237 matches
-
cercetătorii din Ohio State. Este vorba despre accentul pus pe individualizarea, diferențierea comportamentelor conducătorilor în raport cu particularitățile subordonaților, pe dezvoltarea angajaților, în timp ce scalele vechi măsoară ideea liderului „ca băiat bun”. Din cele de mai sus se desprinde ideea superiorității leadership‑ului transformațional în raport cu cel tranzacțional și chiar cu alte forme de leadership. Leadership‑ul transformațional integrează în sine atât elemente ale leadership‑ului tranzacțional, cât și ale celui charismatic. În fapt, ceea ce se desemnează prin noțiunea de influențe idealizate nu este altceva
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conducătorilor în raport cu particularitățile subordonaților, pe dezvoltarea angajaților, în timp ce scalele vechi măsoară ideea liderului „ca băiat bun”. Din cele de mai sus se desprinde ideea superiorității leadership‑ului transformațional în raport cu cel tranzacțional și chiar cu alte forme de leadership. Leadership‑ul transformațional integrează în sine atât elemente ale leadership‑ului tranzacțional, cât și ale celui charismatic. În fapt, ceea ce se desemnează prin noțiunea de influențe idealizate nu este altceva decât carisma. Practicarea leadership‑ului transformațional are unele efecte pozitive extrem de importante atât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu alte forme de leadership. Leadership‑ul transformațional integrează în sine atât elemente ale leadership‑ului tranzacțional, cât și ale celui charismatic. În fapt, ceea ce se desemnează prin noțiunea de influențe idealizate nu este altceva decât carisma. Practicarea leadership‑ului transformațional are unele efecte pozitive extrem de importante atât pentru organizație, cât și pentru indivizi. Printre acestea majoritatea autorilor enumeră: # - atașament ridicat și încredere în lider; - dorința de supunere față de lider; - performanțe ridicate și motivație puternică; - creșterea coeziunii de grup; - amplificarea credințelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
însă și potențiale efecte negative: - pericolul dependenței crescute a subordonaților față de lider; - slăbirea relațiilor interpersonale dintre subordonați; - accentuarea frecvenței comportamentelor neconvențional‑impulsive; - exacerbarea încrederii în sine; - dificultăți și chiar eșecuri în planificarea activităților. Efectele pozitive și negative ale leadership‑ului transformațional pot fi găsite în nenumărate lucrări (vezi Conger, Kanungo, 1988; Conger, 1990; Den Hartog, 1995; Bass, 1998; Yukl, 1998, apud Den Hartog, Koopman, 2001, pp. 177‑178). Rămâne de văzut în ce tipuri de organizații și, mai ales, în ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Conger, Kanungo, 1988; Conger, 1990; Den Hartog, 1995; Bass, 1998; Yukl, 1998, apud Den Hartog, Koopman, 2001, pp. 177‑178). Rămâne de văzut în ce tipuri de organizații și, mai ales, în ce tipuri de situații organizaționale aplicarea leadership‑ului transformațional, ca, de altfel, și a celui charismatic va fi mai potrivită și mai eficientă. 5.4. Forme de managementtc "4. Forme de management" 5.4.1. Generalitățitc "4.1. Generalități" Organizațiile moderne au atât de multe probleme, atât de grele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresul favorizează practicarea unor stiluri de conducere și defavorizează practicarea altora se pare că întrunește un mai mare acord al cercetătorilor. Este greu de crezut, de exemplu, că în condițiile unor niveluri înalte de stres ar putea fi practicată conducerea transformațională bazată pe inspirație, charismă, încredere, motivare etc. O idee care începe să fie unanim acceptată este aceea că, în linii mari, munca managerilor este mult mai stresantă decât cea a nonmanagerilor, de unde și semnificația crescută a efectelor stresului managerial. Cercetarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
oferi bazele metodologice pentru o analiză exhaustivă a conținutului limbilor naturale, încît ea a fost în parte abandonată. În perioada în care gramatica generativă urmărea să plaseze componentul semantic nu numai la nivelul structurii de adîncime, ci pe întregul parcurs transformațional, pentru a se reconcilia sintaxa cu semantica (altădată total separate), semantica generativă a răsturnat datele problemei postulînd că starea de la care pleacă activitatea generativă este compusă din formele logico-semantice care, supuse unui șir de transformări, generează formele de suprafață. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cercetător la Institutul de Fonetică și Dialectologie. A abordat mai multe direcții de modernizare a studiului limbii române (perspectiva generativ-transformațională, teoria textului). Lucrări de referință: Fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, Editura Academiei, București, 1968; (în colab. cu Golopenția-Eretescu, Sanda) Sintaxa transformațională a limbii române, Editura Univers, București, 1969 (trad. engl. The transformational syntax of Romanian, Mouton, The Hague, 1972); Elemente de teorie semantică a limbilor naturale, Editura Academiei, București, 1970; Preliminarii logice la semantica frazei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu privire la intrigile principale ale narațiunilor pe care le citim sau le auzim; avem aptitudinea de a rezuma aceste intrigi; putem fi adesea de acord cînd identificăm ceea ce nu este esențial pentru derularea intrigii; și putem identifica intrigile „legate transformațional”. 2.5. Pentru o gramatică a intrigii Să recapitulăm „complicațiile” pe care le prezintă Evelina: cînd citim această povestire nu sîntem în totalitate siguri dacă ar trebui, cum este normal, să căutăm întîmplări sau, mai degrabă, să ne ocupăm de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
