451 matches
-
1990; Anno Domini 1989, București, 1991; Haimanaua, București, 1994; Părintele Mavrodin, București, 1996; Pedeapsa, București, 1997; Champs-Elysées, București, 1998. Repere bibliografice: Bogdan Popescu, Goana după libertate, CC, 1994, 12; Bogdan Popescu, Pledoarie pentru fericirea eternă, CC, 1996, 6-7; Narcis Zărnescu, Transhumanța ca nevroză istorică, VR, 1998, 4-5; Vasile, Proza, 176-181. M.I.
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
, baladă populară. S-au făcut diverse supoziții în legătură cu timpul în care Miorița a fost creată. În general, se admite că motivul mioritic își are originea în relațiile păstorești de transhumanță, fenomen caracteristic începuturilor orânduirii feudale. Unii cercetători consideră că nucleul a fost conceput în secolul al XVI-lea, alții indică o dată mai recentă, cu aproximație începutul secolului al XVIII-lea. Un indiciu asupra primei versiuni este dat de episodul judecării
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
tipul moldovenesc al capodoperei. În cadrul tipului transilvănean au fost înglobate un număr mare de balade, de cântece lirico-narative și de colinde. Versiunea ardelenească este redusă ca întindere epică, schema fiind simplificată la două elemente: cadrul nupțial și testamentul ciobanului. Tema transhumanței este mai slab reprezentată în variantele transilvănene. Nucleul tematic comun pentru toate zonele în care se cunoaște balada este testamentul ciobanului. Variantele moldovenești au o notă de pronunțat lirism, fapt ce le diferențiază de variantele ardelenești, în care se tinde
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
un punct de vedere estetizant. D. Caracostea a alcătuit și-o schiță generică a Mioriței. Alți cercetători au analizat balada dintr-o perspectivă etnografică. Ov. Densusianu consideră că împrejurarea tipică pentru nașterea baladei a fost rivalitatea frecventă pe drumurile de transhumanță. Glosări etnografice au mai oferit și C. Brăiloiu, I. Mușlea și chiar V. Alecsandri. Cercetarea filosofiei mioritice a dat naștere la o vie dispută. În viziunea lui Lucian Blaga, moartea transfigurată metaforic în nuntă nu ar fi decât o „unire
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
de tip agrar - sedentară, conservatoare, defensivă - și fondul mitic pastoral, care recunoaște necesitatea altoirii, a comerțului, a curiozității ofensive. Sunt două atitudini arhaice care se regăsesc în matricea „creștinismului cosmic”: pelerinajul la „locurile sfinte” apare ca o simplă conversie a transhumanței, riturile liturgice sunt o imagine a călătoriei într-un cosmos spiritual, iar cimitirul, troițele sau biserica sunt tot atâtea mărci ale permanenței sacrului. Unii cărturari se ocupă metodic de zestrea locului sau a pământului, în timp ce alții „pierd vremea” consemnând profilul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acest tip de reportaj îl întâlnim în săptămânale generaliste, de tip magazin, în unele reviste ilustrate. Chiar dacă regulile de bază rămân aceleași pentru orice tip de reportaj, diferențele sunt impuse de vastitatea subiectului (de exemplu, Vaideeni, satul ultimilor ciobani de transhumanță), de mulțimea personajelor (Greci, satul ultimilor italieni români), de lipsa mărturiilor directe sau chiar istorice (istoria bisericii „Corbii de piatră” sau chiliile rupestre de la Bozioru). Aparenta lipsă de dinamism din reportajul monografic va fi compensată de o răbdătoare documentare și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pierde într-un pastoralism cu modele în bucolicele Antichității și în folclor, dezvoltat în aceeași ambianță a frivolităților galante, ce se trăgea din mica poezie franceză a secolului al XVIII-lea. Piesa de rezistență a ciclului este San-Marina, poezie a transhumanței păstorilor macedoneni, care evocă, cu o sobrietate rar întâlnită la B., gesturi rituale, într-o mișcare lină, desfășurată în ritmurile eternității, cu fiorul spațiului nemărginit și a timpului derulat în cicluri prestabilite. În Conrad, poetul dă, pe motivul, cu adânci
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
montaj de fișe existențiale, oglindind în însăși structura sa lumea ca labirint, ipostaziată în cetatea Burnei. În Sărbătorile (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), autorul revine în spațiul privilegiat al muntelui, la Ciulpău, pentru a înfățișa existența aflată sub semnul transhumanței și al datinilor: fondul ancestral este topit într-o poveste de început de secol XX, în care lumea oierilor încearcă să reziste invaziei modernității. Romanul parabolic Zigguratul (1982; Premiul Uniunii Scriitorilor) reflectă într-o structură terasată etapele inițierii unui tânăr
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
