1,201 matches
-
primorum Normanniae ducum) Desigur, prima întrebare care ne poate veni în minte este: Ce să caute dacii sau limba dacă pe teritoriul Franței, acum 1.000 de ani, că doar ni s-a spus la istorie că dacii, geții și tracii au dispărut de pe planeta asta, chiar din sistemul solar, încă din antichitate?!? Și, desigur, și-au luat și limba cu ei... Păi, în realitate, legendele normande vorbesc despre originea troiana, adică traca, a normanzilor, relatând cum, după căderea Troiei, regele
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? by http://uzp.org.ro/de-ce-a-invatat-limba-daca-richard-i-al-normandiei-in-secolul-x/ [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
în curând... Că o notă de final, vă reamintesc că și istoria înființării Romei are legătură cu legendă troianului Eneas care a ajuns în peninsula italica după războiul Troian și a pus bazele unei cetăți. Ce mică și plină de traci e lumea! :)))) Daniel Roxin http://daniel-roxin.ro/ P.S. Mulțumiri profesorului Avram Fițiu pentru faptul că mi-a atras atenția asupra acestui subiect! Recomandare carte: Românii în „Mileniul de întuneric”. DiSponibilă aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? by http://uzp.org.ro/de-ce-a-invatat-limba-daca-richard-i-al-normandiei-in-secolul-x/ [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
din 05 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ținutul dintre Dunăre și mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri. În timpul mării colonizări grecești din secolele VIII-VI i Hr, la țărmul Pontului Euxin
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1446744084.html [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]
-
Prima informație consistentă este oferită de Herodot (sec. V î.Hr.). În fragmentul care descrie obiceiurile tracilor, citim: „... fiecare ține în căsătorie mai multe femei... nevestele și le păzesc cu strășnicie...” (Istorii, V, 5-8), scrie "Historia". Cunoscător direct al tracilor din zona Mării Negre, Heraclid din Pont (sec. IV î.Hr.) scria despre ei: „Fiecare se căsătorește cu trei
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Prima informație consistentă este oferită de Herodot (sec. V î.Hr.). În fragmentul care descrie obiceiurile tracilor, citim: „... fiecare ține în căsătorie mai multe femei... nevestele și le păzesc cu strășnicie...” (Istorii, V, 5-8), scrie "Historia". Cunoscător direct al tracilor din zona Mării Negre, Heraclid din Pont (sec. IV î.Hr.) scria despre ei: „Fiecare se căsătorește cu trei și patru femei. Sunt unii care au treizeci de soții” (apud, Zeo Petre,Practica nemuririi: o lectură critică a izvoarelor grecești referitoare la
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Sunt unii care au treizeci de soții” (apud, Zeo Petre,Practica nemuririi: o lectură critică a izvoarelor grecești referitoare la geți, Iași, 2005, p. 194). Menandru (sec. IV î.Hr.), cunoscut autor de comedii, citat de Strabon (sec. II), evocă poligamia tracilor: „Iată ce spune despre ei Menandru, desigur fără a plăsmui ceva, ci respectând realitatea istorică: «Așa suntem noi, tracii toți, și mai ales geții - mă mândresc că mă trag din neamul acestora din urmă - nu suntem din cale afară de cumpătați
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
la geți, Iași, 2005, p. 194). Menandru (sec. IV î.Hr.), cunoscut autor de comedii, citat de Strabon (sec. II), evocă poligamia tracilor: „Iată ce spune despre ei Menandru, desigur fără a plăsmui ceva, ci respectând realitatea istorică: «Așa suntem noi, tracii toți, și mai ales geții - mă mândresc că mă trag din neamul acestora din urmă - nu suntem din cale afară de cumpătați... Nici unul dintre noi nu ia o singură femeie, ci zece, unsprezece sau douăsprezece, și unii chiar mai multe. Când
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
un fel sau altul, după cât sunt de frumoase și de cinstite. Cele cinstite și frumoase au un preț bun. Pentru celelalte se caută cu bani cineva care să le ia de soție”. (Descrierea pământului, II, 21). Același autor confirma poligamia tracilor atunci când, probabil, inspirându-se din Herodot și alți scriitori mai vechi, descria o parte a ceremoniei funerare: „Nici femeile nu au o fire mai slabă. Ele doresc din cale afară de mult să fie omorâte deasupra cadavrelor bărbaților morți și să
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