după război, teoria informației, cibernetica, semiotica (plecînd de la lucrările lui Norbert Wiener, George Miller etc.) au revoluționat studiul lingvistic. In ultima vreme, tocmai compartimentele considerate "imobile" de Wellek și Warren au fost dinamizate prin lucrările lui Noam Chomsky, de "gramatică transformațională", cu aplicație, mai ales în sintaxă, ale lui F. Katz și Postai, sau ale lui Greimas, în semantică, după cum în fonologie, studiul statistic, analiza trăsăturilor distinctive și a distribuției fonemelor, din lucrările lui Roman Jakobson, Zellig Harris, Martinet, G. Herdan
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de la sine, dar manipularea lor de către Dragomirescu este prețioasă și dogmatică. Meritul "istoric" al lucrărilor sale este de a fi insistat pe ideea de sistem al operei, pe derivarea logică, de la general la particular, a factorilor constitutivi (existentă în semantica "transformațională") si de a fi găsit o rețea de elemente (invariante în terminologia modernă) comparabile obiectiv. Toate aceste idei sînt acceptate azi, în altă formă concretă, și tocmai pe baza lor am putea valorifica teoria lui Dragomirescu. Titluri : Teoria poeziei, București
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
sistematică", termen nu prea clar întrebuințat de Wellek și Warren, prin faptul că studiile citate nu se deosebesc esențial -de cele precedente, dar prin care putem înțelege studiile de poetică structurală (cu titlu de exemplu, două cercetări recente de poetică "transformațională" : Samuel Levin, Linguistic Structures in Poetry, Haga, 1964; Richard Ohman, Generativa Grammars and the Concept of Literary Style, în Word, nr. 3, 1964, pp. 423-139). Cercetările românești au început în 19b4, din inițiativa lui Al. Rosetti, Tudor Vianu și Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
D-Structură este proiecția informației stocate în Lexicon. În D-Structură, argumentele ocupă o poziție în care le este atribuit rol tematic. S-Structura reprezintă rezultatul (engl. output) sistemului computațional. PP respinge total conceptul de regulă de construcție gramaticală. Componenta transformațională (T) este redusă la move-α, cu condiția ca α să fie un constituent. Deplasarea (engl. move) este considerată ultima soluție (engl. last resort). După move-α rămâne o urmă coindexată cu componentul deplasat, urma și componentul formând un lanț care reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
discuții despre diateză", Limba română, 4, p. 319−322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, "Regimul sintactic al verbelor în limba română veche", Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265−296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970, "Subcategorizarea verbului în funcție de obiectul direct în gramatica transformațională a limbii române", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 433−453. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972a, "Reflecții pe marginea teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 49−57. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972b, "Analiza reflexivului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și cercetări lingvistice, 4, p. 433−453. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972a, "Reflecții pe marginea teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 49−57. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972b, "Analiza reflexivului românesc din perspectiva unei gramatici transformaționale", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 343−365. Pană Dindelegan, Gabriela, 1974, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei. Pană Dindelegan, Gabriela, 1999, Sintaxa grupului verbal, ediția a II-a, [Brașov], Aula. Pană Dindelegan, Gabriela, 2003a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 49−57. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972b, "Analiza reflexivului românesc din perspectiva unei gramatici transformaționale", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 343−365. Pană Dindelegan, Gabriela, 1974, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei. Pană Dindelegan, Gabriela, 1999, Sintaxa grupului verbal, ediția a II-a, [Brașov], Aula. Pană Dindelegan, Gabriela, 2003a, " Există grade de tranzitivitate?", în Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 60-83. Van Peteghem, Marleen, 1991, Les phrases copulatives dans les langues romanes, Wilhelmsfeld, Gottfried Egert Verlag. Vasilescu, Andra, 2008 [2005], Pronumele, în GALR I, p. 181−288. Vasiliu, Emanuel, Sanda Golopenția-Eretescu, 1969, Sintaxa transformațională a limbii române, București, Editura Academiei. Veenstra, Tonjes, 2004, "Unaccusativity in Saramaccan: The Syntax of Resultatives", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 269-287. Wald, Lucia, Dan Slușanshi, în colab. cu Francisca Băltăcean, 1987, Introducere în studiul limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ei sînt simpli și aparenta complexitate a comportamentului lor este reflectarea adaptării la mediul în care se găsesc (p. 39 ș.u.). De altfel, tipul de memorie este același (pp. 52-64). Acest lucru nu surprinde, deoarece psihologia cognitivă și lingvistica transformațională a lui Chomsky se întemeiază pe aceeași concepție a spiritului uman (p. 64). Om și mașină sînt "la bază" secvențiali în exercițiul gîndirii (p. 70). Lucrurile sînt întotdeauna aparent disparate pe termen scurt, ele nu se reunesc decît pe termen