de altă parte, în perioada administrației otomane, în Dobrogea s-au stabilit și români din nordul Dunării, la acest fapt contribuind fiscalitatea excesivă impusă de regimul fanariot din Moldova și Țara Românească 69. O importanță aparte a avut în Dobrogea transhumanța păstorilor ardeleni veniți la iernat în această regiune. Astfel, mocanii se instalau în toate părțile Dobrogei ajungând până la: Tulcea, Constanța sau Mangalia. Unii mocani din Țara Bârsei sau din părțile Sibiului erau și negustori, iar alții au devenit agricultori și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea Economică, an I, nr. 1/mai 1922, Institutul de Arte Grafice Constanța, Constanța, 1922. Georgescu, Ioan, "Coloniile germane din Dobrogea", în Analele Dobrogei, VII, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1926. Ghelase, Ion, I., "Vechimea autohtonilor și a transhumanței mocanilor bârsani în Câmpia Română și Dobrogea", în Peuce, nr. 2, Constanța, 1971. Ghiață, Anca, "Contribuții noi privind unele aspecte ale societății românești din Dobrogea în secolele XV-XIX", în Analele Academiei. Memoriile Secțiunii Istorice, seria IV, tom I, Editura Academiei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai lung, mai plin, așezat În echer față de calidor, Îl protejează. Nu numai de vânt. L-a protejat cât a putut. Calidorul casei din Mana este buricul pământului. Pe aici au trecut potecile de fugă, căile de bejenie, coridoarele de transhumanță, bulevardele de năvălire - cu toatele Întretăiate preț de câte un vad la apa Nistrului. Calidorul nașterii mele (la egală distanță de paralelele 46 și 47 - Însă nu chiar 47 - și cam pe unde coboară meridianul 29) a fost un asemenea punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
suportabilă cenușia plictiseală de la Teheran. Cu toate acestea, iarna Zarganda se golea. Nu rămâneau decât grădinarii, câțiva paznici și puținii supraviețuitori din populația băștinașă. Șirin și cu mine aveam mare nevoie de acel pustiu. Din aprilie, vai, vilegiaturiștii Își reîncepură transhumanța. Prin fața tuturor porților bântuiau gură-cască, pe toate cărările - umblăreți. După fiecare noapte, după fiecare siestă, Șirin primea ceai musafire cu priviri indiscrete. Trebuia să mă ascund fără răgaz, să fug pe coridoare. Blânda hibernare se sfârșise, venise ora plecării. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
alo, unde dați buzna? Numai cei de la Arte pot intra cu legitimația! Păi ce, doamnă, Filologia nu-i artă? No! Văzându-i cu traiste maramureșene și clopuri, simțind damful de usturoi, funcționara bătea în retragere. La epoca studenției, când făceau transhumanța din Maramureș, Ionicii garau în camera lui Șerban, pe a cărei ușă era aplicată plăcuța Lift de patru pesoane, maximum 320 kg . Proprietarul se refugia timp de vreo trei zile la vreo plăcintăreasă de la Chimie. Cam atât le lua navetiștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o a doua teorie de faimosul exeget german Albrecht Alt. În locul cuceririi militare rapide, ar trebui să considerăm că a avut loc o infiltrare lentă și pacifică a seminomazilor veniți din regiunile deșertice și sedentarizați progresiv în țara Canaanului. Din cauza transhumanței turmelor, seminomazii, care erau strămoșii lui Israel, veneau cu regularitate în părțile mai puțin populate ale țării Canaanului în anotimpul secetos, din aprilie în octombrie, în căutare de pășuni pentru turmele lor. Puțin câte puțin, au ocupat teritoriile mai puțin
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
proiect-pilot sau proiect demonstrativ de interes pentru toată zona de deal și munte a României rurale. Punctele critice în organizarea și funcționarea unei asemenea filiere par a fi următoarele: organizarea comunității de a da viață unui asemenea proiect; alternative la transhumanța oilor din timpul iernii; atragerea investitorilor ar fi o soluție pentru capitalul necesar sectorului industrial nou construit. Este interesant de comparat exercițiul redat în anexa 6.2<footnote Bran, Florina și colab. (2012), „Roșia Montană - dezvoltare economică fără cianuri”, www
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
30 noiembrie Senzație de "strîngere a cortului". În două-trei zile plecăm. Există și un nomadism cultural, mai ales în lumea de astăzi, când o grămadă de intelectuali se deplasează în diferite puncte ale globului ca bursieri, visiting professor etc. Această transhumanță a devenit pentru unii un mod de viață anume cultivat și întreținut sistematic, pentru alții o periodică evadare in extremis, urmată de o și mai crâncenă revenire în locul de baștină. Ca întotdeauna când revin în țară, o fac cu o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
