219 matches
-
și depășește culturile și religiile. Transculturalul și transreligiosul privesc timpul prezent al transistoriei, care este totodată de domeniul incredibilului și al epifaniei. Atitudinea transculturală și transreligioasă nu este un simplu proiect utopic: ea este înscrisă în adîncurile sufletului nostru. Prin transcultural, care se conjugă cu transreligiosul, războiul civilizațiilor, amenințare tot mai prezentă în vremurile de azi, nu ar mai avea nici o rațiune de a exista. Autonașterea Universului și autonașterea omului sunt inseparabile. Știință și conștiință, cei doi stîlpi ai viitoarei democrații
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
împrejurări, de indivizii care participă la acest act (sociodiscursiv), de modul de a concepe și prezenta subiectul, gluma cunoaște cele mai diverse ipostaze: de la glume corporale (clownești gaguri) la glume muzicale, de la glume desenate la ironie; pe lîngă formele generale (transculturale), fiecare cultură și fiecare categorie socială își are propriile sale forme de glumă. Rîsul este o problemă de cultură și istorie, de psihologie și lingvistică; de aceea se poate afirma fără riscul de a greși, că funcția socială și mecanismul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în vîrstă se instalează pe locul șoferului. Acesta încearcă să-și recapete locul, la care bătrîna doamnă ripostează: "Ești cu mult mai tînăr decît mine, poți foarte bine să stai în picioare". Aceste glume generate de răsturnarea principiului conveniențelor sînt transculturale, dată fiind universalitatea codului politeții și reacției generale de dinamitare a unor relații de autoritate consacrate de tipul medic/pacient, profesor/elev, șef/subordonat; în atari situații personajul cu statut de autoritate este ironizat, iar relația de supunere obligatorie în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care ritmează, accentuează discursul prin mișcări ale mîinii, capului, care concretizează "cursul gîndirii", narațiunea ideografele; cei care evocă acțiuni concrete: a merge, a dormi kinetografe; care sugerează forma și mărimea obiectului pictografele; iii) expresiile afective (bucurie, spaimă, enervare) cu semnificații transculturale identice. Ekman a evidențiat universalitatea emoțiilor. Există însă situații în care același gest poate fi și transcultural și socio-cultural marcat (de pildă, a scoate limba cu semnificație transculturală "sete" are și diverse semnificații sociale; iv) regulatorii ca gesturi ale funcției
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
evocă acțiuni concrete: a merge, a dormi kinetografe; care sugerează forma și mărimea obiectului pictografele; iii) expresiile afective (bucurie, spaimă, enervare) cu semnificații transculturale identice. Ekman a evidențiat universalitatea emoțiilor. Există însă situații în care același gest poate fi și transcultural și socio-cultural marcat (de pildă, a scoate limba cu semnificație transculturală "sete" are și diverse semnificații sociale; iv) regulatorii ca gesturi ale funcției fatice, de menținere a controlului; mișcările capului, ale corpului, ca și orientarea acestuia indică rința vorbitorului de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și mărimea obiectului pictografele; iii) expresiile afective (bucurie, spaimă, enervare) cu semnificații transculturale identice. Ekman a evidențiat universalitatea emoțiilor. Există însă situații în care același gest poate fi și transcultural și socio-cultural marcat (de pildă, a scoate limba cu semnificație transculturală "sete" are și diverse semnificații sociale; iv) regulatorii ca gesturi ale funcției fatice, de menținere a controlului; mișcările capului, ale corpului, ca și orientarea acestuia indică rința vorbitorului de a obține consensul, de a lua cuvîntul precum și dorința interlocutorului de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o interpretăm deocamdată -, importantă e înregistrarea în sine, în cadrul căreia putem vedea o gradație, de la lucrurile cele mai banale și mai puțin grave la cele mai serioase (în această privință cf. Benbenisthy și Astor, 2005, care sistematizează constatarea unei permanențe transculturale a gradației violenței în școală, din punctul de vedere al elevilor). În acest eșantion limitat la un singur departament care nu este cunoscut ca deosebit de violent, regăsim decalajele obișnuite față de statisticile publice. Fără să intrăm în discuția despre "lipsa de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vârful culturii populare, unde este adoptat de o parte a noilor elite economice și mediatice (prin manele); din Statele Unite (prin subculturile de tineret, prin consumism, dar și prin subcultura de divertisment în curs de completă globalizare, o subcultură postistorică și transculturală); din țările unde se emigrează masiv (în primul rând, Italia, Spania și Portugalia), prin naveta transnațională și negocierile dintre culturile populare de acolo și cea de aici; și așa mai departe. Întreaga mutație a spiritului public românesc după 1989 ar
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică, au forjat structurile mitice care au furnizat traversele centrale ale conștiinței istorice românești. Acestea sunt variațiuni românești ale miturilor transculturale ale originii comune și ale permanenței istorice. În versiunea Școlii Ardelene, mitul originii comune este turnat în matrița latinității absolute a tuturor etnicilor români. Embrionul identitar al românismului, care avea să irumpă ulterior într-un naționalism exclusivist etnic, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
