1,203 matches
-
important să observăm că, dacă în perioada veche, greacă, persană sau romană, educația și instrucțiunea, în general, avea și o componentă de tip științific (Alexandru Macedon i-a avut ca profesori nu numai pe asprul Leonidas, spartanul, ci și pe tracul Aristoteles din Stagira), în evul mediu timpuriu, sau chiar în cel de mijloc, educația tinerilor nobili se rezuma de obicei numai la călirea fizică și mânuirea armelor. Este drept că și adversarii erau pe măsură! Popoarele migratoare ajunseseră în inima
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
p, întrezărind ideea că termenul drago ar putea proveni de la cuvântul traco sau drago (din limba dacă, chip drag), derivând în dragon, drac și așa mai departe, care se spune că ar fi putut da naștere numelui zeului iubirii la traci. Să nu neglijăm că terminația ”- ete”, sufix augmentativ, are și sensul, în limbajul românesc, de ironie, nu jignitoare, mai degrabă o atenționare jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. Lăsând la o parte
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
îndreptare a felului lor de a fi tocmai pentru că îi considerau parte integrantă a identității comunității. Hotarele imaginare ale satului constituiau dăruirea și binecuvântarea deusiană, înțeleptul satului, în lumea creștină, un discipol luminat de Hristos, pentru că în lumea străveche a tracilor și geto-dacilor, Zalmoxis constiutia binecuvântarea cosmică pentru întregul teluric al tracilor. Tracii conștientizau că Zalmoxis este zeul lor unic însă prin dăruirea Celor de Sus ei știau că puterile lui sunt superioare tuturor zeilor Pământului și că el le apără
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
parte integrantă a identității comunității. Hotarele imaginare ale satului constituiau dăruirea și binecuvântarea deusiană, înțeleptul satului, în lumea creștină, un discipol luminat de Hristos, pentru că în lumea străveche a tracilor și geto-dacilor, Zalmoxis constiutia binecuvântarea cosmică pentru întregul teluric al tracilor. Tracii conștientizau că Zalmoxis este zeul lor unic însă prin dăruirea Celor de Sus ei știau că puterile lui sunt superioare tuturor zeilor Pământului și că el le apără identitatea pe care o considerau sacră. Manifestările lor spirituale, materializate prin
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
integrantă a identității comunității. Hotarele imaginare ale satului constituiau dăruirea și binecuvântarea deusiană, înțeleptul satului, în lumea creștină, un discipol luminat de Hristos, pentru că în lumea străveche a tracilor și geto-dacilor, Zalmoxis constiutia binecuvântarea cosmică pentru întregul teluric al tracilor. Tracii conștientizau că Zalmoxis este zeul lor unic însă prin dăruirea Celor de Sus ei știau că puterile lui sunt superioare tuturor zeilor Pământului și că el le apără identitatea pe care o considerau sacră. Manifestările lor spirituale, materializate prin datini
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
conștiința morală a creștinului. Împăratul Constantin cel Mare a catehizat Statul aducându-l în Biserică, în timp ce Apusul a laicizat Biserica transformând-o în Stat. Marele Constantin primește credința direct de la Dumnezeu, o mărturisește, i se dăruiește ființând în Biserică. Ca trac și-a asimilat conștiința geto-dacă, a înaintașilor punând bazele unei înfloritoare culturi și civilizații creștin-ortodoxe. Toate virtuțiile sale excepționale și responsabilitatea plenară a desăvârșirii lor i-au conferit aureola celui mai mare Comandant al istoriei și aura de Apostol al
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin oferă tracului Miltiade-episcopul Romei, ca viitoare reședință apostolică, palatul Lateran. După trei ani de la celebra biruință divină și augustă de la Pons Milvius, senatul roman i-au ridicat biruitorului un Arc de Triumf pe care au inscripționat cuvintele următoare: Senatul și poporul roman
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
izbește... Fără vreun ecou în gândul tău, lumina-mi face riduri și-și încrețește mările din nou. Nu-i nimenea în preajmă-mi și mi-e teamă că mâine fără „noi” s-ar destrăma și-aș pune piruietele-ntr-o ramă de trac etern, dar nu te voi blama... Referință Bibliografică: Încremenire / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1542, Anul V, 22 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎNCREMENIRE de AURA POPA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353430_a_354759]
-
