2,431 matches
-
damnaților, Miron Kiropol excelează în supralicitarea carnalității, biciuite de dorinți, excitate și explozive (fantezia să e debordanta de senzualitate), ca un fel de exhibiționism al păcatului, ca o provocare la îndemînă. Trupul cu pornirile sale orgiastice, atît de echivoce în raport cu transcendență, alcătuiește locul cel mai vulnerabil al ființei care aspiră spre mîntuire: S-a făcut frumoasă această licoare/ Ce s-a prăbușit din cer,/ Sîngele tău, iubito, băut de crai/ Și peste mine stigmat" (Talita Kumi). Ori: "Numele celei mai mărunte
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
ca materie primă pentru lumea reală, Vasilica Chifu își deconspira, de fapt, coordonatele unei existente morale. Desprinderea de contingent, refuzul modelului și inaderenta la ordinea perisabila sînt tot atîtea modalități de a defini o aspirație unică: spre incoruptibilitatea materiei, spre transcendență formei, spre polisemia visului.
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
-sa a avut amabilitatea să ne vorbească de curînd, cînd ne-a primit cu căldură, în apartamentul său din Paris, situat nu departe de Muzeul Picasso. M.C.: Domnule Gérard Genette, ultima dumneavoastră carte, Operă artei, în două volume, Imanenta și transcendență și Relația estetică, este în curs de apariție la Editură Univers, unde s-au publicat deja o antologie din Figuri, Arhitextul și Ficțiune și Dicțiune. Am onoarea, plăcerea, si, în același timp, misiunea dificilă să traduc această lucrare solidă și
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
artă (firește funcția unei opere arhitecturale nu este la fel cu cea a unei opere literare etc.) Așadar această perspectivă asupra funcției justifica titlul pe care l-am ales. M.C.: Cititorii dumneavoastră fideli știu deja din Palimpseste că noțiunea de "transcendență", așa cum o folosiți, nu are nimic sublim, divin sau metafizic, ci un sens strict tehnic. Ați vrea să explicați această noțiune pentru cititorii mai tineri, ținînd cont că ea apare chiar în titlul primului volum? G.G.: Da, în acest titlu
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
nimic sublim, divin sau metafizic, ci un sens strict tehnic. Ați vrea să explicați această noțiune pentru cititorii mai tineri, ținînd cont că ea apare chiar în titlul primului volum? G.G.: Da, în acest titlu este un cuplu, "imanenta" și "transcendență", un termen nu se înțelege fără celălalt, ei sînt în antiteza; înțeleg prin "imanenta" unei opere faptul de a constă într-un anumit tip de obiect, iar după ce l-am perceput, descris și studiat, mai rămîne de studiat felul în
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
prin "imanenta" unei opere faptul de a constă într-un anumit tip de obiect, iar după ce l-am perceput, descris și studiat, mai rămîne de studiat felul în care opera depășește, trece dincolo de acest obiect, fenomen pe care îl numesc transcendență, (acesta este, de altfel, sensul etimologic și prim al cuvîntului transcendență). De exemplu, o operă literară rezidă într-un text și aceasta este imanenta ei, dar ea depășește acest text, în sensul că, bunăoară, putem să ne gîndim la această
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
tip de obiect, iar după ce l-am perceput, descris și studiat, mai rămîne de studiat felul în care opera depășește, trece dincolo de acest obiect, fenomen pe care îl numesc transcendență, (acesta este, de altfel, sensul etimologic și prim al cuvîntului transcendență). De exemplu, o operă literară rezidă într-un text și aceasta este imanenta ei, dar ea depășește acest text, în sensul că, bunăoară, putem să ne gîndim la această operă în absență ei, putem să ne amintim de ea; ea
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
putem să ne gîndim la această operă în absență ei, putem să ne amintim de ea; ea poate să cunoască diferite forme de acțiune și acest mod de a acționa, oarecum dincolo de obiectul sau, de imanenta, este ceea ce eu numesc transcendență. M.C.: Opera artei este singura dumneavoastră lucrare de dimensiuni atît de mari, concepută de la început în două volume (Figuri I,ÎI,III, sînt resimțite, mai degrabă, ca un ciclu, o serie). Trebuie să facem o legătură între dimensiunea lucrării și
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
mă aflu aici în calitatea mea de traducător, ea se va referi la traducere. Că poetician ați vorbit de mai multe ori despre traducere: în Palimpseste, considerînd-o că o scriitura de gradul doi, în Opera artei, ca o formă de transcendență. În ceea ce mă privește, în traducerea pe care o fac acestei lucrări, important este să redau conceptele dar, în același timp, stilul, "mîna lui Genette", în care intră ironie, umor, jocuri de cuvinte și expresii foarte concentrate, la frontiera cu
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
