433 matches
-
prin rasă, religie și bunăstare, încât "unitatea fizică" (spațio-temporală) a globului, caracteristică a lumii multicentrice, nu trebuie confundată cu o "unitate morală" (ontologică)518. În plus, se pare că epoca prezentă este martora unei proliferări a statelor-națiune, iar nu a transcenderii acestora. Cum se explică însă această tendință în cadrul procesului globalizării? Globalizării politice i se opun, în conformitate cu dialectica internă universalism-particularism, de care am amintit la început, alte forțe, care par să întărească poziția statului-națiune. Între acestea, cele mai influente par să
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca alternativă aparținând organizării socio-politice postmoderne la cultura națională proprie organizării moderne din punct de vedere social și politic. În condițiile în care cultura națională pare totuși să nu-și fi pierdut din importanță, emergența unei culturi globale ar însemna transcenderea a ceea ce aceasta, alături de identitatea specifică societăților naționale, particularizează. Deși gândirea postmodernă respinge, așa cum am arătat în prima parte a acestui capitol, ideea de "fundament", cultura globală pe care procesul socio-istoric al globalizării o etalează ca dimensiune a sa nu
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
particulare și a identităților care le caracterizează, modificare ce se datorează fenomenelor care au loc în cadrul dialectic al procesului socio-istoric al globalizării. Pe de altă parte, trebuie subliniat că realitatea socială postmodernă nu demonstrează că emergența unei culturi globale și transcenderea celor particulare se petrece într-o manieră insurmontabilă. Chiar înțeleasă, așa cum am propus, ca formă ideologică ce vizează integrarea societăților naționale într-un "tot" global, dimensiunea culturală a globalizării își întâlnește cea mai serioasă problemă în artificialitatea sa constitutivă. Deși
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de factori care se asociază În moduri diferite și În care dispoziția, conjunctura și predispoziția se regăsesc În procente variabile. Studiul clinic al comportamentului agresiv presupune observarea conduitelor agresive În ansamblul lor, cu precădere cele exteriorizate, “acting out”-ul reprezentând transcenderea liniei de demarcație dintre ideea agresivă, tendință și realizare. Clasificarea conduitelor agresive pe plan semiologic se poate face În funcție de următoarele criterii: modul de expresie comportamentală - cu Încadrarea În conduite agresive verbale, la nivel psihologic și simbolic și agresiunea fizică ; -obiectul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
M. Olson, și M. P. Zanna (eds.), The Psychology of Values: The Ontario Symposium, vol. 8. Mahwah, N. J.: Erlbaum, 1996, p. 87. În orice cultură, valorile individuale primesc valori distribuite pe o scală care pornește de la "autorealizare" și merge până la "transcendere de sine". Această dimensiune face distincție între valorile orientate către dobândirea și urmărirea interesului personal și cele legate de preocuparea pentru bunăstarea celorlalți. A doua dimensiune pune în opoziție "deschiderea către schimbare" și "conservatorismul". În felul acesta putem înțelege cum
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ciclicitatea ritmurilor naturale ancestrale. Eliberându-se din strânsoarea lor poetul pășește în atemporalitate și trăiește o experiență senina, singulară. Accede astfel către o dimensiune unică, plăsmuita de imaginație: o zonă de liniște ce se desfășoară în fața ochilor minții că o transcendere dorită (fiecare pauză e cer în care mă pierd) a lumii fenomenale și a timpului, urmată de un abandon plin de seninătate: seninătatea arborilor în limpezimea nopții. Componentă acvatică și starea de armonie corespund cu atmosfera naufragiului leopardian. În Infinitul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
este, la începuturi, ermetică, de un pronunțat onirism, încifrându-se în „dodii” (concept liric care va evolua până la stadiul de „doine în dodii”, trecând prin „indodii”). Ea se dezvoltă însă într-o poetică proprie, originală, româno-indoeuropeană, cu note suprarealiste, interiorizându-și, prin transcenderea sunetelor „dhvani”, exprimări supralingvistice, mantrice sau nirvanice și echivalând nu o dată sunete sanscrite cu înțelesuri românești. În cele mai realizate poeme, de la prima carte, Invocații (1968), până la ultima, versul se pune în mișcare ca după un sunet universal, semnalizat mereu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
succesiunea celor patru stadii indiene ale vieții, două priveau datoria față de societate a persoanei ; ultimele două exersau persoana pentru ruperea de iluzia obiectivantă a existenței. Retragerea în pădure și itineranța erau înțelese de toți membrii societății ca o imagine a transcenderii, ca trepte ale unui destin uman complet. Pustnicii creștini ai Egiptului își aveau primele locuri de retragere aproape de așezările orășenilor și țăranilor ; în ochii acestora, asceții erau, potrivit expresiei lui Peter Brown, eroii spațiului din Afară. în lumea greacă, filozoful