și ferice De n-ar veni grimasa ca să-mi strice Tonusul spre care cât cu jind Am rispit averi pe câte un fleac Și prețuiesc acum oricare clipă Dar cand rămâi cu-o singură aripa La orișice efort presimți un trac Parcă-mi doresc vorace un delir S-ajung la cel din urmă adevăr Cu flori de miozotis prinse în păr Precum un redivivus rege Lear Am trecut prin lume călător Și-am încercat că Solomon să învăț Că numai din
AM INCERCAT CA SOLOMON... de ION UNTARU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353010_a_354339]
-
barbă, sau ai începe-a plânge? De-atăta încordare, simt un parfum al florii Ce râde în fereastră c-au apărut iar zorii... Chiar dacă-aud întruna că sunt un mare drac, Eu simt cum crește-n mine un înger mic cu trac. Referință Bibliografică: Sunt înger sau drac? / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2220, Anul VII, 28 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SUNT ÎNGER SAU DRAC? de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353917_a_355246]
-
găsi liniștea și răgazul necesar să-i povestesc micuței câteva dintre legendele mărțișoarelor. Recunosc că mă încântă această perioadă din an, și, în fiecare primăvară, încerc să înfrumusețez pentru copii vechile legende. Bunăoară, în poveștile mele, zeul Marsias al vechilor traci, inventatorul fluierului, este un spirit bun, care, prin cântecele sale magice face să înflorească chiar și cele mai uscate flori, iar animalele să aibă mulți puișori. Pe de altă parte, Zeul Marte al romanilor, ocrotitorul câmpurilor și al turmelor, este
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
omul sud-est european certifica, din unghi geoistoric și la nivelul unei tipologii abstracte,conceptul deunitate în diversitate în Europa de Sud-est. Vorbindde unitate pe linia elementară, care indică forma generală aschițatului homo duplex, vom întâlni această manifestare atâtîn comportamentul grecului, tracului, romanului, cât și a albanezului, sârbului, românului sau bulgarului. Unasemenea sistemfluctuant nu a pututfideterminat doar istoric, cu toate căcele douăcoeziuni, bizantinăși apoi otomană, au marcat mentalul sud-estuluieuropean, dândnaștere,într-un timp destul de scurt, la patru fenomenecu o alcătuire duală. Ele
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
lumii și a fondat prima civilizație. Altfel spus, acesta a fost poporul care deținea spiritualitatea primordială a omenirii. Toate celelalte tradiții spirituale derivă din ea, sunt secundare în raport cu ea. Autorii antici (greci și romani) afirmă în unanimitate că geții/dacii/tracii erau un popor hiperborean și că hiperboreenii locuiau la nord de Dunărea inferioară (Istru). În acest sens, autorul citat mai sus menționează: - Pindar: spune că Apollo, după ridicarea zidurilor Troiei, s-a întors în „patria sa de pe Istru, la hiperboreeni
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
și mărturii arheologice, interes generat de patriotism local, presiuni politice ori de altă natură) fac, sub o formă sau alta, precizarea că geții și dacii sunt una și aceeași populație, considerată de lumea antică ramura nordică a marelui neam al tracilor, care locuiau pe teritoriul actual al României. Denumirea de geți, folosită în special de scriitorii greci, desemnează în ansamblu populația geto-dacilor, dar cu trimitere clară la triburile și uniunile de triburi de pe malurile Istrului, de la Carpați și până la Balcani. Denumirea
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
marea expediție a lui Darius împotriva sciților, Herodot (Istorii, IV, 90-94) spune că regele perșilor, înainte de a ajunge la Istru, „birui mai întâi pe geți. Aceștia (geții, n.a.) se cred nemuritori și sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci.” Tot cu privire la această perioadă există și alte știri succinte și generale la Hecateu, Sofocle și Tucidide (Istorii, II, 96,1). Izvoarele „vorbesc” mai frecvent de geto-daci începând cu a doua jumătate a sec. IV î.e.n. Istoricul roman Trogus Pompeius (la
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri. După cucerirea romană din anul 46 d. Hr., Sciția a fost inclusă în Moesia Inferior. În lucrarea „Despre apostoli” a lui Hipolit Romanul se arată că Sf. Andrei a predicat sciților și tracilor, alăturarea celor două popoare arătând că Scythia Minor (Dobrogea), aflată lângă Tracia, a fost creștinată. Aceste ultime precizări, părând a fi îndestulătoare, mă provoacă să nu mai amintesc de Burebista, cum că nu ar mai fi cazul. Totuși, să precizăm
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
