236 matches
-
stare de război. Poemul Vala descrie transformările ce se petrec în ființă Albionului, de la starea de dezbinare către unitate, fiecare Zoa avansînd spre unificarea completă finală. În ultima Noapte (a Noua), apocaliptica prin imagerie, opresiunea este răsturnata prin declanșarea tumultului transformațional al Judecății de Apoi. Imaginea "recoltei" provine din Apocalipsa lui Ioan; Iisus învie din morți și purifica lumea de relele mediate de religiile instituționalizate. Ierusalimul ceresc este adevărata Biserică a lui Dumnezeu. Astfel, ceea ce revoluțiile pămîntești nu au reușit să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se întâmplă uneori și la noi în cercetări de limbă literară), că nu trebuie absolutizată ideea de normă, față de care limbajul poetic ar fi o simplă "deviere" (tendință foarte accentuată în studiile recente statistice, matematice - Guiraud, ca și de gramatică transformațională - N. Chomsky), se preferă, tot în linie structurală, analiza sistematică a faptelor de stil, nu absolutizarea unor observații locale, care poate duce la concluzii greșite, chiar lucrând statistic, deoarece unitățile numărate n-au aceeași pondere. Ultima observație este importantă chiar
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
documentarista (1963), cercetător științific (din 1969), cercetător științific principal (1971) la Institutul de Cercetări Fonetice și Dialectale al Academiei Române, lector asociat la Facultatea de Limbă și Literatura Română (1967-1972). Este doctor în filologie la Universitatea din București, cu teza Semantica transformatională a limbii române (1968). În 1980 emigrează împreună cu soțul său, scriitorul Constantin Eretescu, în SUA și se stabilește în Providence (Rhode Island), unde este asistent (1982-1987), profesor asociat (din 1987) și profesor titular (din 1990) la Catedră de studii franceze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
Revista de etnografie și folclor”, „Studii și cercetări lingvistice” ș.a. Autoare a numeroase studii de stilistica și poetica (în anii studenției s-a remarcat în cadrul Cercului de stilistica și poetica de sub conducerea profesorului Al. Rosetti), de stilistica structurală, de gramatică transformatională și semiotica, de eseuri literare, G. are meritul de a fi contribuit la afirmarea cercetării semiotice a folclorului românesc. După 1980 se manifestă îndeosebi că publicista și eseista, articolele și eseurile sale fiind cuprinse în cărți precum Mitul pagubei (1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
organizație. Autoarea demonstrează cu acest prilej o deosebită maturitate receptivă și spirit dubitativ-corectiv, spirit analitic și de sinteză, putere de aprofundare și resemnificare epistemologică. Prin felul cum vizează și semnifică lucrurile reiese o platformă implicită de poziționare activă față de procesul transformațional inovativ în câmpul educației. Chiar dacă tema este complexă și ramificată, iar discursul pe această direcție devine politizat la alți autori, Valerica Anghelache se menține în limitele obiectivității științifice, raportându-se echilibrat la o serie de procese ce pot fi abordate
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dacă managerul controlează și optimizează ceea ce există deja, promovează stabilitatea, acționează tranzacțional, urmează regulile stabilite, asigură respectarea lor și corectează abaterile de la standarde, reține și întreabă, de regulă, cum?, liderul schimbă ceea ce există în ceea ce este necesar, promovează schimbarea, acționează transformațional, introduce reguli noi, încurajează creativitatea și elimină constrângerile care determină comportamente conservatoare, eliberează, întreabă, de regulă, ce? de ce? cine? Diferențele dintre lideri și manageri se reduc, de cele mai multe ori, la competențele acționale și umane pe care aceștia le probează. În
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
conducere și coordonare; * Competențe de evaluare; * Competențe de gestionare și administrare; * Competențe care vizează dezvoltarea instituțională; * Competențe care vizează self-managementul. În contextul unei dinamici a schimbărilor educaționale, dobândirea acestor competențe oferă managerului școlar șansa de a deveni ceea ce numim "lider transformațional"5, capabil să alinieze interesele organizației școlare la interesele elevilor și ale personalului didactic, să motiveze, să comunice, să răspundă afectiv, să elimine rezistențele la schimbare, să stabilească un dialog real la nivelul comunității, altfel spus, un lider-manager capabil să
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de transformare a organizațiilor din România și Uniunea Europeană, E-marketing-ul și transformarea organizațiilor, Cultura transformării - orientări și tendințe etc. Cea de-a doua secțiune se desfășoară sub genericul „Transformări economice europene și mondiale“, participanții prezentând lucrări legate de Politici și strategii transformaționale în spațiul european de afaceri, Societatea și economia cunoașterii, Emergența e-banking-ului în spațiul european ș.a.m.d. Participanții vor primi un Volum de rezumate ale lucrărilor selectate, autorii având libertatea de a distribui câte exemplare doresc din lucrările lor. După
Agenda2004-15-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282286_a_283615]
-
poate fi răspunsul? L. M.: - Pentru că sunt infinite. A ales anumite forme concrete în funcție de o anume necesitate. în cadrul aceleiași specii nu găsești două creații identice! Sunt principii pe care le-am aplicat în muzică. Observând natura. Unicitatea este nonrepetitivă și transformațională. Gândesc o muzică "minimalistă" în sensul maximei economii. Nonrepetitivă și transformațională. D. A.: - O demonstrezi prin muzica ta. Inclusiv în Topos. Cele trei momente ale lucrării reprezintă un proces evolutiv. Dar procesul creativ-evolutiv a existat în muzică și înainte. La Beethoven
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
forme concrete în funcție de o anume necesitate. în cadrul aceleiași specii nu găsești două creații identice! Sunt principii pe care le-am aplicat în muzică. Observând natura. Unicitatea este nonrepetitivă și transformațională. Gândesc o muzică "minimalistă" în sensul maximei economii. Nonrepetitivă și transformațională. D. A.: - O demonstrezi prin muzica ta. Inclusiv în Topos. Cele trei momente ale lucrării reprezintă un proces evolutiv. Dar procesul creativ-evolutiv a existat în muzică și înainte. La Beethoven. Aspectul evoluției, transformarea elementelor reprezintă esența demersului creator beethovenian. L. M.
