679 matches
-
atenție față de formele trecutului, față de schisma produsă în 1989 în fiecare dintre noi, rămași între lumi, între sisteme, victime și călăi, între adevăr și minciună. Așa ambiguu cum este în unele locuri - și cred că s-a lucrat mult, împreună cu traducătoarea Luiza Săvescu, pe anumite momente și replici, și rememorări de situații, de conflicte - piesa aceasta este scrisă de cineva născut în 1975. Cineva căruia îi pasă de unde vine și încotro merge. Și cum se face asta. Și unde este fractura
Portret al artistului la maturitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4571_a_5896]
-
cosmopolit; și despre mine un critic polonez spunea că nu sunt un scriitor tipic ceh. Cartea mea preferată semnată de Kundera este Insuportabila ușurătate a ființei. Pentru mine, Hrabal vorbește prea mult. În final, aș vrea s-o rog pe traducătoarea acestui roman, Helliana Ianculescu, dacă are să vă adreseze vreo întrebare. - Da, întrebarea mea ar fi dacă din punct de vedere stilistic își lucrează mult frazele sau le transcrie spontan. Depinde de genul cărții. În general, scriu mai întâi de mână
Martin Vopenka: „România a fost importantă pe drumul inspirației mele“ () [Corola-journal/Journalistic/4573_a_5898]
-
revista ORIZONT (nr. 5) citim un foarte frumos interviu cu Irina Mavrodin datând din anul 2006 și realizat de Gilda Vâlcan (transcrierea i se datorează Ilincăi Ilian). Textul se constituie într-un emoționant In memorian, acum, la despărțirea de admirabila traducătoare, eseistă și poetă. Sunt puse în lumină capitole însemnate din biografia sa: copilăria, peregrinările prin diverse orașe din țară, relația cu părinții și cu apropiații, anii de școală, starea de sănătate fragilă din anii tinereții. Reproducem aici o confesiune tulburătoare
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4576_a_5901]
-
spus. De altfel, în finalul scrisorii pe care i-o adresează autorului cărții, Ana Sandu scrie că „nimic nu e întîmplător, textele ne aleg pe noi și nu invers, cum sîntem tentați să credem”. Voi cita pe larg din scrisoarea traducătoarei, atît pentru că impresiile despre carte sînt mai puternice decît le-aș exprima eu, deși nu m-a lăsat nici pe mine rece hipnotismul ei, dar și pentru că în lumea noastră culturală traducătorii nu prea sînt întrebați de vorbă, deși au
Micile fascinații by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5789_a_7114]
-
de diamant a mariajului dintre Regina Elisabeta a II-a și Prințul Filip", i s-a adresat Băsescu, în limba română, Prințului Charles. El a spus apoi, atât în engleză, cât și în română, că "a fost o manifestare impresionantă". Traducătoarea a exprimat, în engleză, felicitări pentru "ceremonia dedicată Jubileului de Diamant al Majestății Sale, Elisabeta a II. "I would like to congratulate you for the excellent ceremony that you dedicated to the Diamond Jubilee of Her Majesty Elisabeth the Second
Gafa lui Băsescu de la întâlnirea cu prințul Charles () [Corola-journal/Journalistic/58102_a_59427]
-
--- Joumana Haddad s-a născut la Beirut în 1970. Este poetă, traducătoare, jurnalistă. A urmat studii de medicină și traductologie și e o pasionată cititoare a lui Sade. Este responsabilă a paginilor culturale din cotidianul libanez An Nahar, fondatoare și directoare a revistei Jasad (Corp). Vorbește șapte limbi și traduce în și
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
și Gesta Romanorum, trecând prin textele lui Boccaccio, Chaucer, La Fontaine, Frații Grimm, Cantemir (Istoria ieroglifică) ș.a., minunatele fabule din Kalila și Dimna și-au lăsat amprenta asupra unor capodopere ale literaturii, intrând alături de ele într-un patrimoniu indelebil. Tinere traducătoare O surpriză plăcută fac cititorului volumele traduse din arabă de două nume noi: Oana Ghica (nuvele de Zakaria Tamer) și Raluca Moanță (un roman de Ghada Samman). Atât Zakaria Tamer, scriitor și ziarist sirian (n. 1931 la Damasc), cât și
Noi traduceri din arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5065_a_6390]
-
și judecat pentru dezertare de la muncă. Alți „judecați” sunt Tariq ibn Ziyad (comandantul omeyad are a trecut în 711 Gibraltarul) sau poetul Omar Khayyam („Iubește cuvintele? Ce depravare!”). Un decapitat e dezamăgit că nu mai poate merge la dentist etc. Traducătoarea Oana Ghica ține ritmul alert și găsește tonul potrivit, menține atenția trează până la sfârșit (deși povestirile lui Tamer devin cu timpul predictibile, clișeizate). Romanul Ghadei Samman, jurnalistă care a studiat la Universitatea din Damasc și cea din Beirut, trăind apoi
Noi traduceri din arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5065_a_6390]
-
