1,760 matches
-
Urian Prima slujbă din viața mea a fost aceea de profesor în localitatea Zetea, aflată la 10 kilometri de Odorheiu Secuiesc. Era la mijlocul anilor '80, marile orașe erau închise, iar eu, ca timișorean, îmi doream un post într-o localitate transilvană, aflată în proximitatea unui oraș în care să locuiesc. Zetea părea din acest punct de vedere soluția ideală. Și, într-un anumit fel, chiar a fost. La școală, toți profesorii și toți elevii erau maghiari și, firește, vorbeau între ei
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
citește va înțelege că dincolo de retorica răstită, adesea belicoasă, a politicienilor există oameni reali, care nu cer decât dreptul la o viață liniștită în limba și tradiția culturală a predecesorilor lor. Într-o Europă unită, a multilingvismului și multiculturalismului, modelul transilvan devine unul de referință. Iar invitația la dialog lansată de Géza Szávai poate duce la soluții capabile să asigure viabilitatea lui.
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
Intervine un vis haotic - conceput cam în felul animațiilor muzicale - din care Tristan se trezește la fel de fericit ca și cititorul. Apare un jurnal improvizat al unei tinere cercetătoare din Albion, nimerită, printr-un straniu împrumut reciproc, direct în orășelul universitar transilvan. Apare un alt jurnal - tot atât de confuzant - aparținându-i, după semnătură, chiar lui David Lodge, descins în România ca urmare a unui dubios plan masonic ce împletește manuscrise chirilice cu legendele Cavalerilor Mesei Rotunde. Finalul - încercare de pastișă a mitului Regelui
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
Emulații în jazz - ul transilvan (I) Florian LUNGU Lunile aprilie și mai, ce aduc cu sine o accentuare a activităților legate de jazz-ul autohton, au cumulat în 2013 nu mai puțin de cinci competiții destinate evaluării tinerelor talente! Cu excepția „EuropaFest”, asupra organizării și
Emulații în jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
-ul autohton, au cumulat în 2013 nu mai puțin de cinci competiții destinate evaluării tinerelor talente! Cu excepția „EuropaFest”, asupra organizării și pertinenței căruia ne manifestăm serioase îndoieli, celelalte patru - fapt nu lipsit de semnificație - s-au concentrat în areal transilvan. Astfel, la 19 aprilie s-a derulat „Concursul debutanților în jazz” ediția a XX-a găzduită de Școala populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj, după câte știu singura școală medie din țară - cu excepția Liceului „George Enescu” din București
Emulații în jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
Vlașinii etc. Theodor Grigoriu a mărturisit că „nu a scris decât ce a trăit”, iar „părintele meu spiritual este Enescu”. Aceste înalte idealuri le-a exprimat sonor în Canti per Europa, Vis cosmic, Tristia, Cele patru anotimpuri, Pastorale și idile transilvane, Recviem pentru o poetă (Iulia Hașdeu), Columna modală, Polifonia bucolica, pastitele și sonatele instrumentale. Înzestrat condeier și eseist de vocație, muzicologul Theodor Grigoriu a lăsat posterității două cărți de suflet: Muzica și nimbul poeziei și Vă rog, reveniți, dragi maeștri
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
să-l duc la bun sfârșit...” Ne învecinăm aici cu ceea ce semnifică pentru Maestru natura - fie pașii purtați de-a lungul unui râu (Cvartetul devenit, orchestral, Suita carpatină), fie privind peisajul într-o mare rapsodie simfonică, Pastorale și idile transilvane (despre care, compozitorul spune...” În mijlocul naturii vaste, am putea merge pe a doua cale, urmând exemplul rapsozilor populari”), dar și nemărginirea apelor din simfonia coral-instrumentală Vocalizele mării. Spațiul imens al lumii ca sistem îl receptăm în Vis Cosmic, poem
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
Emulații în jazz-ul transilvan (II) Florian LUNGU Așa cum promiteam în numărul trecut al revistei, continuăm să investigăm calitatea unor competiții destinate departajării valorice, în această primăvară, a tinerilor artiști dedicați jazz-ului. Unul dintre cele mai judicios și profesional organizate concursuri a fost găzduit
Emulații în jazz-ul transilvan (II) by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84245_a_85570]
-
moda odată, căreia i s-au dedicat Bartok Bela, Kodaly Zoltan, Constantin Brailoiu, Emilia Comișel... Foarte apropiat ca leat de Bartok și Kodaly, Lajta Laszlo s-a ocupat fără de odihnă de recuperarea patrimoniului muzical ce era încă viu în teritoriul transilvan și nu numai. Secuimea, zona Ciucului, cea de pe lângă Cluj, de la Sic au fost cutreierate cu migală și grijă, pentru a nu lăsa nimic pierzaniei. Și Lajta știa bine că nu e timp de pierdut, bătrânii erau pe ducă cu
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