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
totalmente actualizată. în calitate de creatură, omul nu poate atinge acest mod fără mod al libertății infinite. Dar poate participa la ea printr-o dinamică a creșterii infinite, unde limitările ființei sale, ca și ale lumii, devin praguri mobilizatoare ale unei nesfîrșite transcenderi. Autorii creștini au folosit numeroase imagini simbolice pentru a caracteriza trăsăturile acestei libertăți : a) faptul că ea reprezintă o individ în totalitatea lui, identificînd interesele diferitelor lui aspecte, numai ele sînt cu adevărat autonome, suverane, neavînd de dat seamă nici unei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
depășirea de sine către/în Cel cu totul liber. Divinul este cel care își desfășoară, în omul complet eliberat, libertatea fără margini. în varianta lui exemplară, Omul universal se caracterizează în aceeași măsură ca principiu totalizant al realului și ca transcendere Andrei Pleșu menționează abundența temei la platonicienii musulmani (mundus imaginalis) și la Părinții creștini orientali (citate din Grigore Sinaitul, Isaac Sirul). Acestea sînt calitățile pe care prologul Evangheliei după Ioan le proclamă solemn în ce privește Logosul divin. înainte de a se spune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
istoriei, de-a lungul căreia cazurile individuale se vor acumula pentru a fi, la sfîrșit, supuse global Instanței de judecată 1? Hans Blumenberg, printre alții, vorbea despre două moduri de a concepe transcendența. Una, gîndită orizontal, s-ar defini ca transcendere a timpului și a istoriei prin parcurgerea și actualizarea completă a posibilităților lor. Pe aceasta, Blumenberg o numește chiar temporală, pentru că ea apare ca funcție de timp, reprezintă capetele timpului : origine și eschaton. Transcendența temporală ar fi proprie geniului religios iudaic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a te depăși ca eu închis, înseamnă a te transcende. în acest exercițiu, care ne stă la îndemînă zi de zi, care poate fi foarte concret, banal, modest, putem presimți ceva din misterul și din nemărginirea transcendenței. Or, exercițiul de transcendere e poate cel mai dificil atunci cînd se referă la celălalt religios, dedicat unui absolut formulat în alți termeni decît îl formulăm noi înșine. Cînd vorbește despre descoperirea celuilalt religios, André Scrima tratează tema în termeni tehnici, de experiență spirituală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care culminează cu doctrina lurianică a contracției (țimțum) susține că spațiul creației se ivește ca efect al concentrării, restrîngerii sau interiorizării lui Dumnezeu, absorbit de Infinitul lui radical. în termenii lui Meister Eckhart, creatura apare în teritoriul făcut posibil prin transcenderea de sine a lui Dumnezeu, care se retrage în străfundul Deității sale, unde își are locul propriu nașterea eternă a Fiului din Tatăl, unde Tatăl îl naște pe Fiul în abisul increat al sufletului. Alături de doctrinele metafizice ale altor tradiții
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
prin retragere tematizează spațiul lumii ca fenomen al transcendenței divine în chiar actul autotranscenderii sale. Peisajul lumii are ca substrat mișcarea divinului care se depășește pe Sine spre Sinele lui misterios. Abia în spațiul făcut posibil prin această mișcare de transcendere lucrează Creatorul, stabilind principiile creației, manifestîndu-se în mod afirmativ, instaurator. Dumnezeu creator apare ca un atribut al lui Dumnezeu în actul transcenderii sale. întregul existenței universale capătă loc pe o fărîmă din interioritatea divină de unde Dumnezeu s-a retras, lăsîndu-și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care se depășește pe Sine spre Sinele lui misterios. Abia în spațiul făcut posibil prin această mișcare de transcendere lucrează Creatorul, stabilind principiile creației, manifestîndu-se în mod afirmativ, instaurator. Dumnezeu creator apare ca un atribut al lui Dumnezeu în actul transcenderii sale. întregul existenței universale capătă loc pe o fărîmă din interioritatea divină de unde Dumnezeu s-a retras, lăsîndu-și acolo urmele : urme care înseamnă posibilitatea de a raporta existența la realitatea absolută, de a o gîndi drept relativă, primindu-și realitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
marchează mai mult ca niciodată, în spectacolul public, distanța față de formele lumii, în care radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpînită, nici parcelată. Modernitatea tîrzie poate fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru, un spectacol eliberator.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
armonie, deschidere spre celălalt, în termeni de respect și valorizare egală; • prinde contur prin exprimarea femininului și a femeiescului; • presupune afirmarea valorilor și trăsăturilor atribuite preponderent femininului (cooperarea, interdependența, grija față de celalalt etc.) și a trăi în numele lor; • presupune flexibilitatea/transcenderea granițelor și a rolurilor considerate feminine sau masculine spre a avea acces la spiritul androgin. Acest proces profund de schimbare de paradigmă presupune implicarea deopotrivă a femeilor și bărbaților, care parcurg fiecare în parte și împreună un proces de conștientizare