modul în care se conturează atitudinile și comportamentul tinerilor vizavi de cultura tradițională. Referitor la mituri și personaje mitologice, majoritatea celor intervievați au precizat unul, maxim două din miturile fundamentale ale poporului român ne referim aici la: mitul Zburătorului, mitul transhumanței (Miorița), mitul creației (Mănăstirea Argeșului), mitul etnogenezei (Traian și Dochia) ș.a. Legendele cunoscute și precizate de toți tinerii chestionați sunt predominant cele istorice, de tipul: Legenda lui Baba Novac, Legenda lui Avram Iancu, Legenda Babei Dochia, Legenda lui Manole, nici unul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru relieful fluvial ș.a. TIPOLOGIE clasificarea diferitelor componente (naturale sau antropice) ale mediului înconjurător. TOPOGRAFIE ramură a geografiei care se ocupă cu măsurătorile terestre (distanțe, cote, unghiuri) și cu reprezentarea grafică sau numerică a suprafeței terestre pe un plan orizontal. TRANSHUMANȚĂ deplasarea sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. TREAPTĂ DE RELIEF o asociere altitudinală a denivelărilor scoarței terestre, pe anumite intervale, considerate, de obicei, astfel: 0 - 200 m pentru câmpie, 200
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea Pruncului Sfânt, destinul christic, îngerul etc.) - limbaj poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea unui lexic poetic bazat pe registrul stilistic popular cu arhaisme/regionalisme și pe registrul stilistic liturgic (ter meni religioși) - model de versificație
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
deșertice și lanțuri muntoase. Turco mongolii au avut capacitatea de a se adapta la mediile din stepă, semiaride, dar relativ înierbate care permiteau păstoritul nomad, precum și la cele montane, afectate de secetă, unde se adăposteau pășuni bogate de altitudine, propice transhumanței 108. Așadar, forțați de fragilitatea și capriciile mediului natural din centrul Eurasiei, turco mongolii și-au mânat turmele înfometate și însetate spre extremitățile mai îmbelșugate ale masei continentale. Hoardele au căutat, găsit și ocupat locuri similare celor de baștină care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cele panonice. Altele au preferat să ocupe, în Asia, pășunile de altitudine din Anatolia și Iran. Populațiile turcice au rezistat și chiar, în unele cazuri, au prosperat, impunându-se în detrimentul autohtonilor deoarece au introdus un mod de viață bazat pe transhumanță în regiuni unde acesta era inexistent. De pildă, azerii reprezintă o populație turcofonă de origine iraniană. Explicația reușitei acestor triburi constă în faptul că modul lor de viață nu a avut un sistem concurențial în mediul autohton. Astfel triburile azere
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
autohton. Astfel triburile azere au monopolizat resurse naturale care le-au permis nu doar să supraviețuiască, ci chiar să se dezvolte de-a lungul timpului. În schimb, în partea europeană, din Balcani până în Iberia, a existat o străveche tradiție a transhumanței, sub o formă mult mai evoluată decât în Asia Centrală. Rolul determinant l-au jucat stabilitatea mult mai mare a așezărilor și îmbinarea mult mai eficientă a activităților pastorale cu cele comercial artizanale. Prin urmare, nu trebuie să ne mire prea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Mării Negre, pentru a descuraja avansul euro atlantic spre Europa Orientală (Abhazia, Osetia de Sud, Karabahul de Munte). 41 Propunerea a fost făcută de România prin intermediul lui Nicolae Titulescu și nu s-a materializat. 42 A fost folosită ca rută a transhumanței. 43 Este o caracteristică întâlnită și în lungul Dunării: Sucidava, Singidunum, Drobeta. 44 Nu întâmplător, dintr-o perspectivă etnografică, sud vestul Transilvaniei și Banatul au păstrat afinități cu spațiul central și vest balcanic (inclusiv dinaric). 45 Multă vreme Dejul a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
întemeiată pe troheu și iamb, decât pentru metrica dezvoltată din celelalte unități ritmice (Călinescu, 1941/1982, pp. 199-200). Ritmurile existenței noastre în istorie - retragerea în munți din calea năvălitorilor și revenirea la șes după trecerea primejdiei -, cele ale vieții pastorale - transhumanța - s-au întipărit în mintea românului ca variații, fluctuații necesare: „Azi aici, mâine-n Focșani”. În viziunea lui D. Drăghicescu (1907/1995, p. 221), fluctuația apare în forma „continuului acces de isterie”, „convulsiunilor și spaimelor la intervale scurte”. În atitudinile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea Pruncului Sfânt, destinul christic, îngerul etc.) - limbaj poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea unui lexic poetic bazat pe registrul stilistic popular cu arhaisme/regionalisme și pe registrul stilistic liturgic (ter meni religioși) - model de versificație
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]