identifica ce este normalitatea, deși realizează (diagnostichează) cu ușurință (prea mare, uneori) comportamentul anormal și boala psihică. Fără îndoială că studierea unor grupuri de populație cu diverse maladii psihice rămâne un deziderat extrem de important, așa cum a fost, spre exemplu, studiul transcultural realizat în anul 1974 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), sub forma unui studiu-pilot asupra schizofrenicilor și asupra unor grupuri de populație aparent sănătoase, fapte ce vor conduce la elaborarea unor noi metodologii, care să răspundă cât mai exigent realității
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintre videoclipurile difuzate. Clipurile muzicale difuzate în România conțin o proporție asemănătoare de violență. ● Este necesar și la noi un studiu comparativ pentru a evidenția nivelul de violență din programele (seriale, telefilme etc.) importate, îndeosebi din SUA. Toate studiile comparative transculturale asupra violenței televizate au arătat că programele importate din SUA sunt mult mai violente decât cele produse în alte țări. În această privință sunt operate următoarele diferențieri comparative: 1. între emisiuni de același gen provenind din diferite țări; 2. dozajul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Psihozele colective I (Factori de modelare și control ai psihologiei colective) 40. Psihozele colective II (Modelul de viață și geneza psihozelor colective) 41. Psihozele colective III (Caracteristicile și mecanismele psihozelor colective) 42. Psihozele colective IV (Clasificare, forme, descriere) 43. Psihopatologia transculturală (Aspectele etno-culturale comparate ale tulburărilor psihice) 44. Statul, boala psihică și bolnavul mintal 45. Psihopatologia și etica 46. Raporturile psihopatologice cu disciplinele umane Bibliografie selectivă Glosar de termeni Cronologia principalelor evenimente din istoria Psihopatologiei și a Psihiatriei Prefață la ediția
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihică și semnificația medico-psihologică a bolilor mintale. Un loc important este rezervat patologiei psihosomatice precum și suferințelor psiho-morale. d) Psihopatologia antropologică și socială: studiază într-o manieră sintetico-globală, modelele de Personalitate în psihopatologie, tulburările psihice ale grupurilor social-umane (psihozele colective), variațiile transculturale sau etno-culturale ale bolilor psihice, raporturile psihopatologiei cu alte discipline umane etc. Schema p. 24-2 (verso 24-1) Reprezentările primare - nediferențiate despre lume și om Omul ca „valoare” (umanul) Concepțiile ordonate despre om (semnificația umanului) Omul ca „persoană” (ființă fizică) Semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în sensul acesta, fără a comite o eroare, că „intrarea” în psihiatrie s-a făcut prin „poarta” practicilor mistico-magice, ale șamanismului și divinației oraculare, precum și prin sistematizarea datelor comparate de antropologia culturală, în special a celor de etnopsihologie și psihiatrie transculturală (M. Eliade, H. Ellenberger, E. Kraepelin, Y. Pelicier, H. Ey, M. Sendrail, A.V.S. De Reuck și R. Porter). Extazul șamanic și transa oraculară au constituit primele manifestări culturale, dar și primele „modele de comportament” ale nebuniei ritualizate și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sfera medicinei somatice. În sensul acesta notăm următoarele aspecte de tip diferențiat în ceea ce privește simptomatologia în sfera vieții psihice: - simptomatologia în psihiatrie; - simptomatologia în psihofarmacologie; - simptomatologia în psihiatria copilului și adolescentului; - simptomatologia în gerontopsihiatrie; - simptomatologia în psihiatria socială; - simptomatologia în psihiatria transculturală; - simptomatologia în medicina psihosomatică; - simptomatologia în psihanaliză; - simptomatologia în psihoterapie. În cele ce urmează, ne vom centra atenția asupra simptomului în sfera clinicii psihiatrice, întrucât acesta interesează în mod direct sfera psihopatologiei. Facem această afirmație întrucât simptomul psihiatric este expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sfera preocupărilor medicale, ale științei medicale propriu-zise. Considerarea acestui important grup de tulburări ca având o semnificație patologică a fost posibilă odată cu constituirea și dezvoltarea studiilor de sociologie, psihologie socială, medicină socială, igienă mintală, psihiatrie socială și etnopsihiatrie sau psihiatrie transculturală. Fixarea atenției asupra fenomenelor psiho-sociale a actelor și conduitelor colective, a condus în mod firesc la delimitarea grupului de tulburări psihice colective, a Psihozelor colective și, în final, la constituirea, așa cum spuneam mai sus, a psihiatriei sociale și a igienei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu această ocazie noi aspecte ale psihologiei, psihopatologiei și psihoterapiei, legate de procesul de sugestie. Psihiatria secolului XX aduce importante contribuții în cunoașterea problemei psihozelor colective, prin lărgirea cadrului și aprofundarea lui cu studiile de psihopatologie, antropologie psihologică și psihiatrie transculturală (E. Kretschmer, M. Dide și A. Guiraud, T.K. Oesterreich, Y. Pelicier, E.D. Wittkower, B. Malinowski, R. Bastide, H.B.M. Murphy). Aceste studii, deosebit de interesante, au însă un caracter descriptiv-expozitiv, fără a încerca să explice mecanismele acestor manifestări și nici să găsească