bazează pe succesiunea câtorva episoade exultante ce se dezvoltă pe un fond tragic. Artistul însuși explică lucrarea astfel: „Topite într-o concepție unitară, temele acestei lucrări simfonice (o horă moldovenească preluată din repertoriul fanfarei din satul Zece Prăjini, două colinde transilvane, un joc muntenesc și unul dobrogean) se transfigurează, devenind purtătoarele unui spirit hotărât, plin de viață și forță.” Vibrantă, debordantă de veselie populară, muzica abundă în contraste care șochează, e compusă cu mauvaise conscience, și e autoironică (după spusele compozitorului
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
români de frunte se refugiaseră în sud, unde înființaseră Cercul de la Sibiu, cum i se spusese... Pe urmă, nu știu cine avusese ideea să numească sibiana societate, simplu, CERCUL, de unde denumirea familiară Cerchiștii, folosită între prietenii singurei și importantei instituții de cultură transilvane, românești. Cred că Ion Negoițescu a fost nașul acestei ziceri. O dată cu descinderea lui în București. Prin 1960, dacă nu mă înșel. Cercul era și prea abstract. Eu, cerchist, n-am fost niciodată. Dar țineam la cerchiști, avându-mă cu ei
Sibiul și cerchiștii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6930_a_8255]
-
sont passés les vampires? Apărută în 1997 cu o prefață de Genevičve Calame-Griaule, este o investigație a atât de complexelor relații dintre vii și morți, a solidarității și comuniunii dintre ei. Pornind de la Bram Stocker, tema vampirismului, localizat în spațiul transilvan, s-a blocat în spectrul subiectelor de groază. Realitatea este incomparabil mai nuanțată, trecutul fenomenului poate fi urmărit până la Homer, iar spațiul cuprinde un teritoriu gigantic, incluzînd și America de Nord. (Cu un secol și jumătate în urmă au fost semnalate în
Studii de antropologie by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Journalistic/6934_a_8259]
-
un fel de frate geamăn al lui Costache Negri, ca traseu biografic și generozitate sufletească. Reeditarea, în 1979, a cărții lui Ralet a însemnat scoaterea la lumină a unei opere complet uitate. Diferența între cele două cărți de amintiri, Peregrinul transilvan și Suvenire și impresii..., este însă esențială: peregrinul ardelean descoperea lumea exterioară, fericit la fiecare nouă achiziție geografică; peregrinul moldovean descifrează mai degrabă propria sa geografie interioară. Așternînd pe hîrtie întîmplările dintr-un voiaj de numai nouă luni de zile
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
coada cățelului, care tricolor impresionează și dezarmează pe orice răuvoitor". E instructiv să ne reamintim reacția instituțiilor conservatoare, una ieșită din comun. Însăși Academia Română s-a solidarizat cu vîrstnicul filosof junimist pentru a-l pune la punct pe cutezătorul autor transilvan, trimițîndu-i celui dintîi o depeșă consolatoare în care defensiva celui de al doilea e socotită a fi un act "lipsit de cea mai elementară deferență față de instituția din care face parte". Între semnatari îi găsim pe I.Simionescu, Al. Lapedatu
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
drept cel mai reprezentativ poet al grupării Steaua, întrucît, alături de Aurel Gurghianu și Victor Felea, surprinde toposul local în procesul acestuia de adaptare la noile medii de civilizație și cultură. Filonul nostalgic dar și revendicativ pînă la insurgență al lirismului transilvan mai vechi face loc unei alte sensibilități, unui rafinament formal. De fapt, e dezvoltarea acelei mutații pe care a adus-o în poetica provinciei în chestiune Blaga, preludat de Emil Isac, prin perspectivă cosmică dar și prin culoare, prin introvertire
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
fiindcă niciodată nu se știe de unde sare iepurele viitorului - poate micii dinozauri ai insulelor Hațeg au fost cei care s-au acoperit cu puf și pene și au urcat o treaptă, devenind păsări." (pag. 380) Formidabilă asemănare între aceste ostroave transilvane scoase din pălărie și insulele Hebride pomenite, de Mihail Sebastian, ca etalon de inadecvare la subiect, în Cum am devenit huligan ! Cu asemenea mostre de povestire pe spații mici e pigmentată neconcludent întreaga Istorie a Manuelei Tănăsescu. Excepție nu fac
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
Colegiul Economic „E. Gojdu“). Cele mai multe, 12, au fost câștigate de elevii Colegiului Economic „Ion Ghica“ din Târgoviște. D. B. Tinerii împotriva corupției l Două licee din Timișoara sunt implicate în proiect Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică - ARDOR și Asociația Transilvană „Disputa” au lansat miercuri, 14 decembrie, în Sala de Consiliu a Primăriei, proiectul „Tinerii români împotriva corupției - O serie de dezbateri publice despre rolul tinerilor în combaterea corupției”. Acesta se derulează sub sloganul „ Școala liberă de corupție” din august 2005
Agenda2005-51-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284516_a_285845]
-
