2,102 matches
-
republici. Dar tocmai pentru că poartă în sine dezbinarea religioasă, conflictul dintre temporal și spiritual, o excepțională pluralitate etnică și primele caracteristici naționale, Europa creștină reprezintă, începînd din secolul al XI-lea, matricea geo-istorică din care va lua ființă Europa modernă. Transeuropenii Începînd cu secolul al XI-lea, Europa nu avea să mai fie cotropită. Firește, ea va fi în continuare zguduită de nesfîrșite războaie, însă acestea nu vor mai provoca masacre și distrugeri masive pînă în secolele al XIX-lea și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în port, modificînd tehnicile de navigație (busola); trec din armată în armată, prefăcînd tehnica războiului (praful de pușcă). Astfel, datorită legăturilor, reînnodate cu zona exterioară asiatică și multiplicate în interiorul continentului, datorită schimburilor de alimente, mărfuri, mirodenii, idei se creează rețele transeuropene vii, mai bine spus ia ființă un țesut conjunctiv propriu-zis european. Însă aceste rețele multiple, care țes un nou curs economic, un nou curs social, un nou curs intelectual, pregătesc în același timp o distrugere în lanț și o explozie
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
interesul față de ceea ce constituie originalitatea culturii europene. Piața comună a ideilor În vreme ce Evul Mediu occidental este încă divizat în feudalități și începe a se diviza în state, Creștinătatea reprezintă în egală măsură o sferă culturală în care circulă curente artistice transeuropene, precum cel roman (secolul al XI-lea), apoi cel gotic (secolul al XIII-lea). Astfel, cu începere din secolul al XI-lea, ea alimentează o intensă piață comună de idei. Clericii comunică cu ajutorul singurei limbi culturale recunoscute, latina, care va
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Fondul clasic comun nu mai este doar acela al autorilor Antichității. Este în egală măsură fondul european al unor creatori precum Cervantes, Montaigne, Shakespeare, Molière, Galileo, Bacon, Descartes, Spinoza, Leibniz. Începînd cu Renașterea se formează și se propagă mari unde transeuropene. Este vorba mai întîi de unda Renașterii umaniste și de cea a Renașterii evanghelice. Știința se răspîndește în secolul al XVII-lea. Raționalismul Luminilor se extinde în Europa în secolul al XVIII-lea, pornind de la Paris, așa cum, treptat, romantismul se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ne gândim la aceasta. Comunicațiile de astăzi oferă statelor membre și altor actori economici și sociali mijloace să investească mai eficient în oameni și, consecvent cu aceasta, într-o prosperitate durabilă. Unul din următorii pași trebuie să fie dezvoltarea rețelelor transeuropene de cunoaștere și știință, pentru a întări competitivitatea resurselor noastre umane. (UE, Activities of the European Union. Education/ 2004/ European area of lifelong learning ) Pentru a face acest pas esențial în viziunea Uniunii Europene, a fost adoptat noul program Comunitatea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
SP belgian, POSL, Irish Labour Party și PvdA. Era vorba, de exemplu, de creșterea rolului Băncii Europene de Investiții și a Fondului European de Investiții (FEI), precum și de "parteneriatul public-privat pentru finanțarea unui anumit număr de mari lucrări în cadrul rețelelor transeuropene". 8.4. Analiza mecanismului partinic descentralizat PSE a ținut o conferință a liderilor de partid în ajunul summit-ului european de la Luxemburg (noiembrie 1997). Liderii din PSE nu au luat în considerare proiectul de program al grupului de lucru. Consilierul
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
pentru operatorii financiari, o rețea de supraveghere împotriva riscurilor economice și financiare (idee a BLP). În spatele discursului despre intensificarea inovației se ascunde o serie de mize precum consolidarea legăturii între politicile microeconomice și politicile de cercetare și dezvoltare, politicile rețelelor transeuropene cerute insistent de PSOE și politica educației (ca, de exemplu, accesul la Internet pentru toți, sugerat de Irish Labour Party 613). La fel, dincolo de tema modernizării sociale, observăm că au fost privilegiate următoarele teme: organizarea muncii, "posibilitățile de alegere în
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
macroeconomice ducînd o politică salarială adecvată. Asta ar permite recîștigarea, la nivel european, a marjei de manevră macroeconomică piedute la nivel național. În al doilea rînd, SPD a recomandat completarea reformelor structurale. În special, a sugerat îmbunătățirea infrastructurii europene (rețelele transeuropene) pentru a veni în ajutorul producției și productivității. În rezumat, SPD și-a asumat orientarea politică din raportul grupului de lucru Guterres. În plus, a sugerat intervenția în două domenii la nivel european: coordonarea politicilor salariale pentru ca guvernele să-și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
rezumat, SPD și-a asumat orientarea politică din raportul grupului de lucru Guterres. În plus, a sugerat intervenția în două domenii la nivel european: coordonarea politicilor salariale pentru ca guvernele să-și recîștige marja de manevră publică și accentuarea proiectului rețelelor transeuropene. 9.2.3.4.2. PvdA615 La rîndul său, PvdA s-a arătat favorabil unei abordări integrate între politica locurilor de muncă și cea a salariilor. A considerat că politica salarială nu poate fi separată de obiectivele locurilor de muncă