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morală a oamenilor, dar și la ordinea și echilibrul statului. Prin toate aceste aspecte, psihopatologia socială își aduce aportul său la înțelegerea unor fenomene psiho-sociale colective, contribuind alături de igiena mintală la oferirea unor soluții la marile probleme sociale. 43. PSIHOPATOLOGIE TRANSCULTURALĂ (ASPECTELE ETNO-CULTURALE COMPARATE ALE TULBURĂRILOR PSIHICE) Cadrul general În cadrul psihopatologiei antropologice și sociale, psihopatologia transculturală sau comparată ocupă un loc particular. Ea are ca obiect studiul interrelațiilor dintre diferitele culturi și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale comparate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socială își aduce aportul său la înțelegerea unor fenomene psiho-sociale colective, contribuind alături de igiena mintală la oferirea unor soluții la marile probleme sociale. 43. PSIHOPATOLOGIE TRANSCULTURALĂ (ASPECTELE ETNO-CULTURALE COMPARATE ALE TULBURĂRILOR PSIHICE) Cadrul general În cadrul psihopatologiei antropologice și sociale, psihopatologia transculturală sau comparată ocupă un loc particular. Ea are ca obiect studiul interrelațiilor dintre diferitele culturi și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale comparate, ale tulburărilor psihice. Ca o primă precizare, notăm că psihiatria transculturală sau etnopsihiatria este disciplina
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antropologice și sociale, psihopatologia transculturală sau comparată ocupă un loc particular. Ea are ca obiect studiul interrelațiilor dintre diferitele culturi și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale comparate, ale tulburărilor psihice. Ca o primă precizare, notăm că psihiatria transculturală sau etnopsihiatria este disciplina care se ocupă cu studiul afecțiunilor psihice specifice grupelor etnice și culturale, interpretând aceste „manifestări psihopatologice” în raport cu normele și valorile socio-culturale și moral-religioase, care contribuie la formarea personalității indivizilor care aparțin acestor grupe. Este cunoscut faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în conformitate cu normele modelului socio-cultural, după cum, în egală măsură, produce persoane normale. Ideea diferențelor culturale dintre indivizi nu este nouă. Psihologia diferențială este astăzi una din disciplinele psihologice care studiază pe larg aceste aspecte. În mod egal și studiile de psihopatologie transculturală s-au dezvoltat în mod corespunzător, cuprinzând o arie extrem de largă de teme. Observații privind variațiile culturale ale bolilor psihice și, în special, existența în anumite grupe etno-culturale a unor forme particulare, unice, de tulburări, au atras atenția încă din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în geneza bolilor psihice (Obersteiner, 1889; Kraepelin, 1904). Obersteiner denumește aceste situații „psihiatrie exotică”, iar Kraepelin face o amplă expunere a lor într-o lucrare intitulată Psihiatrie comparată. Putem afirma că din acest moment este inaugurat domeniul studiilor de psihiatrie transculturală. Meritul acestor prime studii constă în faptul de a fi semnalat existența unor diferențe în ceea ce privește formele clinice de manifestare și tipurile de evoluție ale bolilor psihice sub influența factorilor culturali diferiți, pe de o parte, iar, pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
precum și cea canadiană (E.D. Wittkower, H.B.M. Murphy, H.F. Ellenberger) aduc contribuții deosebit de importante în cunoașterea conduitelor, modelelor de gândire, ale formării personalității, dar și a varietății culturale a bolilor psihice în diferitele arii etno-culturale, delimitând în felul acesta cadrul psihiatriei transculturale. Este de remarcat în acest sens și contribuția școlii de psihanaliză în explicarea, pe de o parte, a fenomenelor culturale și a manifestărilor psihice care decurg din ele de către S. Freud (vezi: Totem und Tabou), precum și studiile de interpretare psihanalitică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psiho-biologică, dar cu efect cultural, cum sunt următorii: creșterea duratei de viață, difuzarea medicamentelor analgezice și psihotrope, creșterea factorilor de stres, suprasolicitarea individului prin mijloace mass media. Toate aceste aspecte mai sus prezentate configurează cadrul disciplinei sau al ramurii psihopatologiei transculturale. Scopul unei psihopatologii transculturale este de a explica natura diversității formelor de manifestare a bolilor psihice, de a surprinde ceea ce este universal la acestea (tulburarea psihică de fond) și ceea ce este particular la fiecare (forma de manifestare, evoluția și semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cultural, cum sunt următorii: creșterea duratei de viață, difuzarea medicamentelor analgezice și psihotrope, creșterea factorilor de stres, suprasolicitarea individului prin mijloace mass media. Toate aceste aspecte mai sus prezentate configurează cadrul disciplinei sau al ramurii psihopatologiei transculturale. Scopul unei psihopatologii transculturale este de a explica natura diversității formelor de manifestare a bolilor psihice, de a surprinde ceea ce este universal la acestea (tulburarea psihică de fond) și ceea ce este particular la fiecare (forma de manifestare, evoluția și semnificația atribuită) în raport cu factorii de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]