stimez foarte mult. E drept că am vorbit în Palimpseste despre traducere, în măsura în care ea intra în categoria cutărei practici de transformare - traducerea era pentru mine un exemplu printre altele de transformare - iar în Opera artei - că despre un efect de transcendență. Nu sînt însă calificat să vorbesc despre traducere din diverse motive, dintre care unul fundamental, si anume faptul, că nu am făcut niciodată vreo traducere. Mi-ar fi fost greu să intru în detaliile unei teoretizări. Dar întrebarea dumneavoastră era
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
artiști importanți -, cît o expoziție permanentă cu caracter doctrinar, veritabil nucleu al unui muzeu de artă contemporană, conceput în perspectiva tradiționalist- spiritualista. Așa cum, platonic, Nichita Stănescu spunea că poetul nu este decît o moașa de țară, prin al carei ceremonial transcendență se încorporează în text, Sorin Dumitrescu afirmă inplicit că individualitatea artistică se resoarbe în transparență sursei și că gestul individual este deplin doar dacă el se gaseste la capătul unei mecanici divine. Citită în această cheie doctrinara și privită în
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
cea a "idealului de zbor" reluau și continuau mai degrabă pe orizontală, pieziș, categoria "absolutului", si pe cea a "esențelor" din paradigmă literară a deceniului patru, fără "metafizica transcendentala" a acesteia, interzisă an epoca și ănlocuită de artiști cu o transcendență a operei care se relevă numai an gestul sacru al creației. Această stranie "metafizica a artei" dominantă an deceniile șapte-opt, a iscat an rândul generației postbelice o poetica a imaginarului absolut generatoare adesea de metafore complicate, oculte, ermetice, menite să
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
dimpotrivă, la o interpretare a sa îndeajuns de meschina, "adaptată" într-un chip rudimentar propagandei curente. Nu poetul este înălțat pe firmamentul gloriei, ci ideologia se celebrează pe șine, nedîndu-se în lături a-l înjosi. Eminescu e pus a certifică "transcendență" găunoasa a marxism-leninism-stalinismului. Sau, după cum ne arata exegetul actual: În linii mari, putem spune că ăla aniversara, situația operei eminesciene în cultura română se află între necesitate și optimism exegetic, după cum rezultă din două titluri de articole publicate în nr.
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
în această lume mult prea accesibilă este obscen, pentru că el scoate orice la iveală, anulează însăși noțiunea de secret, obscur, sau refulat. Vizibilul devine prea vizibil, adîncimile se nivelează în suprafețe lucioase și lunecoase. Nemaiexistînd profunzime, nu mai există nici transcendență. Titlul cărții lui Jean Baudrillard face trimitere explicită, după cum își va fi dat probabil seama cititorul, la o altă carte celebra, Soi-même comme une autre, apartinîndu-i lui Paul Ricoeur. Raționamentele celor doi filozofi, însă, sînt aparent (doar aparent) radical diferite
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
avut destule mîncătoare de bărbați (de la Alice Călugăru încoace) și chiar unele bampirițe, dar o așa strivitoare absolută și în masă n-am mai avut - și nici nu văz cum am mai putea avea. Lucica vorbește de-a dreptul din transcendența inaccesibilității și cu un dispreț și o greață atît de radicale că ți-e jenă să-i fii, ca bărbat, fie și simplu cititor. Iat-o pe suverana disprețului de bărbați ținînd un discurs de curată androfobie (dar nu fără
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
unei mulțimi de studenți și cadre didactice de la Universitatea Stanford (mă numărăm și eu printre ei în calitate de doctorant al departamentelor de "Franceză" și respectiv "Humanities"). Pe un ton rar și apăsat Havel a afirmat: "Omul modern și-a pierdut ancoră transcendență și, odată cu ea, singura sursă adevărată a responsabilității sale și a respectului de sine." În opinia lui Havel "una dintre experiențele umane primordiale, o experiență cu adevarat universală care unifica - sau mai precis, ar putea să unifice - întreaga umanitate, este
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
că atîția oameni de știință modernă, care în lucrările lor au dezbătut probleme greu de înțeles, cum ar fi misterul originii și evoluției cosmosului, secretele materiei și ale spatiului-timp, misterele vieții, au luat-o razna cu mintea cînd vorbesc de transcendență. Dimpotrivă, cred că aceste speculații filosofice sînt parte integrantă din descoperirile lor." Este posibil ca, în adîncul ființei sale, Havel să fie un mistic, un om cu o profundă credință în Dumnezeu. Sau poate gîndul sau intim rămîne cel al