91 de ani. Grăbiți-vă, totuși! Ediția nu depășește 2000 de exemplare. Isaac Babel Ediția de „Opere complete” ale lui Isaac Babel (1894-1940) publicată în 2006 la Moscova a fost tradusă de curând în franceză de către Sophie Beneh: 1312 pagini. Traducătoarea comentează pentru francezi opera unuia din cei mai de seamă scriitori ruși ai secolului trecut, puțin cunoscut în țara lui Maupassant și Flaubert, maeștrii săi, totuși, dacă e să-i ascultăm propriile declarații. În Rusia, Babel era celebru în 1926
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5067_a_6392]
-
--- Prozatoare, poetă, eseistă, editoare și traducătoare, scriitoarea germană Dagmar Dusil s-a născut la Sibiu și s-a stabilit de o viață în țara de demult originară. Este autoarea unor volume de proză foarte speciale, care s-au bucurat de un deosebit succes în Germania: Privind
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
este furnizată decât traducerea textului originar. Multe dintre elementele obligatorii ale unei ediții științifice, prin urmare, lipsesc: variantele, informațiile bibliografice despre editarea parțială a unor fragmente, trimiterile la opere conexe relatărilor din jurnal ș.a.m.d. Editorul Vasile Arimia și traducătoarea Sanda Ileana Racoviceanu s-au concentrat asupra stabilirii textului românesc și a decodării diminutivelor, pseudonimelor și numelor proprii care apar în text. S-a intenționat, cred, o ediție care să pună textul în circulație, spre a capta interesul unui public
„Criza dinastică“, în jurnalul Reginei Maria by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5485_a_6810]
-
Sanda (n. 1944), soția lui Mircea Iorgulescu. Filolog, profesoară de limbă, literatură și civilizație românească la Universitatea din Strasbourg. 10. Monica Lovinescu (1923-2008), vocea cea mai însemnată și cea mai puternică a exilului românesc. S-a manifestat ca poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. A lăsat o operă impunătoare și extrem de prețioasă ce se cuvine a fi cercetată, reeditată și, evident, citită. 11. Să se înfrățească. 12. Rodica Iulian (n. 1931), poetă, prozatoare și jurnalistă. Colaborează la cele mai importante posturi de
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
aforisme, Melancolie, din opera poetului german Gottfried Benn. Mircea Barnaure (medic de profesie, locuiește în Germania, este membru al Asociației Scriitorilor Germani) a tradus versurile și a făcut ilustrațiile, iar Ioana Orleanu (autoare ea însăși, membră a aceleiași asociații) este traducătoarea aforismelor și cea care a alcătuit un dosar introductiv al vieții și operei autorului. Avem, în sfârșit, o primă culegere mai amplă - 60 de poezii și 240 de aforisme - din scrierile celui considerat de mulți specialiști drept cel mai important
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
lui Nichifor Crainic, medic, cu studii strălucite la Universitatea din Viena. A fost evocată cu simpatie și prețuire de Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu, Margareta Sterian, Solomon Segall, Nicolae Crevedia și alții. 2. Fortuna Ioana Crainic (1921-1983), fiica soților Crainic. Traducătoare și memorialistă. 3. Rabindranath Tagore - Sadhana. Calea desăvârșirii. În românește de Nichifor Crainic. Cu o prefață de Al. Busuioceanu. București, Editura Cultura Națională, 1922, 129 pagini (Literatură universală). 4. Troița în Lamura, 3, nr. 8, mai 1922, p. 467. A
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
de renume internațional, ne întristează profund. Nina Cassian ne-a dăruit, de-a lungul unei cariere îndelungate și extraordinar de rodnice, o creație valoroasă, autentică, apreciată de cititorii din România și de cei din Statele Unite ale Americii. Poetă, prozatoare și traducătoare, autoare de lieduri și muzică de cameră, Nina Cassian a aparținut unei generații care a dat nume sonore culturii române, creația domniei sale situându-se, încă de la debut, în constelația unor mari poeți români. Ne vom aminti, cu siguranță, de Nina
Băsescu, cuvinte extrem de triste: Dumnezeu să o odihnească! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36719_a_38044]
-
că lumina e bună; și a despărțit Dumnezeu lumina de întuneric. Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Și a fost seară, și a fost dimineață: ziua întâi. Oricine poate vedea intenția și reușita celor două traducătoare de a păstra curgerea, structura, muzicalitatea de poem - care nu renunță însă la exactitate filologică și nici la smerenie (cu epitelul ei potrivit: binecuvântată). Nu mă pot totuși opri, înainte de a încheia cu entuziasta invitație de a aborda neîntârziat această
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
de mână ușoară, ci de absența elementarului har de traducător, care vine cu adevărat în sensul spusei italienești: „Traduttore”, Traditore! (Eu permițându-mi să iau între ghilimele „traduttore”, ghilimele care nu există în original, dar i se potrivesc perfect dnei „traducătoare” D.A.C. Și-apoi ce proză neajutorată dă tălmăcitoarea! „Traducerile” atât de libere, care nu respectă forma țvetaeviană (știți că numele Țvetaeva e derivat din floare și, în egală măsură, din culoare?!), stilul, „aroma” versului său nu pot duce decât
