368 matches
-
n-o să ne refuzi găzduirea pentru scurtă vreme; vom ști să o răsplătim. încet, privirea femeii se mută de la ochii lui Balamber la cei ai marcomanului, trecând mai întâi, cu o privire scurtă, dar cuprinzătoare, peste fețele celorlalți, rămași ca trăsniți. Ca eliberat dintr-o strânsoare, Balamber își umflă pieptul într-un lung suspin. Cu voce tăioasă și puțin răgușită, Malaberga se adresă tuturor, de parcă ar fi vorbit unui grup de copii de școală: — Atunci? Ce stați în ușă ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de cuvântul „saxofon“, Mașa nu prea Înțelegea. De când se tot preumbla pe la oraș, babulea Își Însușise multe cuvinte noi. Din gura ei, sunau ca nuca În perete, dar bătrâna nu se lăsa. Una-două, Îți trântea câte un termen, de rămâneai trăsnit. „Se știe că și animalele sunt sensibile la muzică, spunea Mașa. Am citit Într-un ziar că, ascultând muzică de orgă, vacile din Olanda și-au dublat producția de lapte.“. „Nu mai spune, replica bătrâna. Auzi, cică a citit Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
un timp, e foarte, foarte important - incredibil de important - să ținem totul secret. N-ai spus nimic nimănui, nu? El a asigurat-o, indignat, că nu. — Adică, a adăugat el, în afară de colegi și restul. Ea s-a uitat la el, trăsnită. El s-a uitat la ea la rândul lui, o clipă foarte lungă. Apoi a izbucnit în râs: — Te-am păcălit. Sheba a rămas tăcută. Și-a pus mâinile pe umerii lui și i-a studiat rânjetul de pe faț. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
orice ? — Ești vrednic de tot disprețul! I-am trîntit brutal ușa În nas. Am demarat brusc și mașina țîșni Înainte, cu botul ridicat, ca o barcă pe creasta unii val, măcinînd parcă pietrișul sub roți. Fata abandonată rămase pe loc trăsnită, fără pic de expresie În priviri - ca un pește congelat. Mă simțeam epuizat. Cu senzația că am ieșit din timp, stăteam În fața telefonului din colțul tejghelei localului Camelia. — Cum? A murit? — Se pare că l-au torturat pînă a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
fără benzină după o jumătate de zi. CÎnd ni s-au Întîlnit privirile, mi-am dat seama că nu era atentă la ce zic și nici măcar nu realiza ce spune ea. CÎnd mi-a descifrat expresia feței, a rămas ca trăsnită. — Ciudat... Și soțul meu mergea mult pe autostradă. Dar la el era cu totul altceva... testa mașinile reparate. Atîta alerga, mai ales seara cînd Începea să se lase Întunericul și totuși acoperișurile clădirilor mai străluceau Încă de la soare, Încît Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și rugos, în timp ce echipa de la Bergdorf Baby era alcătuită din clone ale lui Carolyn Bessette Kennedy, atât de eterice și de rafinate, cu părul lor diafan, încât păreau o altă specie umană. Cum profilul Candy Grrrl era oarecum rebel și trăsnit, trebuia să mă îmbrac conform rolului, dar m-am obișnuit destul de repede. Bizareriile sunt apanajul femeilor tinere, iar eu aveam treizeci și unu de ani și deja mă cam săturasem încercând să asortez roz cu portocaliu. Încântată de o ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
puțin de o milă de mama și tata. (Vedeți, o lingușitoare.) Apoi vine Rachel, mijlocia, cu un an mai mică decât Maggie. Chiar dinainte să fie însoțită peste tot de Luke, obișnuia să producă oareșce vâlvă- era sexy, amuzantă, puțin trăsnită, și momentul ei de cumpănă a fost unul destul de serios, de fapt. Probabil cel mai grav dintre toate - cel puțin, până la al meu. Acum câțiva ani, când tocmai se mutase la New York, și-a descoperit o pasiune pentru mătreața dracului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
-mi treacă emoția, ținându-mă strâns până când buricele degetelor mi s-au albit ca varul. Trebuia să mă îmbrac. Inima mea, deja întristată, s-a îngreunat și mai mult, în timp ce Dogly mă privea cu compasiune. Era din cauza afurisitelor de haine trăsnite, înșirate, umeraș după umeraș, plus raft după raft de pantofi și genți multicolore - și, mai rău decât toate, pălăriile. Mergeam pe treizeci și trei de ani, eram mult prea bătrână pentru asta. Ceea ce îmi trebuia era o promovare, pentru că, cu cât urcai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de ani, eram mult prea bătrână pentru asta. Ceea ce îmi trebuia era o promovare, pentru că, cu cât urcai în ierarhie, cu atât erai mai liberă să te îmbraci la costum. Către: Aidan maddox@yahoo.com De la: Magiciansgirl1@yahoo.com Subiect: Fata trăsnită se întoarce la lucru Ținuta pentru azi - cizme de piele întoarsă neagră, ciorapi cu plasă roz, rochie retro de crèpe-de-Chine, neagră cu buline albe, haină roz trei sferturi (de asemenea retro) și o geantă cu fluturași. O pălărie ridicolă? te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