întrebări la care n-am găsit răspuns în izvoarele scrise. Nu știm nici dacă exista o vârstă când bărbatul și femeia dobândeau dreptul de a se căsători, și nici care era gradul de rudenie ca barieră a raporturilor maritale. Printre traci existau și celibatari. Ne-o spune Strabon atunci când îl citează pe unul dintre cei mai buni cunoscători ai spațiului tracic, Poseidonios (sec II-I î.Hr.): „... unii traci își petrec viața fără să aibă legături cu femei, numindu-i «ctiști»; ei
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
și nici care era gradul de rudenie ca barieră a raporturilor maritale. Printre traci existau și celibatari. Ne-o spune Strabon atunci când îl citează pe unul dintre cei mai buni cunoscători ai spațiului tracic, Poseidonios (sec II-I î.Hr.): „... unii traci își petrec viața fără să aibă legături cu femei, numindu-i «ctiști»; ei sunt onorați și socotiți sacri, așadar feriți de orice primejdie... duc o viață sărăcăcioasă” (Strabon, Geografia, VII, 3, 3). De ce se căsătoreau traco-geto-dacii? Un motiv pe care
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
vedea în căsătorie un mijloc onorabil de a-și spori averea prin zestrea nevestelor! Nu știm dacă erau obligați să se căsătorească pentru supraviețuirea comunității, pentru a duce neamul mai departe, mai degrabă nu, dacă luăm în considerare că la traci castitatea nu era o virtute, așadar se puteau naște copii și în afara căsătoriei. Interesante sunt precizările lui Heraclid din Pont: „Ei le folosesc ca pe niște slujnice. Căsătoriile sunt și pentru împreunare și ei se împreunează cu fiecare din timp
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
bărbatul? Societatea traco-geto-dacică era de tip patriarhal, chiar falocratică, în care bărbatul era stăpânul femeii. El avea dreptul de a ține în casă un număr de femei în funcție de posibilitățile sale economice, dar și după pofta inimii! Solinius scria că la traci „... bărbații se fălesc cu numărul femeilor și socotesc lucru de cinste să aibă mai multe soții.” (Culegere de fapte memorabile, 10, 1). Este posibil să fi existat chiar un cult al soțului, așa cum pare a indica ritul funerar la traci
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
traci „... bărbații se fălesc cu numărul femeilor și socotesc lucru de cinste să aibă mai multe soții.” (Culegere de fapte memorabile, 10, 1). Este posibil să fi existat chiar un cult al soțului, așa cum pare a indica ritul funerar la traci? Herodot îl descria astfel: „Când unul din ei a murit, să iscă între femeile (mortului)mari neînțelegeri, iar prietenii își dau osteneala și arată o nespusă râvnă ca să afle pe care dintre neveste a iubit-o mai mult cel decedat
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
caz, hotărârea era luată de „prietenii” decedatului, în celălalt femeile „dau o mare luptă în fața celor care trebuie să hotărască”, probabil un juriu din care nu știmi cine și câți făceau parte. Am amintit mai sus relatările lui Strabon despre tracii care „își duceau viața fără să aibă legături cu femei”, motiv pentru care erau „onorați și socotiți sacri”. Comentându-l pe Poseidonios și citând referirile lui Menandru la poligamia tracilor, Strabon conchide: „Nu este lucru firesc - prin urmare - ca oamenii
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
făceau parte. Am amintit mai sus relatările lui Strabon despre tracii care „își duceau viața fără să aibă legături cu femei”, motiv pentru care erau „onorați și socotiți sacri”. Comentându-l pe Poseidonios și citând referirile lui Menandru la poligamia tracilor, Strabon conchide: „Nu este lucru firesc - prin urmare - ca oamenii ce socot nefericită viața fără multe femei să creadă în același timp că ar fi un om destoinic și drept acela căruia îi lipsesc femeile. Socotindu-i theosebeis (adoratori ai
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
și drept acela căruia îi lipsesc femeile. Socotindu-i theosebeis (adoratori ai zeilor)și kapnobatai (călători prin fum)pe cei fără femei, geții s-ar ridica împotriva părerii obștești” (VII, 3, 4). Ce statut avea femeia? De la Herodot aflăm că tracii nu puneau preț pe virginitate: „...pe fete nu le păzesc, ci le dau voie să aibă legături trupești cu bărbații care le plac.”, dar după căsătorie „... își păzesc însă nevestele cu strășnicie” (V, 6). Să-l recitim și pe Heraclid
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
se împreunează cu fiecare din timp în timp; dar (nevestele) spală și rufe și îi slujesc... La moartea bărbatului, femeile sunt moștenite, întocmai ca și celelalte lucruri” (apud, Zoe Petre, loc.cit.). În același secol IV î.Hr., Platon scria că tracii „... pun femeile să lucreze pământul, să pască vacile și oile și să slujească fără a se deosebi întru nimic de sclavi” (Legile, VII, 805). Cunoscător direct al realităților de la țărmul Mării Negre, Ovidiu (sec. I î.Hr.-I d.Hr) scria despre