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
traduse, pe care cineva i le analizase destul de dur într-o revistă literară. Eu am citit și traducerea (o carte apărută la o editură prodigioasă) și referințele categoric negative care, din păcate, erau îndreptăț ite. Pentru că, din câte se înțelegea, traducătoarea purcesese prea lejereuforic la tălmăcirea Ahmatovei, neechipată-dotată corespunzător. Crezând că ar cunoaște bine limba rusă, dânsa nu a mai deschis dicționare, gafând la transpunere de sensuri, dar și sub aspect stilistic. Elementar, tradusese elvețian!, când de fapt la Ahmatova nu
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
să fie românizat, pe cinste, ca: „Dar numele credinței, de care-s pline Siberiile (...) Plescăitul neființei dincolo de marginile Credinței”. Și te întrebi: oare chiar se poate gafa în atare hal?!... Cu părere de rău, se poate... O demonstrează în continuare traducătoarea, în loc de varianta corectă: „Orașul va cunoaște o sută de sfinți,/ În fața cărora ciuma nu face decât un sfanț (bănuț)” propunând un mesaj românesc deformat fără scrupule: „Sunt în oraș bigoți o sută/ Față de care ciuma-i ciută”(!). Nici mai mult
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
ciuma nu face decât un sfanț (bănuț)” propunând un mesaj românesc deformat fără scrupule: „Sunt în oraș bigoți o sută/ Față de care ciuma-i ciută”(!). Nici mai mult, nici mai puțin, sau oltenescul: „O făcuși, muică, și pe asta!”, chiar dacă traducătoarea e din Iași. L.C. modifică după bunul plac numele peștilor, păsărilor. Spre exemplu, morun, devine... nisetru, în timp ce DEX-ul stipulează că morunul e „Un mare pește ganoid (2-3 metri) care diferă de nisetru prin grăsimea lui albă (acipenser huso). Din
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
ce se transformă în/din zbor în ascuțiți/ stropi lunguieți, asemenea grăunțelor (boabelor)”, pentru ca în românește să ni se propună mai multe devieri de sens: „Grindina mare acoperind pietrele rotunde// Ce se transformă vara în picături/ Ascuțite, întinse...”, dovadă că traducătoarea nu cunoaște în nuanțe limba din care traduce, în rezultat confundând substantivul vară cu verbul a zbura. Într-un alt poem al aceluiași autor, dna A. O. propune traducerea prin „tovarăș pașnic de pahar”. Aș! Rusul nu s-ar fi
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
obținut un unic articol de presă dedicat acestei femei, excesiv de discrete și modeste, despre care fiul ei scria: „Mama a făcut parte din prima generație de românce din Transilvania titrate universitar, dar n-a profesat, mulțuminduse cu rolul de stilizatoare, traducătoare și dactilografă a soțului ei, cu care lucra aproape permanent.” Articolul în cauză a apărut la o rubrică menită să familiarizeze publicul din „Vechiul Regat” cu Figurile feminine din Transilvania, în jurnalul bucureștean „Dimineața”, din data de joi 4 aprilie
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
rebel. Extincție de Thomas Bernhardt (traducere din limba germană de Gabriela Danțiș), roman apărut la Editura Art, îmbogățește galeria „invitatei de onoare” - literatura de limbă germană. Merită lăudată inițiativa editurii de a însoți textul de o prefață consistentă, semnată de traducătoare, mai ales că romanul a căpătat și valoare testamentară, fiind scris cu trei ani înainte de moartea autorului, și implică numeroase referințe culturale și istorice. Cărți cunoscute în straie noi Literatura japoneză ocupă un loc singular, are la noi cititorii ei
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
sa carte, scriitorul elvețian de origine română Cătălin Dorian Florescu pare să fi cucerit definitiv inimile cititorilor din țara sa natală. Laureată a „Schweizer Buch Preis” pentru anul 2011, Jacob se hotărăște să iubească, în versiunea românească excelentă realizată de traducătoarea Mariana Bărbulescu, a fost cea mai vândută carte de ficțiune la standul Polirom, la recenta ediție a Târgului de carte Bookfest. Pe de altă parte, este posibil ca eticheta de „bestseller” (ca urmare a celor peste 50. 000 de exemplare
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
este vârsta cea mai comică pe care o are omul”, „într-o seară a intrat cu niște ochi care făceau mai multă lumină decât două lămpi cu magneziu”, americanii vin fiecare de pe un pământ blestemat. Într-un interviu realizat de traducătoare (merită citit integral!), Fabio Stassi mărturisește: „Am crescut ascultînd povești. Familia mea era umilă, dar cu multe povești. Povești despre migrație, despre plecări, întoarceri, aventuri, război, foame, salvări miraculoase, viziuni. Am învățat să respect memoria, în toate formele ei. Cred
Revelații italiene by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3702_a_5027]