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
epocă în care gândirea deterministă era dominatoare; exact în același timp în care Beethoven încheia primul său ciclu de cvartete de coarde opus 18, lucrări care prin caracterul lor aparțin secolului trecut. Ulterior Beethoven se orientează către tipul de structuri transformaționale, marcate în răstimpuri de rupturi. D. A.: - Suntem de acord, muzica este o comunicare. Cu cine comunicăm? Cu noi înșine? Cu un grup țintă? Cu lumea largă? L. M.: - Suntem precum acei cercetători care lucrează în laboratoare. Unele ultraperfecționate. Spre exemplu
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
lor evoluții, și „temperate” ca tempo evolutiv și frecvență a unor transformări vizibile. În această lumină, stilul bachian este definibil ca „monolit” și „static”, iar stilul beethovenian ca puțin sau ușor „variabil” într-un spațiu conceptual foarte restrâns, ca potențial transformațional. Într-un sens mai general, stilurile individuale, ca formulare practicabilă până la sfârșitul secolului al XIX-lea inclusiv, se raportează între ele ca tipologii distincte, separate prin însăși evidența apartenenței lor la o definiție estetică și compozițională integră și constantă pe
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Garaz Într-o imagine generală a traiectului parcurs, recapitulăm pe scurt momentele-cheie ale mutațiilor calitative în evoluția fenomenului de comprimare a structurii stilistice, alăturându-le o scurtă descriere a acestora: (1) punctul de plecare a descrierii, gradul zero al proceselor transformaționale, îl plasăm în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în care se articulează stilul „monolitic” al lui Johann Sebastian Bach, definibil ca uniform, stabil și coerent pe întreaga desfășurare a vieții compozitorului; (2) un al doilea context istoric, primele
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
luate în considerare, ca posibilă filosofie ce va fundamenta deciziile politice viitoare, teoretizările lui Z. Brzezinsky, formulate în contextul în care Barack Obama își prelua funcția la Casa Albă121. Astfel, potrivit lui Brzezinsky, contextul internațional actual este caracterizat de două evoluții transformaționale simultane și interdependente de pe scena politică mondială apariția și accentuarea problemelor globale (clima, mediul, foametea, sănătatea, inechitatea socială) și o schimbare în împărțirea puterii globale de la Vest la Est: dominația puterilor atlantice (Portugalia, Spania, Franța, Olanda, Marea Britanie și, mai recent
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
trimite informații. Control ridicat al receptorului 6 7 8 9 10 Utilizatorii pot trimite și primi informații, de ex.: forumurile de dezbateri. Utilizatorii au mai multe opțiuni pentru a trimite și primi informații, datele introduse de aceștia au o putere transformatională pot fi văzute, de exemplu: chat-ul sub formă de text exclusiv. Utilizatorii pot încărca conținut și pot primi feedback. Utilizatorul poate alege timpul, tipul și cantitatea de informații trimise și primite; informația trimisă este transformată de către receptor, iar transformarea
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
Mondial pe subiecți din armata americană a arătat că ascendentul unui anumit individ este dat de inteligență, inițiativă și încredere în sine211. Ulterior, explicarea ascendentului s-a îmbogățit și cu alte considerații. Teoriile despre leadership sunt caracteriale, comportamentale, contingente și transformaționale. Inițial, teoriile puneau eficiența în leadership pe seama caracteristicilor personale ale liderilor. Această perspectivă îngustă, deși a fost depășită, subzistă ca o credință în mintea unora dintre conducători sau angajați. Teoriile care au urmat (caracteriale) s-au focalizat pe analiza relațiilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
însă câteva modele pe care le vom evoca tocmai pentru că ele reprezintă un sprijin real în construirea brandului de angajator și a culturii orientate spre EOC. De aceea, vom analiza modelul lider-participativ al lui Vroom, Yetton, Jago, leader-ship-ul tranzacțional și transformațional. Acest model este interesant pentru că propune reguli care prescriu forma și nivelul de participare în luarea deciziilor în împrejurări diferite. Modelul lider-participativ asociază comportamentul de leadership și participarea la luarea deciziilor. Modelul oferă un set de reguli secvențiale care determină
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
decizie? Congruența obiectivului: Angajații împărtășesc obiectivele organizației în rezolvarea problemei? Conflictul subordonaților: Este conflictul dintre subordonați mai degrabă preferat decât soluțiile? Informația subordonatului: Au subordonații suficientă informație pentru a lua o decizie de calitate 215? Pe de altă parte, leadership-ul transformațional este un produs al teoriilor comportamentiste și al celor caracteriale. Este bazat pe valori ca viziunea, inspirația, împuternicirea, stimularea intelectuală, carisma, simbolismul, integritatea și considerația. Acest stil îl convinge pe lucrător să fie dedicat, pasionat, să pună suflet în ceea ce