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ar arăta lumea (organizațiile, afacerile, viața cotidiană, familia, educația etc.) dacă valorile și atributele, generic sau stereotip, numite feminine (blândețe, modestie, preocuparea pentru calitatea vieții, empatie, ocrotire, atenția și grija acordate celorlalți, cooperarea, calitatea relațiilor, comunicarea pacifistă, creșterea oamenilor, leadershipul transformațional, cultivarea relațiilor paritare sau între egali ș.a.) ar fi mai bine integrate și valorificate social? Eu însămi mă întreb și mă autoobserv cum și când îmi afirm și îmi respect valorile feminine în care cred și care sunt ipostazele în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
compozițiilor în învățământ, LMTL, 2, [138] PARPALĂ, EMILIA, Exprimarea relației spațiale în limba română (analiza semică) [cu un tabel în afară de text], PredLRSS, [1], 150-156. [139] PARPALĂ, EMILIA, Predarea sintaxei prin scheme structurale, PredLRSS, 3, 133-142. [140] PARPALĂ, EMILIA, Problematica sintaxei transformaționale și aplicabilitatea ei, PredLRSS, 2, p. 167-174. [141] PETRE, ILEANA, Câteva considerații privind predarea imperativului, PredLRSS, [1], 118-123. [142] PETRE, ILEANA, Considerații metodice privind predarea categoriei genului, PredLRSS, 2, 96, [143] PETROMAN PAVEL, Formarea atitudinii de a citi opere literare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
la facultățile de filologie [analiză sintactică la examenul de la Timișoara], Forum, 24, nr. 9, 1982, 7374. [264] TEȘELEANU, MARIA, Povestirile și repovestirile copiilor, mijloc de perfecționare a limbajului în vederea integrării în activitatea școlară, InsD, 38 42. [265] TOPFER, MATHILDE, Gramatica transformațională a grupului verbal în limbile română și germană, LM, 184-190. [266] TRUȘCĂ, MARIA, O măsură a expresivității limbajului copiilor, LRLM, 7075. [267] TUDORACHE, AUREL, Tratarea diferențiată a elevilor în învățarea ortografiei și punctuației [cu 3 tab] RPed, 31,hr. 11
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2. Abordarea contingentă /136 2.1. Situația: modelul lui Fiedler (1967) /136 2.2. Subordonații ca factori de contingență (Hersey și Blanchard, 1977) /138 3. Dezvoltări actuale în cercetare /139 3.1. Modelul schimbului /140 3.2. Leadership tranzacțional și transformațional /141 Capitolul 10. Grupuri și echipe de lucru /145 1. Un precursor: Godin (1877) /145 2. Definițiile și structura grupurilor /147 2.1. Statut și rol /147 2.2. Afinitățile /148 3. Orientări teoretice: aplicațiile lor în organizații /149 3
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pe care le vom menționa, arată, de asemenea, că stilul de comandă trebuie definit în raport cu fiecare subordonat. 3. Dezvoltări actuale în cercetare Cercetările despre leadership efectuate în prezent se înscriu, în principal, în cadrul a două modele: modelul schimbului și modelul transformațional. Vom prezenta aceste două orientări. 3.1. Modelul schimbului Acest model a fost prezentat pentru prima dată în 1973 de către Dansereau, Cashmar și Gracer sub numele de modelul diadei verticale. Peste câțiva ani, va fi prezentat sub numele de model
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de util este modelul schimbului. Totuși, psihologia socială a organizațiilor subliniază importanța grupurilor în organizații. Or, modelul integrează prea puțin această dimensiune, situându-și analizele la nivelul relației interpersonale. Sunt de dorit așadar unele evoluții. 3.2. Leadership tranzacțional și transformațional Burns (în 78) a distins între două tipuri de lideri: liderii tranzacționali și liderii transformaționali. Leadership-ul tranzacțional poate fi apropiat de liderul pe care l-am descris în modelul schimbului (suprapunerea nu este însă totală, așa cum subliniază Bass, 1999). Este
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Or, modelul integrează prea puțin această dimensiune, situându-și analizele la nivelul relației interpersonale. Sunt de dorit așadar unele evoluții. 3.2. Leadership tranzacțional și transformațional Burns (în 78) a distins între două tipuri de lideri: liderii tranzacționali și liderii transformaționali. Leadership-ul tranzacțional poate fi apropiat de liderul pe care l-am descris în modelul schimbului (suprapunerea nu este însă totală, așa cum subliniază Bass, 1999). Este vorba de un lider care recunoaște că salariatul are așteptări de recompensă. El va avea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]