soții-trofeu pentru Franklin - un băiat slăbuț cu ochi alunecoși, care poartă blugi cu talia indecent de joasă, lăsând să se vadă un abdomen subțire, arcuit. Are părul șuvițat în nuanțe de bej, argintiu și galben ca mierea și o tunsoare trăsnită, cu țepi, pe care și-o face la Frederic Fekkai. Nu lucrează, probabil pentru că îi ia atâta timp să-și îngrijească părul. Franklin îi finanțează toată ferchezuiala, dar uneori Henk lipsește nopțile de acasă și merge în oraș să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
tău mort? — Nu. —OK, hai să-l chemăm pe Mitch aici. Mitch era prins într-o discuție cu Barb, femeia cu sandale din anvelopă - era o tipă foarte tare ținând cont că probabil trecuse de șaizeci de ani; pe lângă sandalele trăsnite, geanta ei arăta de parcă ar fi fost împletită din bandă magnetică. —Mitch o să-ți povestească despre Neris Hemmings, mi-a promis Nicholas. Apare adesea în emisiuni la TV și i-a ajutat chiar și pe polițai să găsească o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
înțelege întrebarea. —Unicat, cred. Și n-a vrut să ți-o cumpere, am sugerat eu, găsind un pachet de șervețele în poșeta în formă de căsuță. Erau imprimate cu pantofi, ceea ce m-a cam șocat. Nu scăpam deloc de accesoriile trăsnite. Nu, a spus, făcând ochii mari. Oh, nu. E pentru că tata a vrut să mi-o dăruiască, și eu am zis că am deja destule rochii minunate în dulap. Am rămas uitându-mă la ea, cu inima grea. — Am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
asta. Trebuie s-o faci după apusul soarelui într-o noapte cu lună plină, a zis Mackenzie. De preferință când e furtună, a zis Nicholas. Din cauza efectului gravitațional. —Nicholas, chiar nu sunt în cea mai bună dispoziție pentru ideile tale trăsnite. Nu, au insistat mai multe voci. Nu e una din ideile lui trăsnite. —Ce-i aia o idee trăsnită? am auzit-o pe Carmela întrebând. Există o bază științifică pentru asta, a zis Nicholas. Morții trăiesc pe lungimi de unde eterice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
când e furtună, a zis Nicholas. Din cauza efectului gravitațional. —Nicholas, chiar nu sunt în cea mai bună dispoziție pentru ideile tale trăsnite. Nu, au insistat mai multe voci. Nu e una din ideile lui trăsnite. —Ce-i aia o idee trăsnită? am auzit-o pe Carmela întrebând. Există o bază științifică pentru asta, a zis Nicholas. Morții trăiesc pe lungimi de unde eterice, care operează la frecvențe mult mai mari decât ale noastre. Așa că îi putem auzi pe bandă chiar dacă nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de slujba asta. Vreau să renunț. El: Ei bine, nu poți. Eu vreau să rămâi. Eu: Și eu vreau să renunț. El: Ții foarte mult la mama ta, nu? Eu: Nu, nu țin. De unde i-o fi venit ideea asta trăsnită? Eu: Mă ameninți? El: Da. Eu: Ei bine, va trebui să găsești ceva mai bun decât s-o ameninți pe mama. El: Atunci la cine ții? Eu: La nimeni. El: Trebuie să ții la cineva. Eu: Nu țin, crede-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
nu poate fi vorba de o ofertă gratuită. Doar n-o face pentru propria-i sănătate... Sau, cine mai știe, poate că da. Poate că exact de asta o face. Doar știi că la americani sunt căutate metodele cele mai trăsnite de a te menține în formă, și e clar că Butch face aerobic cu... Nu e serioasă. Cine, eu? Uuf! nu, te rog, mă doare. Of. Uau, tot piciorul meu... Cel puțin lasă-mă pe mine să... e mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
uitată în turn, Plângând în balcon Cu grai monoton, Cu suflet taciturn- În visul meu te port. Iubito, cu fața de mort, Mireasă pe tron Cu grai monoton În visul meu te port. Iubito, cu fața de mort, De geniu trăsnită, De-a pururi monotonă, Goală madonă, De crini prăfuită- În visul meu te port... * Contrast Femeie, -mască de culori, Cocotă plină de rafinării- Tu, care țipi la desfrânări târzii Pe visători, cu greu, îi înfiori... Oh, sunt fecioare cu obrazul