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de lideri și să-i utilizăm ca agenți prin care îi legăm pe angajați de viziunea propusă și promisă, prin care obținem sentimente de angajament, admirație și încredere din partea salariaților etc. Rezultatele cercetărilor pledează pentru corelația pozitivă puternică dintre leadership-ul transformațional și gradul mic de abandon, gradul mare de satisfacție a angajaților și productivitatea ridicată. Leadership-ul tranzacțional nu este atât de spectaculos ca acela transformațional, dar este eficient, se bazează pe de-pendență reciprocă lider-angajat, clarificarea obiectivelor, sarcini de muncă și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
angajament, admirație și încredere din partea salariaților etc. Rezultatele cercetărilor pledează pentru corelația pozitivă puternică dintre leadership-ul transformațional și gradul mic de abandon, gradul mare de satisfacție a angajaților și productivitatea ridicată. Leadership-ul tranzacțional nu este atât de spectaculos ca acela transformațional, dar este eficient, se bazează pe de-pendență reciprocă lider-angajat, clarificarea obiectivelor, sarcini de muncă și rezultate, recompense organizaționale și sancțiuni. Rolul liderilor tranzacționali este acela de a-i orienta pe angajați în direcția obiectivelor prin clarificarea rolului lor și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
relație de opoziție, între limbă și vorbire există o permanentă interacțiune; dacă vorbirea precedă limba și îi determină evoluția, concretizându-i organizarea, limba este un instrument și un produs al vorbirii, indispensabilă înțelegerii acesteia. Dihotomia limbă - vorbire reapare în lingvistica transformațională din a doua jumătate a secolului al XX-lea sub forma competență - performanță, unde competența înseamnă cunoașterea regulilor necesare pentru a vorbi corect o limbă, iar performanța - întrebuințarea concretă a limbii în acte de vorbire. Unii cercetători, precum Otto Jespersen
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
model educațional, el mai cuprinde încă și: • rolurile reflecției, • ale materialelor variate, • ale instrumentelor de control, • ale îndrumării manageriale, • ale autocontrolului, • ale afirmării autonomiei, • ale consecințelor în afirmarea aplicării leadershipului, • ale definirii proprii a performanței așteptate, • ale apelului la procesul transformațional pentru apropierea de realitatea practicii, • ale formulării de autoreflecții, cu prevederea, anticiparea fazelor, așteptărilor care vor urma, în care educatul își consolidează un model propriu și este managerul acestui automodel, care-i permite includerea în morala comunității. Desigur, folosind aceste
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
real decât primele două, dar și cea științifică, pentru a vedea efectele asupra dezvoltării educaților, a calității învățării. De aici, aprecierea, tot mai des subliniată, a liderilor-educatori, care fac schimbări în concepție, în proceduri efective ale leadershipului, numiți și lideri transformaționali. Recurgem atunci la un portret făcut lor și recunoscut (Gunter, 2001): au puternice concepții și viziuni, charismă, își focalizează acțiunile pe așteptările grupului/clasei, influențează gândirea și stimulează afirmarea lor intelectuală, le influențează prin comunicare stările emoționale, promovează expectanțe legate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cazul educatorului la clasă, dublul său rol de manager și lider facilitează atingerea performanțelor așteptate, dar și efortul, pregătirea științifică pe măsură, de unde importanța deosebită a modului de formare și dezvoltarea profesională astfel a sa, pentru a realiza acel leadership transformațional și tranzacțional solicitat de atingerea succesului, a calității așteptate, dublând știința cu arta conducerii. De altfel și pedagogia însăși, ca și managementul și-a început istoria prin a fi artă, apoi a câștigat statutul de știință a educației. În acest
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
variate tipuri de leadership. Astfel, M. Zlate (2004, pp. 181-202) evidenția între ele: leadershipul previzional, cel strategic, cel dinamic, cel orientat spre obiective, cel acționând pe bază de excepții, cel promotor al inovării, cel bazat pe principii, cel charismatic, cel transformațional. Dar și ele sunt complementare, ca modalități concrete de rezolvare a diferitelor atribute ale conducerii reale și după trăsăturile dominante ale liderului. Educatorul-manager și lider recunoscut real, dacă acționează doar practic, experiențial, rămâne la empirism, dar dacă pornește de la teorie
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]