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
inițiere în cunoașterea poetică” și mijloc privilegiat de conectare a umanului la cosmic, iar cealaltă ca transfer de „potențe inițiatoare” între energetismul lunar și psihismul uman. Criticul interpretează inedit (aruncând, totodată, numeroase sugestii pentru cercetări viitoare) polaritățile eminesciene și armonizarea/transcenderea lor prin vizual, auditiv și olfactiv. Poetica „vederii” (fără legătură cu ceea ce înțelesese Ioana Em. Petrescu prin aceasta) ocupă în demonstrație o poziție centrală. În acest context, Luceafărul este interpretat ca „poem al devenirii prin privire”. Senzitivitatea și selenaritatea eminesciană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
dramatic al românului modern 3 2.1.2. Comedia urbană și Pariziana-spectacol 3 2.1.3. Spectacolul Puterii sau guvernarea din culise 3 2.1.4. Viața că spectacol în scenariul românesc 3 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei 3 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate 3 Scenă la teatru 3 Bălul că spectacol 3 Plimbarea 3 Călătoriile 3 Scenă la hipodrom 3 Scenă la cumpărături 3 Jocul 151 Activitatea filantropica 152 2.2.2
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în text evenimentul prin organizarea scandalurilor, spectacolului, fenomenului etc152. Această proiectare a Parizienei într-un rol se poate califica drept autoficționalizare. Ea poate fi înțeleasă ca semn al unei eliberări a sinelui identitar de stereotipurile epocii. Sfidarea legii morale și transcenderea canonului constituie programul ei existențial. Femeia pariziana impune societății o viziune nouă asupra rolului, obligațiilor, posibilităților, capacităților, ocupațiilor și spațiilor feminine. Experiențele majore ale personajului Parizienei sunt legate de dominarea, în plan intim, prin seducere și dominarea, în plan social
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe parcursul aproape întregului secol al XIX-lea schimba schemă, intrigă romanesca și relațiile dintre personaje. În această perioadă de tranziție, de prefaceri rapide, de ascensiuni grăbite, rolul și destinul femeii se schimbă decisiv. 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei Mediul social și privat din toate timpurile dictează un anume tip de pattern comportamental, spațial, genurial. Românul, foiletonul, teatrul secolului al XIX-lea tratează toate dilemele legate de femeie de pe pozițiile moralei burgheze dominante. Spre deosebire de ocupațiile masculine, măi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de efect deosebit. În spațiul parizian, impregnat de mitul dragostei, întâlnirea este inevitabilă. Savoarea imaginilor contemporanilor și ale romancierilor transmite emoția întâlnirii cu o ființă deosebită. Pariziana este o surpriză care destabilizează și fascinează. Întâlnirea cu o Pariziana este asemenea transcenderii miraculosului în cotidian. Trecătoarea din faimosul sonet al lui Baudelaire poate să servească, în cazul de față, drept exemplu-tip: privirea să transmite un șoc306. Nimic nu atrage și nu excită că întâmplarea, atât de legată de capitală și de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
umană”2003, ”Ecologie somatică”2001, ”Decalog ecologic-Poruncile ecologiei creștine sau poruncile divine interpretate ecologic” 2005. Mai este interesant însă, să constatăm că filozoful din mintea și sufletul biologului GH. MUSTAȚĂ, până la urmă este împins de suma cunoștințelor exacte, pe calea transcenderii. Descoperim aceasta în cele 6 articole publicate împreună cu soția sa în revista dialog ortodox Epifania, între 2010 și 2013 și ne referim mai ales la două titluri: ”Neuronii-oglindă (Neuronii lui Dumnezeu) învățarea prin imitație și empatia” și ”Memoria celulelor și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
atragem atenția că școala este un cadru de alimentare nu numai cu cunoștințe, ci și de formare a unor atitudini și credințe. Cunoașterea transmisă nu are nici o valoare, dacă nu este aureolată de conștiința Întrebuințării sale. Or, asta presupune poziționare, transcendere, deschiderea unor perspective mai Înalte. Rămânând În limitele cognitivului, nu facem nimic (sau chiar facem rău). Perspectiva religioasă propune o altfel de „uzanță” a cunoașterii, una care să facă bine și omului, și conștiinței sale. Crezând În bine, În adevăr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
El are un mers al lui, etapizat, ascendent. Valoarea nu este Încorporată „total”, dintr-odată, ci felie cu felie, experimentând-o cu fiecare pas, cu fiecare cădere sau Înălțare. Altitudinea valorică presupune asumare pe cont propriu, Înțelegere, depășire a evidențelor, transcendere. „Pozitivitatea” nu poate fi concepută fără o raportare la „negativitate”. Amma Teodora, o sfântă, afirma referitor la ispite: Străduiți-vă să intrați prin ușa cea strâmtă. Pomii, dacă nu Îndură iarna și ploile, nu pot rodi. Pentru noi, iarna este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]