413 matches
-
București, 1934; Unchiul meu Adam, cu desene de Gusty, București, 1934; Anecdote, pref. Take Papahagi, București, 1935; Coana Frosa la București, București, 1935; Răpirea celor două fetițe, București, 1935; Rilă Iepurilă, București, 1935; Flor Voinicul, București, 1937; În țara copiilor trântori, București, 1938; Păpușica, cu desene de Pascal, București, 1938; Șerban și Uragan în avion, București, 1938; Ștrengărelu, cu desene de Pascal, București, 1938; Buchete de povești, București, 1939; Mica Robinson, București, 1939; ed. Sibiu, 1992; Sandu și Sanda, cu desene
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
bărbătuș. Desigur, curios fenomen! Dar mai mult încă: toate ouăle predestinate a deveni indivizi feminini regina le pune în cășițe mici, în cășițe de lucrătoare; embrionii predestinați a deveni trântori se pun în cășițe mari, în așa-numitele cășițe de trântori. Daca însă facultatea crăiesei nu este în toată orânduiala, adecă daca nu s-au împreunat și fecundat, sau sămânța primită cu ocazia împreunării este întrebuințată și punga cu sămânță e sleită, regina nu suspendă ouarea; dar se-ntîmplă amăgiri. Sute de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai energică, care consistă dintr-un amestec simplu de miere, polen și apă, în locul mâncării de mai nainte (asemănător laptelui. Albina se-nțarcă). Numai individele predestinate a fi regine primesc înainte terciul regal mai sus amintit. Dacă nici lucrătoarele, nici trântorii nu se balegă încă, bălegarul rămâne din contra în stomah până ce viermușul se face păpușă, și abia în starea de păpușă ori de cocon iese din trupurile insectelor în stadiu de metamorfoză și dă locului sau bășicei de libelă (camașă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ceea ce se va fi întemeind pe deosebirea de nutreț. Un fenomen ciudat e asemenea că chilioarele crăiești se-ntrebuințează o singură dată și apoi se risipesc, peste mai mult ori mai puțin timp, pîn-în temelie, pe când chiliile de albine și trântori se-ntrebuințează foarte des și consecutiv la clocire. Chilioarele din urmă se mai întrebuințează și ca magazii de miere și polen, pe când leagănul regal niciodată. E netăgăduit așadar că regina, din copilărie încă, se bucură la poporul ei de-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
incomodul observator imparțial s-ar da afară din țară, prin întrebuințare de mijloace silnice ale poliției! Esplicabilă, deși nu de scuzat, e această procedare numai prin faptul că orice reorganizare serioasă de partid s-ar îndrepta mai cu seamă în contra trântorilor liberalismului național cari, asemenea " Telegrafului", consideră statul ca pe-o vacă bună de muls, la dispoziția necondiționată a partidului dominant. Până și "Națiunea", foaie ce apare sub patronatul lui Dimitrie Brătianu, fratele ministrului prezident, spune că vânătoarea după portofolii ministeriale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la îmbogățirea patrimoniului național. Este vorba despre lucrătorii din agricultură, din comerț și din industrie, dar și despre savanți, artiști și scriitori. Din câte se vede, noțiunea de activitate productivă este, în acest caz, foarte cuprinzătoare. Parabola albinelor și a trântorilor Pentru a ilustra această opoziție între producători și neproducători, Saint-Simon ne propune parabola albinelor și a trântorilor, apărută în 1819. Trântorii sunt categoriile celor care nu fac nimic, proprietarii-rentieri. Albinele îi reprezintă pe adevărații producători, fără de care națiunea n-ar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
despre savanți, artiști și scriitori. Din câte se vede, noțiunea de activitate productivă este, în acest caz, foarte cuprinzătoare. Parabola albinelor și a trântorilor Pentru a ilustra această opoziție între producători și neproducători, Saint-Simon ne propune parabola albinelor și a trântorilor, apărută în 1819. Trântorii sunt categoriile celor care nu fac nimic, proprietarii-rentieri. Albinele îi reprezintă pe adevărații producători, fără de care națiunea n-ar putea subzista. Să presupunem, scrie Saint-Simon, că Franța îi pierde subit pe primii trei mii de „savanți
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