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Stanford, Havel a pus însă problema transcendentei din dublă perspectiva a omului politic și a omului de cultură angajat. Președintele ceh readucea astfel dimensiunea ontologica în discursul politic contemporan. Plasînd metafizicul într-un context post-modern de maximă actualitate, Havel lega transcendență de problma formării identității individuale și culturale, a responsabilității și a respectului de sine într-o lume post-modernă. Probleme fundamentale care preocupă actualmente societatea occidentală în cel mai înalt grad. Dar Havel a încercat să facă un pas înainte. A
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
identității individuale și culturale, a responsabilității și a respectului de sine într-o lume post-modernă. Probleme fundamentale care preocupă actualmente societatea occidentală în cel mai înalt grad. Dar Havel a încercat să facă un pas înainte. A încercat să lege transcendență de soarta democrației însăși. În loc să elogieze condiția actuala a democrației occidentale, Havel le-a vorbit profesorilor și studenților americani despre viziunea să asupra unei DEMOCRAȚII TRANSCENDENTE. Rotindusi privirile prin sală, Havel s-a întrebat: "Unde se află oare acea dimensiune
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
criza autorității, reducerea vieții la o goana după cîștiguri materiale imediate, fără să se ia în considerație consecințele - aceste lucruri pentru care societatea occidentală este cel mai adesea criticată - nu dau naștere la democrație; omul modern a pierdut: ancoră să transcendență, și odată cu ea sursă responsabilității sale și a respectului de sine." Havel pune punctul pe i. Experiență transcendentei, departe de a fi un impediment în calea democrației occidentale, este instrumentul cel mai eficient al răspîndirii ei la nivel mondial. Valorile
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
sursă responsabilității sale și a respectului de sine." Havel pune punctul pe i. Experiență transcendentei, departe de a fi un impediment în calea democrației occidentale, este instrumentul cel mai eficient al răspîndirii ei la nivel mondial. Valorile democratice occidentale și transcendență nu se află în raport de incompatibilitate, așa cum încearcă din răsputeri să ne convingă partida "multiculturalistă". Nimeni nu neagă faptul că în anii ^30 o parte din intelectualitatea europeană a folosit experiență transcendentei ca armă împotriva unui parlamentarism fosilizat. Dar
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
în condițiile prăbușirii marilor sisteme ideologice totalitare și a succesului formidabil înregistrat de globalizarea economiei de piață. Havel nu are deci nici o reticența să afirme că fundamentul democrației occidentale nu este "goana după cîștiguri materiale imediate" ci esență ("ancoră") ei transcendență. Mai mult. "Separarea puterilor executive, legislative și judiciare, dreptul de vot universal, domnia legii, libertatea de expresie, inviolabilitatea proprietății private și toate celelalte aspecte ale democrației, luată că un sistem care este capabil doar în cea mai mică măsură să
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
și apoi suprarealismul recreează prin puterea imaginației un univers sustras normativismului raționalist și însuflețit de o versiune modernizata a vechiului Anima Mundi medieval. "Individul" revoluției suprareealiste nu este suficient sieși, "ceva" (subconștientul, imaginarul, "viață") îl transcende fără însă ca aceasta transcendență să depășească limitele realității umane însăși. În știință secolului XX, Einstein reintroduce ideea de Anima Mundi prin ideea "cîmpului gravitației universale", o esență invizibilă care ține adunat întregul univers. În sfîrșit, teoria cuantică pune în lumina legătură surprinzătoare între îngeri
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
incidența raționalismului instrumental. Un "cîmp" este un loc unde lucrurile se dezvoltă, cresc intru ceva. Un embrion se dezvoltă într-un corp matur, o castana într-un castan; "cîmpul," este mîna invizibilă care "organizează" creșterea spre un altceva, spre o transcendență născută din sînul materiei însăși. Într-o manieră similară, fie-mi îngăduit să afirm, democrația va trebui să fie acel "cîmp", "suflet" sau "energie" care să îmbrace omenirea că o lumină taborică. Acest "suflet" ne va fi în același timp
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
misticii medievali: Sufletul nu este în corp, ci corpul în suflet". Odată ce corpul democrației se va afla în sufletul ei, individul va simți că există, nu pur și simplu, ci există intru ceva transcendent. Acel "ceva" nu va mai fi transcendență obiectivizata, exterioară omului, acea transcendență normativa care a dat naștere Inchiziției medievale și totalitarismului comunist și nazist, ci transcendență energetică, născută din sămînță imanentei însăși. Democrația transcendență va transfera în plan politic idealul ontologic al "transcendentei în și prin imanenta
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]