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
SP belgian, POSL, Irish Labour Party și PvdA. Era vorba, de exemplu, de creșterea rolului Băncii Europene de Investiții și a Fondului European de Investiții (FEI), precum și de "parteneriatul public-privat pentru finanțarea unui anumit număr de mari lucrări în cadrul rețelelor transeuropene". 8.4. Analiza mecanismului partinic descentralizat PSE a ținut o conferință a liderilor de partid în ajunul summit-ului european de la Luxemburg (noiembrie 1997). Liderii din PSE nu au luat în considerare proiectul de program al grupului de lucru. Consilierul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
pentru operatorii financiari, o rețea de supraveghere împotriva riscurilor economice și financiare (idee a BLP). În spatele discursului despre intensificarea inovației se ascunde o serie de mize precum consolidarea legăturii între politicile microeconomice și politicile de cercetare și dezvoltare, politicile rețelelor transeuropene cerute insistent de PSOE și politica educației (ca, de exemplu, accesul la Internet pentru toți, sugerat de Irish Labour Party 613). La fel, dincolo de tema modernizării sociale, observăm că au fost privilegiate următoarele teme: organizarea muncii, "posibilitățile de alegere în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
macroeconomice ducînd o politică salarială adecvată. Asta ar permite recîștigarea, la nivel european, a marjei de manevră macroeconomică piedute la nivel național. În al doilea rînd, SPD a recomandat completarea reformelor structurale. În special, a sugerat îmbunătățirea infrastructurii europene (rețelele transeuropene) pentru a veni în ajutorul producției și productivității. În rezumat, SPD și-a asumat orientarea politică din raportul grupului de lucru Guterres. În plus, a sugerat intervenția în două domenii la nivel european: coordonarea politicilor salariale pentru ca guvernele să-și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
rezumat, SPD și-a asumat orientarea politică din raportul grupului de lucru Guterres. În plus, a sugerat intervenția în două domenii la nivel european: coordonarea politicilor salariale pentru ca guvernele să-și recîștige marja de manevră publică și accentuarea proiectului rețelelor transeuropene. 9.2.3.4.2. PvdA615 La rîndul său, PvdA s-a arătat favorabil unei abordări integrate între politica locurilor de muncă și cea a salariilor. A considerat că politica salarială nu poate fi separată de obiectivele locurilor de muncă
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de la Maastricht intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Tratatul a conferit competențe suplimentare Uniunii, incluzând noi norme juridice referitoare la extinderea cooperării, politica industrială, protecția sporită a consumatorilor, sănătatea publică, politica în materie de vize, dezvoltarea rețelelor de transport transeuropean, telecomunicații și energie, educație, cultură, acordarea unei mai mari protecții mediului înconjurător, intensificarea eforturilor în domeniul cercetării, realizarea de progrese suplimentare în sfera protecției sociale, cooperarea în materie de justiție și afaceri interne. De asemenea, a prevăzut adoptarea unei monede
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mod progresiv pentru integrarea în piața internă a Uniunii adoptând, în etape, realizările din această piață. Pentru a favoriza integrarea, strategia va fi însoțită de punerea în aplicare a unor politici implicând punerea la punct a infrastructurii, cooperarea în cadrul rețelelor transeuropene, promovarea cooperării intraregionale, cooperarea în domeniul mediului înconjurător, al politicii externe și de securitate comună, al cooperării în domeniul justiției și al afacerilor interne, culturii, educației și formarea de specialiști. Elementele acestei strategii de preaderare ar putea fi sintetizate astfel
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în lumină utilitatea lor. Articolul 100 C introduce o nouă politică în materie de vize, în cadrul căreia Consiliul va stabili, până în 1996 în unanimitate și mai târziu cu majoritatea calificată, măsurile cu privire la folosirea unui model tip viză. Articolul cu privire la rețelele transeuropene prevede faptul că C.E. contribuie la „stabilirea și dezvoltarea rețelelor transeuropene în sectoarele infrastructurilor de transport, telecomunicații și energie”. În privința sectoarelor politicii industriale, C.E. și statele membre urmăresc „asigurarea condițiilor necesare competitivității comunității”. În domeniul sănătății publice, C.E. contribuie la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în materie de vize, în cadrul căreia Consiliul va stabili, până în 1996 în unanimitate și mai târziu cu majoritatea calificată, măsurile cu privire la folosirea unui model tip viză. Articolul cu privire la rețelele transeuropene prevede faptul că C.E. contribuie la „stabilirea și dezvoltarea rețelelor transeuropene în sectoarele infrastructurilor de transport, telecomunicații și energie”. În privința sectoarelor politicii industriale, C.E. și statele membre urmăresc „asigurarea condițiilor necesare competitivității comunității”. În domeniul sănătății publice, C.E. contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății oamenilor, încurajând cooperarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