scriitori. Din câte se vede, noțiunea de activitate productivă este, în acest caz, foarte cuprinzătoare. Parabola albinelor și a trântorilor Pentru a ilustra această opoziție între producători și neproducători, Saint-Simon ne propune parabola albinelor și a trântorilor, apărută în 1819. Trântorii sunt categoriile celor care nu fac nimic, proprietarii-rentieri. Albinele îi reprezintă pe adevărații producători, fără de care națiunea n-ar putea subzista. Să presupunem, scrie Saint-Simon, că Franța îi pierde subit pe primii trei mii de „savanți, artiști și meseriași” ai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai puțin atribuirii frauduloase a „etichetelor” de apartenență la o elită (Pareto, 1916, § 2035). Așadar, Saint-Simon enumeră niște categorii care aduc la îndeplinire sarcini indispensabile prosperității economice și progresului științific. În opinia sa, aceasta este adevărata elită a țării. În privința trântorilor, Saint-Simon nu se gândește nicidecum să le atribuie vreun „scor de excelență”. Este vorba despre bărbați și femei care au dobândit o poziție preeminentă în societate sau care au moștenit-o (prinți și prințese). Este, fără îndoială, nedrept să-i
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
erau împărtășite decât de o mică minoritate a contemporanilor. Ele au exercitat, totuși, o mare influență asupra politicii de expansiune economică a celui de-al Doilea Imperiu (Clifford-Vaughan, 1960, p. 319). Ulterior, ideile saintsimoniene ilustrate de parabola albinelor și a trântorilor au avut ecouri în două direcții care, de altfel, nu sunt cu totul străine una de cealaltă, în măsura în care opun și ele elitele „utile” își trag legitimitatea dintr-o activitate productivă sau creatoare, unora „parazitare”, a căror preeminență este bazată pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o activitate productivă sau creatoare, unora „parazitare”, a căror preeminență este bazată pe un statut obținut cu multă vreme în urmă. Prima dintre aceste orientări este cea care asociază noțiunea de elită celei de timp liber. Parabola albinelor și a trântorilor Presupunem că Franța îi pierde subit pe primii săi cincizeci de fizicieni, pe primii săi cincizeci de chimiști, pe primii săi cincizeci de fiziologi, pe primii săi cincizeci de matematicieni, pe primii săi cincizeci de poeți, pe primii săi cincizeci
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
naționalistă, de care se debarasează treptat, pe măsură ce capătă un caracter tot mai accentuat literar. Cu toate că materialul e organizat doar în câteva rubrici („Cărți și reviste”, „Polemice”, „Recenzii”), sumarul este variat. Se reproduc sau se publică poeme de Mateiu I. Caragiale (Trântorul, Boierul), G. Tutoveanu (Privighetoarea, Nici un cuvânt, Povestea lor), G. Nedelea, Mihai Teodorescu, note de călătorie de Anton Holban (O călătorie în Palestina, 1-2/1935), Grig. Mich. Cotlaru (Curtea de Argeș, Sulina), Emil Lovin (Brăila), proze scurte de Andrei Voinea, Cinel C. Teodorescu
REVISTA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
ș.a. Compartimentul literaturii originale este, în această etapă, de asemenea mai bogat. Sunt găzduite numeroase nuvele semnate de Sanda Movilă, F. Aderca, Ion Călugăru, Grigore Cugler (Apunake, Match nul, Drumul dragostei, Logodin), Anton Holban, Emil Botta (Aplauze, Timpul cel prielnic, Trântorul, Râsul tăcut, Terra incognita), C. Fântâneru (Noapte de dragoste, Scrisori din Dușița, Balconul), cărora li se adaugă mai târziu proză de Mihail Șerban, Ieronim Șerbu, N. Davidescu, Lucia Demetrius, D. St. Rădulescu, Sărmanul Klopștock, Dan Petrașincu, N. Totu ș.a. In
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Paulescu (Autohtonism), Vladimir Dogaru (Latențele dacismului), C. Moraru-Balș (Singurătatea creatoare), V. Oprescu-Spineni (Tematica poetică a lui Sfarmă Piatră), V. Copilu-Cheatră (Visătorii moților). Ion Potopin semnează un necrolog Gib I. Mihăescu. Revista găzduiește și cronici la cărți recent apărute: Emil Botta, Trântorul, Ion Șiugariu, Trecere prin alba poartă, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească. De asemenea, nu sunt neglijate cronicile muzicale și dramatice. Traducerile aparțin lui Pimen Constantinescu. M.Pp.