-și poată exprima opiniile și să se implice în identificarea soluțiilor și luarea deciziilor. Inițiativa este finanțată parțial prin programul „Democracy Commission Small Grants” al Ambasadei S.U.A. în România, susținut de Rompetrol și coordonat de ARDOR în colaborare cu Asociația Transilvană Disputa. OTILIA PLOSCARIU Infrastructura critică l Aprobarea ghidului de identificare Prin Ordinul nr. 660/22 noiembrie 2005, publicat în „Monitorul Oficial al României“ nr. 1 099/2995, Ministerul Economiei și Comerțului a aprobat Ghidul de identificare a elementelor de infrastructură
Agenda2005-51-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284516_a_285845]
-
Sibiu, Cluj-Napoca, Brașov, Sighișoara, Târgu-Mureș, Mediaș, Feldioara, Bistrița, Deva, Hunedoara, Sebeș și Făgăraș. Dintre acestea, Sighișoara este cunoscut deja și pe plan internațional, în special datorită manifestărilor culturale care se desfășoară anual. Sibiul este unul dintre cele mai frumoase orașe transilvane, un „oraș-muzeu”, cu un farmec aparte. Pe lângă zidurile vechii cetăți și turnurile de apărare, turiștii mai pot admira Piața Mare sau „Ringul cel Mare”, cum i se spunea odinioară, Turnul Sfatului, Muzeul Brukenthal, Biserica Evanghelică, Biserica Catolică și Mitropolia Ortodoxă
Agenda2006-07-06-turstica () [Corola-journal/Journalistic/284762_a_286091]
-
va lua parte la cel de-al X-lea Congres Internațional de Zoologie de la Budapesta, după care se alătură prof. univ. dr. Andrei Popovici-Bâznoșanu (1876-1969) și participă activ la organizarea Întâiului Congres al Naturaliștilor din România (Cluj, 1928). În orașul transilvan a luat asupra sa obligația rezolvării problemelor legate de înființarea unei stațiuni ornitologice în România și întocmirea unui proiect pentru stabilizarea nomenclaturii ornitologice române. Astfel, a luat ființă prima Stațiune Ornitologică Română, cu sediu, laborator și muzeu la Timișoara și
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
barocă al Ansamblului La Follia, avându-le invitate pe italiencele Elena Contin - flauto dolce și Cecilia Loda - mandolino barocco; în program, lucrări din creația lui Antonio Vivaldi l 8 mai, ora 19, Colegiul „I. Vidu“, muzică de cameră cu Cvartetul transilvan l 10 mai, ora 19, Colegiul „I. Vidu“, Sonetele pentru vioară și pian ale lui R. Schumann, interpretate de Liviu Prunaru și Horia Mihail l 11 mai, ora 19, sala Colegiului „I. Vidu“, recital de percuție, muzică contemporană l 12
Agenda2006-17-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284921_a_286250]
-
dl Ioan Ciuliac (tel. 0257/285 513) sau la dl Roni Liptai (tel. 0257/272 317). ( I. B.) Pârtie renovată Păltinișul continuă să atragă ca un magnet, în special turiștii din centrul țării. Stațiunea a fost întemeiată de Societatea Carpatina Transilvană, în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Din nucleul inițial de vile, stațiunea conservă Casa turiștilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) și încă o vilă, toate fiind declarate monumente istorice. În ultimii ani, în stațiune au fost
Agenda2006-01-06-turism () [Corola-journal/Journalistic/284604_a_285933]
-
vor conferenția personalități de prim rang din sfera academică, politică și civică. Tematica cursurilor și atelierelor va cuprinde: Integrarea europeană și reforma structurală a României secolului XXI; Democrație participativă, alteritate și identitate regională în Europa unită; Multiculturalitate și/sau interculturalitate transilvană între deziderat și realitate; Drepturile și libertățile fundamentale în noul concept de securitate. Informații se obțin de la Liga PRO EUROPA 540049 Târgu Mureș, Piața Trandafirilor nr. 5, CP 1-154, tel.: 0265 250 182, fax: 0265 250 183, e-mail: jakacso@proeuropa
Agenda2006-26-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/285101_a_286430]
-
Oglinda aburită, care debordează de personaje formidabile. Pe unele, Ion Mureșan le cunoaște din copilărie (sunt multe pagini frumoase despre satul natal); pe altele le descoperă pe neașteptate și se lasă fascinat de ele. Costică a lui Mitroi, un Mitică transilvan, rămâne, dintre toate, emblematic: „Venea la gard, ne făcea semne disperate cu degetul să ne apropiem, apoi își punea degetul peste buze, să tăcem și în sfârșit, după ce își sprijinea sapa de gard, ne spunea cu o voce conspirativă: - Nășicilor
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
tinerețe, regăsite vingt ans après. Ca student biolog („cercetător de ape”), Dimov ar fi bătut, pe atunci, Apusenii, lăsându-se cucerit de moți și de idealurile lor. Scurta Predoslovie, citată de Ion Bogdan Lefter, justifică destul de bine pasiunea pentru eroul transilvan. (Răscoala acestuia din 1784 fiind, pentru autor, comparabilă în aspirații cu revoluția franceză de peste cinci ani). Mai puțin clar e în schimb de ce a simțit Dimov nevoia de a și publica, în 1975, aceste producții vechi, care, chiar dacă anunță poetul
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]