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
femeile geților: „... ele știu să rabde de foame și de sete” (Pontica, I, 2, 87), sau că „... pisează darurile (zeiței) Ceres și pe vârful capului duc ulcioare grele de apă” (Pontica, II, 8, 10-12). Povestind despre obiceiurile celților, sciților și tracilor, Strabon scria că „...femeile muncesc și ele la câmp și de îndată ce au născut, îi slujesc pe bărbați, punându-i să stea culcați în locul lor. Adesea ele nasc la muncile câmpului. Spală copilul șezând pe vine lângă apa vreunui râu, și
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
simbolizând o lume în contrast cu cea din care făceau parte scriitori greci. Iată un fragment din „Istoriile” lui Arrian (sec. II), citat de Eustathius (sec. XII) în comentariile la „Periegeza lui Dionysios”, care plasează începutul poligamiei într-un timp mitic: „La traci era obiceiul să aibă multe femei, în așa fel ca de la multe femei să aibă mulți copii - iar obiceiul acesta se spune că își trage obârșia de la regele Doloncos [fiul lui Kronos și al nimfei Thraike, fiică de titan], care
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
fii sigur că ai ajunge mult mai ușor la ceea ce e mai bun și mai potrivit pentru tine. Vărsător Aștepți cu sufletul la gură un moment decisiv pentru viața ta sentimentală, față de care ai o emoție cu totul aparte. Ai trac, că înaintea primei întâlniri sau că în ziua nunții, pentru că ai senzația că ceea ce se petrece acum în inima ta are o conotație profundă, de destin, ceva ce nu trăiești în fiecare zi. Te pregătești sufletește pentru acel eveniment și
HOROSCOP, marți, 13 iunie, 2017 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104455_a_105747]
-
vărsarea în Pontus Euxinus, se închină unei singure zeități prieteni, dar numele acestui divin al lor îmi scapă acum. Câțiva care știau despre ce era vorba dădură din cap afirmativ. -E vorba despre Zalmoxis, ilustre! E zeul lor, al gintei tracilor. Și știm asta de la gladiatorii daci care luptă la Roma. -Da despre Zalmoxis e vorba, prieteni! Evreii nu sunt deci singurii care au un sigur zeu în care cred și la care se închină, mai adăugă Ponțiu Pilat făcând semn
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
cărților acestei noi voci în lirica românească pentru că am observat o ascendență valorică de la vol. 43, din anul 2014, la cel foarte recent apărut - Împlinire prin iubire, în 2015. Stângăciile începutului în poezie sunt inerente oricărui creator, fac parte din tracul ieșirii în lume, în fața cititorului, de la care, autorul așteaptă feed-back-ul cu mare emoție. Primul volum de poezie, 43, este escortat de trei prezentări de întâmpinare, însă al doilea reduce din expansiune, lăsând prefațarea sub condeiul scriitorului Marian Malciu, vicepreședinte al
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Olgu%C5%A3a_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
visez din nou regină, știu că așteptarea-ți lungă și cu ruga, vină, vină, numai zeii pot să-ncline, soarta spre a ne vedea, nu mi-e gândul la elena, doar la soțioara mea. viața mi-a fost aventură, pe la traci, pe la ciclopi, uragane am stârnit, ascunzându-mă prin gropi, canibali care nu iartă, kirke cea ce m-a vrăjit, a sirenelor dulceață, care m-au ademenit, între scylla și charybda am trecut cu greu strâmtoarea, era să dau ortul popii
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1425641412.html [Corola-blog/BlogPost/382710_a_384039]
-
și gurile acesteia. Singura sa expediție la nord de Dunăre a avut loc cu mult mai spre vest (în regiune Olteniei de astăzi) și a fost îndreptată împotriva geților din regiune care au acordat ajutor confraților lor de la sud fluviu (tracilor tribali) care s-au ridicat împotriva macedonenilor - n. a.). Că Alexandru a avut, totuși, intenția să supună și spațiul nord-pontic se vădește în acțiunile diadohilor săi. Astfel, în timp ce marele Alexandru se lupta în Asia împotriva perșilor lui Dariu al II-lea
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
a dat fiica în căsătorie după Lisimah[ii]. Acest mariaj a fost unul politic, căci regele „barbarilor” își dădea prea bine seama că macedonenii niciodată nu-i vor ierta executarea lui Lysimah. Or, „cei mai viteji și mai drepți dintre traci” (calificare dată geților de către Herodot - n. a.) nu ar fi putut face față unei confruntări cu întreg imperiul mondial creat de Alexandru. Marele rege al Daciei Burebista a unit într-un singur stat toate triburile geto-dacice de la nord de Dunăre în
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]