MUNŢII APUSENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
de aceștia. „Împărțitorii de dreptate” sunt abjecți, poltroni, cupizi, gardienii au o inepuizabilă fantezie în terorizarea deținuților. Scoși atât pe căldură sufocantă, cât și pe ger năprasnic la munci epuizante, cu puștile paznicilor ațintite asupra lor, cu câinii asmuțiți împotriva „trântorilor”, deținuții muncesc până la epuizare, sunt hrăniți cu ciorbă de murături, astfel că sunt stăpâniți de psihoza foamei, iar unii mănâncă șerpi, șoareci, șobolani („șobolan la proțap”), lucernă, în timp ce doctorul nu tămăduiește, ci e doar „expert în decese”. Intelectualii, care nu
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
pot fi auzite de departe! Așadar, giganticul schelet alb și adorat zăcea - ca un colos leneș - în mijlocul războiului de țesut al acelei verzi și neobosite păduri arsacidiene. Și, în vreme ce firele se țeseau și se împleteau necontenit în jurul lui, zumzăind, uriașul trîntor părea să fie țesătorul însuși, năpădit de o verdeață din ce în ce mai proaspătă, mai intensă, deși rămînea, vicleanul, un biet schelet. Viața îmbrăca Moartea; Moartea sprijinea Viața; aprigul zeu se cununa cu tînăra Viață, zămislind splendori cu capetele cîrlionțate. Cînd am vizitat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
imaginea unor oameni departe de calm, toleranță și bunătate: necruțător, Îmbâcsit, hâd, mîrșav, nefast, Înapoiat, Înnebunit, dușmănos, dăunător, bestial, șovăială (mic burgheză), neadâncirea (realității socialiste, a rolului partidului, Învățăturii marxist-leniniste, etc) impas, prăbușire, uneltiri, slugi, lachei, clică, năpârci, ploconire, călăi, trântori, titoiști, adormi (vigilența), a toci (critica), ațâțător, a stârpi, a lovi (fără șovăire, fără cruțare) a biciui, a servi frontul (muncii, păcii, socialismului, cultural), a deservi, resturile (mentalității), a rânji, a lichida, a unelti, ș.a. Și iarăși: ură, armă, front
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezii Marele paianjen, semnalat elogios de Eugen Ionescu și devenit nucleul unui volum prezentat la concursul Editurii Fundațiilor Regale pentru tinerii scriitori needitați. Premiat, Întunecatul April este tipărit în 1937. Un an mai târziu, Editura Vremea scoate volumul de „nuvele” Trântorul. În același an, B. debuta pe scena Teatrului Național în dramatizarea Suferințele tânărului Werther. Rolurile intepretate în perioada următoare îi vor aduce consacrarea ca interpret de dramă. Concomitent, dă în „Universul literar” și în „Revista Fundațiilor Regale” ample cicluri care
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
limita calcinării. Hieratic în gest și vorbă, fără teamă de a trece drept manierist, creează în juru-i un spațiu singular de aristocrație intelectuală, de poezie dureroasă. Apogeul carierei actoricești coincide cu redescoperirea scrierilor sale literare, care sunt reeditate - Poezii (1966), Trântorul (1967) -, nu însă fără remanieri uneori substanțiale. Chiar în aceste condiții, cele două volume sunt o revelație pentru tânăra generație, aflată în plin efort de a se rupe de proletcultism. Poezii vechi, pe care le rescrie, dar și altele noi
