardeleancă obișnuită cu traiul bun și mâncarea sănătoasă, a gustat din plin deziluzia meselor rare, inconsistente și neregulate. Oboseala, nervii și presiunea nu au fost trucate, mi-a spus surâzând amar. Orice „of” scăpat
KINGA ŞI „IADUL BUCĂTARILOR” de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371778_a_373107]
-
luptă veșnică, adesea disperată cu urâtul.” Nimic nou sub soare, pentru că asta s-a întâmplat din totdeauna cu oamenii și în variantă modernă se întâmplă și în zilele noastre: cei bogați se luptă cu plictiseala, pe când săracii se iau la trântă cu nevoile de zi cu zi! Atunci de unde fericire la niște oameni aflați într-o necontenită alergătură după bunuri materiale, acum când tot mai puțini au ochi să vadă că cea mai preț agoniseală consistă în valorile moral-spirituale și în
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
nativ, din instinct, aș spune, marcată de prea-plinul existenței sale tumultuoase, la ceasul unui bilanț în egală măsură lucid și sentimental. Din Hadesul întunecat (fundul subpatului în care lipsa strigătului primordial o hărăzise morții), fetița „de nevoie” se ia la trântă cu exponenții unui regim concentraționar ce avea s-o izbească din plin, fără s-o îngenunchieze însă, reușind să-și „domesticească” suferințele, cu înțelepciune și fermitate, abia la maturitate. Rar mi-a fost dat, în ultimii ani, să întâlnesc un
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
paradis pămîntesc, dar enclavizîndu-se mizerabil și lăsîndu-se infestată de morbul moscovit al secolului. Prin chiar acest maniac întîrziat, de altfel înrudit cu alți sud-americani rudimentari, cu niște Che Guevara rătăciți într-un veac ce vrea să uite modelul leninist. Că trînta bărbosului premerge, simbolic, iminenta dispariție nu pare să mai lase loc dubiului, altceva însă interesează după ce scaunul habanez va rămîne gol. Dacă bolșevismul moscovit mai dăinuie, mascat sau fățiș, în cîteva enclave asiatice și, primitiv ascuns, în cîteva colibe africane
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
penetrarea lui într-o lume care se civilizează global are șanse minime. (Contrar poncifelor că omenirea nu e în stare să învețe din lecțiile dure ale istoriei. Iată că e în stare.) Altceva, cu totul altceva se insinuează în simbolul trîntei habaneze. Cît îi va trebui paradisiacei insule transformată de fidelul Kremlinului într-un iad al sărăciei generalizate să iasă de sub blestemul egalitarist și să revină la condiția ei modern-luxuriantă, vecină a performanței nord-americane? Oricum, nu mai puțin jumătatea de secol
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-nțelege cred, de ce omiterea numelui expozantului de la Cupola nu are nici o relevanță particulară. Ci doar una general simbolică.) 20 decembrie Decît de plîns, mai bine de rîs. De e să mori, adică... Nu e nici o diferență între rîsul provocat de trînta clovnului Gioni în nisipul arenei circului și cel de gestica lui Călinescu în înțesatele amfiteatre. E același rîs biologic ce l-a însoțit pe individ de la Altamira pînă-n computerlandul de azi. Cu mici diferențe. Care? Cînd vărul Ciuciuriciu își făcea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de gestica lui Călinescu în înțesatele amfiteatre. E același rîs biologic ce l-a însoțit pe individ de la Altamira pînă-n computerlandul de azi. Cu mici diferențe. Care? Cînd vărul Ciuciuriciu își făcea intrarea în circul meu din Dorohoiul copilăriei imitînd trînta cu nasul de nisip a celuilalt Gioni, de la circul mare din piață toată mahalaua caracudească se tăvălea de rîs pe băncile din tulpini de floarea-soarelui. Doar să ieșim din casă și rîsul spontan, sănătos, ne așteaptă la colț. Numai să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în volumele publicate în deceniul opt - Poeme florivore (1972), Starea de urgență (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Arcul biologic (1974) -, când limbajul emfatic și sarcasmul lasă loc unui lirism interiorizat și mai profund. C. a scris și proză: nuvele - La trântă cu munții (1949), Candidatul (1950), povestiri - Pâinea păcii (1951) și romane, cel mai semnificativ, Cazul doctor Udrea (1959), analizând dilema intelectualului între izolare și egoismul implicării în termenii profesiunii și angajarea în termeni sociali. Mărturia dramatică din Tout espoir sera
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
un volum postum, apărut în 1984 la Paris, restituie o imagine a vieții literare românești din anii ’50-’70. SCRIERI: Tavernale, București, 1941; Pelerinul serilor, București, 1942; Arhipelag, București, 1943; Manifest liric, București, 1945; Moartea lângă cer, București, 1946; La trântă cu munții, București, 1949; Candidatul, București, 1950; Timpii de aur, București, 1951; Pâinea păcii, București, 1951; Noaptea de la Ipotești: două episoade, București, 1957; Cazul doctor Udrea, București, 1959; Baritina, București, 1965; ed. (Când simți cum moare vântul), București, 1972; Poezii
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
dau toate statele. Anglia și America, Franța și Germania, Rusia, Austria, toate au protejat industria lor pentru a o avea, l-au crescut pe copil cu cheltuială și, după ce a devenit bărbat, i-a dat voie să se ia la trântă cu toată lumea. Și copilul industriei naționale trebuie crescut întîi, ferit de lupta cu industria barbată a străinătății și abia când se va împuternici și va ajunge egal în tărie [î]l putem lăsa să concureze sub regimul libertății comerțului. Ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]