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
și, de ce nu, din acel instinct al camaraderiei care ne aduna și pe noi, după-amiezile mai ales, la Biblioteca de la Litere. Eu veneam să citesc, știu bine aceasta. Luam la întâmplare casetele cu fișe și alegeam cărțile după cele mai trăsnite criterii. Din zece în zece fișe (sau din paișpe în paișpe), cele care aveau 300 de pagini, cele care aveau în cotă cifrele 2, 5, 7, cele care aveau în titlu patru (sau opt) cuvinte, cu titlul din 13 litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a izbucnit o pălălaie ca din gurile iadului. Caii au sărit în două picioare, nechezând ca în fața unui balaur. Până să-i strunesc eu, au pornit într-un galop nebun, unul într-o parte și altul în cealaltă a copacului trăsnit, care ardea ca un stog de paie. M-au târât și pe mine spre foc. Când am simțit arsura pe obraz, am dat drumul dârlogilor. În fuga lor nebună, au prins în dârlogii legați tocmai copacul care ardea! A urmat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Abia de aici începe necazul cel mare... Cum au simțit că nu-i mai ține nimic în loc, au pornit într-un galop nebun, fiecare în altă parte... Asta am putut s-o văd doar cât bătea lumina flăcărilor de la copacul trăsnit. Pe urmăăă... Din cauza ploii care începuse, nu auzeam măcar galopul lor. Așa că am rămas năuc. După un timp, am pornit în neștire... Dar ce să vezi noaptea? Urlam precum urlă lupul la lună. Nu știu ce anume spuneam, dar cred că îi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
în pușcărie. Acolo se aflau deținute multe dintre prietenele ei. Mai târziu mi s-a povestit că nici în închisoare nu se lăsaseră de bârfe. Când cineva a adus zvo nul că Celibidache se încurcase cu o româncă puțin cam trăsnită, Suzanne ar fi spus: „Asta trebuie să fie sora mea.“ — Vorbește-mi despre tatăl tău... — Bietul de el s-a pitit într-un pod, la dracu-n praznic, n-avea decât o sobă înghețată, acolo se mai adăpostiseră și nu știu câte
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
la început fiecare nu dorea decât o poezioară, acolo, acum, nevoiți de împrejurările prin care treceau să-și mențină aureola de poeți în fața iubitelor, mă inundau cu cereri care de care mai pretențioase și mai originale, ca să nu le zic trăsnite! Și într-o bună zi, concursul prietenesc pe care-l dam îndrăgostiților noștri mi-a adus o mică neplăcere. În prima recreație veni la mine Stelian Dinulescu, un băiat voinic și foarte cumsecade. Era dintr-o familie înstărită din provincie
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în pușcărie. Acolo se aflau deținute multe dintre prietenele ei. Mai târziu mi s-a povestit că nici în închisoare nu se lăsaseră de bârfe. Când cineva a adus zvo nul că Celibidache se încurcase cu o româncă puțin cam trăsnită, Suzanne ar fi spus: „Asta trebuie să fie sora mea.“ — Vorbește-mi despre tatăl tău... — Bietul de el s-a pitit într-un pod, la dracu-n praznic, n-avea decât o sobă înghețată, acolo se mai adăpostiseră și nu știu câte
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Încoace!” făcu vânătorul, mulțumit de prada lui. Apucă vietatea În care inima dădea să spargă pieptul, Îi răsuci de două ori capul, Îl smulse și-l azvârli pe jos. Apoi aruncă În traistă trunchiul ce dădea din aripi. Blondul rămase trăsnit, cu gura căscată și mâinile Însângerate Încă Întinse. Privirile nu i se dezlipeau de căpățâna aruncată În buruieni. Căscase ciocul de Încă două-trei ori. Ochii Își pierdură luciul, se uscară și se rostogoliră din găvane. Când se aplecă să Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tramvai. Așteaptă răbdător tramvaiul, se urcă, găsește loc liber lângă casieră, se așază, deschide ziarul. Răsfoiește paginile: fantoma Octavian nu apare, nici președintele Orest Popescu nu apare, nici numele Irinei Radovici nu apare. Ce-o fi făcând Ina la această trăsnită Asociație? Panouri, afișe, grafice de realizări și de sarcini, macheta numerelor festive? Și de ce isi intretine ura față de tov general și croitor în rezervă Popescu chiar in prximitatea acestuia? Încă n-o fiscăpat de el? Și pe unde o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]