comunităților. Pentru politica în materie educațională, în domeniul sănătății și al afacerilor culturale este stipulat expres că „orice armonizare a dispozițiilor legislative și a reglementărilor statelor membre” este exclusă. Parlamentul este asociat în hotărâri, în parte, prin procedura codecizională (rețele transeuropene, sănătate publică, cultură și protecția consumatorilor) și în parte prin procedura de cooperare (cooperare pentru dezvoltare). Tratatul are în cuprinsul său și prevederi interesante cu privire la cetățenia unională, politica socială și coeziunea economică și socială. III.14.3.4. Dezideratele Uniunii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
funcționării pieței comune; - o politică în domeniul social bazată pe un fond social european; - întărirea coeziuni economice și sociale; - o politică comună, în domeniul mediului înconjurător; - consolidarea competitivității industriei comunitare; - promovarea cercetării și dezvoltării tehnologice; - încurajarea realizării și dezvoltării rețelelor transeuropene; - o contribuție la realizarea unui nivel de protecție a sănătății publice; - o contribuție la educarea și formarea tineretului și la dezvoltarea culturii statelor membre; - o politică comună în domeniul cooperării pentru dezvoltare; - asocierea statelor și teritoriilor pentru sporirea schimburilor și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
aspecte care vizează legislația europeană. Comitetul Regiunilor este consultat de Comisia Europeană și Consiliul Europei în acele probleme care au efect la nivel local și regional și care se referă la următoarele domenii: coeziune economică și socială, rețeaua de infrastructură transeuropeană, sănătate, educație, cultură, politica pieței muncii, politică socială, mediu, pregătire profesională și transporturi. Joi, 27 aprilie, domnul Liviu Borha, vicepreședinte al C.J.T. , a fost prezent la București la ceremonia de semnare a protocolului de parteneriat în domeniul comunicării pe teme
Agenda2006-17-06-administratie () [Corola-journal/Journalistic/284918_a_286247]
-
CEE, Euroatom): piața internă unică și unitatea economică și monetară; cele patru libertăți de circulație - persoane, servicii, mărfuri, capitaluri și plăți; politica agricolă comună, uniunea vamală, politica în domeniul concurenței, subvențiilor de stat, politică structurală, politică comercială, cetățenia europeană, rețele transeuropene, educație, cultură, cercetare, sănătate, mediu, protecția consumatorului, politică socială. 2. pilonul interguvernamental de politică externă și de securitate comună (PESC): protejarea valorilor și independenței Uniunii, dezvoltarea și consolidarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, trupe comune de intervenție, politică externă
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
și de coeziune au însemnat aproximativ 30% din bugetul Uniunii, pe locul al doilea după bugetul PAC. 5. Infrastructura și politicile comunicațiilor: interconectarea statelor membre este necesară și prin prisma pieței unice și a integrării economice. Se urmărește crearea rețelelor transeuropene. Abordează domenii cum ar fi infrastructura de transporturi, prin trenuri de mare viteză (ex. Paris - Berlin, Lyon - Torino), autostrăzi (Berlin - Varșovia - Moscova); rețele energetice (pentru asigurarea independenței energetice a Uniunii); rețele informatice (învățământ, administrație publică, lucrul la domiciliu prin intermediul internetului
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
1) al art. 7 a fost modificată de pct. 11 al art. VII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016. d^1) pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, avizele/și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului și, după caz, actul administrativ al acestuia, avizele/acordurile de principiu sau, după caz, avizele de amplasament favorabile condiționate pentru relocarea
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
5) al art. 7 a fost modificat de pct. 12 al art. VII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016. (5^1) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport și amenajările hidrotehnice, autorizațiile de construire, certificatele de urbanism, avizele, acordurile, după caz, avizele de amplasament, își mențin valabilitatea pe toată perioada implementării proiectelor, până la finalizarea executării lucrărilor pentru care au fost eliberate, respectiv până la data semnării procesului-verbal
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
nr. 493 din 16 iulie 2009, care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 18^1. (16^2) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, autorizațiile de construire se pot elibera în baza documentelor prevăzute la alin. (1) și a avizelor de principiu pentru scoaterea definitivă din fondul forestier național. ---------- Alin. (16^2) al art. 7 a fost introdus de pct. 4 al
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]