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Monos, Glasul Petrului Cercel, Dormind, Iberia). Atenuarea lirismului, disimularea lui se vădesc și în zugrăvirea unor „întâmplări nelumești”, a unor întâlniri în spațiul visului ori al halucinației, sub formă de joc dramatizat, dialog esențializat. Numite de autor „nuvele”, narațiunile din Trântorul au fost considerate la apariție mai degrabă poeme în proză sau chiar creații lirice. Scrise din perspectiva personajului central, care, purtând cognomene diferite (Fluieră-Vânt, Trântorul, Mielu etc.), este mereu autorul, ele înfățișează viața lăuntrică a unui „suflet ce se dizolvă
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
al halucinației, sub formă de joc dramatizat, dialog esențializat. Numite de autor „nuvele”, narațiunile din Trântorul au fost considerate la apariție mai degrabă poeme în proză sau chiar creații lirice. Scrise din perspectiva personajului central, care, purtând cognomene diferite (Fluieră-Vânt, Trântorul, Mielu etc.), este mereu autorul, ele înfățișează viața lăuntrică a unui „suflet ce se dizolvă”. Sub impactul unei tensiuni insuportabile, se trece de la momente de acută luciditate la altele de delir, într-o confesiune de o sinceritate cvasimasochistă, în ciuda multiplelor
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Mab, „dolihocefalul” din Râsul tăcut, „Cap de pasăre” din Terra incognita ș.a. alcătuiesc o umanitate coruptă și, în același timp, sunt întrupări ale demonului, meschin, însă nu mai puțin puternic. Oniricul și fantasticul potențează această lume, îi amplifică înțelesurile. În Trântorul, o vizită de câteva zile în orașul natal se dilată sub incidența visului, devenind o călătorie lungă în rai și în iad. Un fenomen de dedublare trăiește protagonistul în Timpul cel prielnic, scriitor, autor al romanului Refugiu, în care Brutus, alter
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
sub travesti, poetul se lasă pradă viziunilor sale himerice. Ca să se exprime, sentimentul are nevoie la el de costumația teatrală, de spiritul imaginar al unei culturi, de lemnul scenei sub picioare, de mască. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Întunecatul April, București, 1937; Trântorul, București, 1938; ed. îngr. și pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1967; Pe-o gură de rai, București, 1943; Poezii, pref. Petru Comarnescu, București, 1966; Versuri, București, 1971; Poeme, București, 1974; Un dor fără sațiu, București, 1976; ed. 2, București, 1978
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
îngr. Aurelia Batali, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1979; Scrieri, vol. I-II, îngr. Ioana Diaconescu, pref. Al. Piru, București, 1980, vol. III, îngr. și pref. Doina Uricariu, București, 1987; Un dor fără sațiu, îngr. și postfață Doina Uricariu, București, 1991; Trântorul, îngr. Ileana Mălăncioiu, București, 1993. Repere bibliografice: Ionescu, Război, I, 251-254, II, 119-120; Streinu, Pagini, I, 99-108, II, 148-155; Călinescu, Ulysse, 340-344; Cioculescu, Aspecte, 199-203; Sebastian, Eseuri, 267-270; Constantinescu, Scrieri, I, 353-363; Constantin Fântâneru, Cruciada umbrelor, îngr. și pref. Aurel
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
În timp ce își aranjează faldurile, tânărul zâmbește fără să vrea la vederea valului de solicitanți ce năvălesc pe ușă împingându se și aproape călcându-se în picioare. Aceasta este gașca pe care se bazează puterea mea, își zice, turma asta de trântori, tot timpul pe drumuri de la un patron la altul, hoți și criminali la nevoie, dacă sunt bine plătiți, mațe-fripte în căutarea unei mese bune, poeți a căror singură resursă de trai este spiritul... — În țarina săracă, stăpâne, nici taurul nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]