dioxidul de carbon, azotul și mirosul de brioșe proaspăt făcute de soțul meu, acest amestec era asemeni gândurilor mele care răsăreau, apoi se stingeau fără un motiv, doar eclipse pierdute. Nu înnebunisem! Dar aveam o cicatrice, un lapsus total, un trac, o lacună în suflet... Următoarea dimineață, totul se comporta normal. Îmi luasem liber de la muncă. M-am trezit înaintea soțului meu și nu am vrut să-l trezesc, așa, ca semn de mulțumire pentru darul de ieri, deci am ieșit
UN BĂRBAT DISCRET (ROMAN) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352712_a_354041]
-
însumi și stingher,/ parcă mă urc biruitor, cu câte-o treaptă tot mai sus în mine,/ prin întunericul, pe munții arși de imne, către cer!” (Aron COTRUȘ) Vineri: + Sf. Ierarh Grigorie Luminătorul+325, 30 Septembrie 2016-Curtea de Argeș. Sfântul Grigorie, trac din Armenia Mare, viță împărătească din Tiridate, a trăit în atmosfera ortodoxă a Cezareei Capadociei, tulburată de prigonirile lui Dioclețian și armonia binecuvântată de Marele Împărat Constantin și Mama sa, înțeleapta Împărăteasă Elena. Pentru credința și râvna lui întru Hristos
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
nr. 553 din 06 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Trăim vremuri tulburi! Este o stare de urgență! Trebuie să ne reamintim cine ne sunt strămoșii, că suntem umasii unei populații sedentare formată din bărbați "cei mai viteji și drepți dintre traci" mai exact DACII! Dacia regăsita Dospesc în toți de aici, noi cântece sub cer Înfrățiți ne știm dintotdeauna cu codrii în mister Noi orizonturi ne cheamă senine către sud Și din adâncurile ascunse alte strigări aud. De se abate asupra
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
autor anonim, Harta porturilor (și a steagurilor) de la Marea Mediterană și Marea Neagră, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, autor Juan Martinez, Harta vechii Grecii, 1549, autor Nicolas Sophiani, Harta porturilor de la Marea Neagră, 1559, autor Diego Homem, Harta vechii Tracii, 1585, autor Abraham Ortelius, Harta României (Tracia), Bulgariei și unor părți ale Moldovei, 1648, autor Nicolas Samson, Harta Dunării de la Belgrad la Marea Neagră, 1684, autor Giacomo Cantelli da Vignola, Harta Regatului Ungariei în jurul anului 1703, Guillaume de L’Isle, Harta
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
de fiecare zi, doar că mai folosesc, ca tot omul, mici nuanțări, când vorbesc despre un fapt de presă, de exemplu. În intreviul de pe bandă magnetică, cu precădere, sunt pragmatică, merg direct la subiect și își impun personalitatea. Nu am trac, nu am avut decât o singură dată, când timp de o secundă mi s-a lăsat ca o ,,draperie” neagră pe ochi. În rest, a fost ok. În televiziune am debutat la TV Bistrița cu emisiunea ,,Bună seara, Melania! Nu
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Orizont > Opinii > BLESTEMUL TRACILOR Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 543 din 26 iunie 2012 Toate Articolele Autorului BLESTEMUL TRACILOR Azi fiind sâmbătă, adică zi liberă, mă trezesc la aceeași oră matinala, conform programării ceasului biologic, dar mai lenevesc minute bune. Sigur, în
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Orizont > Opinii > BLESTEMUL TRACILOR Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 543 din 26 iunie 2012 Toate Articolele Autorului BLESTEMUL TRACILOR Azi fiind sâmbătă, adică zi liberă, mă trezesc la aceeași oră matinala, conform programării ceasului biologic, dar mai lenevesc minute bune. Sigur, în mod reflex fiecare ins indiferent că doarme mai mult sau mai puțin bine, se trezește zilnic la
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
legii divine care avertiza pe cei din neamul lui Israel:” Israele, va fi luat pământul de sub picioarele fiilor tăi și va fi dat altor neamuri” Să nu se întâmple! Să curmam dezbinarea (asta nu înseamnă partid unic!) Să piară blestemul tracilor! Să urmăm îndemnurile lui Iisus!, să fim iubitori, să fim drepți, asta însemnând necruțare față de batjocoritorii neamului și nestrămutare în credința!. Să ne amintim de Brancoveni! Să-i facem pe cei mulți la care trebuie să ajungă informațiile corecte, să
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
lumii, pentru că eu cred că avem o moștenire plăcută chiar și lui Dumnezeu, realizată prin însăși îngăduința Să ca răspuns la comportamentul plin de bun simț, de sfințenie al înaintașilor noștri. 10 03 2007 Sinaia ELENĂ ARMENESCU Referință Bibliografica: BLESTEMUL TRACILOR / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 543, Anul ÎI, 26 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]