KorAP: Find »[drukola/base=translocație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...19 >

470 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

numere modale peritriploide (57-90 de cromozomi), în timp ce limfosarcoamele și majoritatea reticulosarcoamelor prezintă numere modale hipodiploide-hiperdiploide, cu 44-56 de cromozomi, dar și cu număr considerabil de complemente diploide. În unele cazuri de boală Hodkin fragmentarea cromozomală poate fi urmată de o translocație t(8;14) care nu este reciprocă (balansată), pierzându-se un sector din cromozomul 14 (deleție terminală). Translocația fragmentului terminal din cromozomul 8 aduce protoonocgena c-myc din regiunea subtelomerică a brațului lung al cromozomului 8 în justapozițiune cu segmentele genice

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cromozomi, dar și cu număr considerabil de complemente diploide. În unele cazuri de boală Hodkin fragmentarea cromozomală poate fi urmată de o translocație t(8;14) care nu este reciprocă (balansată), pierzându-se un sector din cromozomul 14 (deleție terminală). Translocația fragmentului terminal din cromozomul 8 aduce protoonocgena c-myc din regiunea subtelomerică a brațului lung al cromozomului 8 în justapozițiune cu segmentele genice pentru imunoglobuline din cromozomul 14 care reține la nivelul punctului de rupere un enhancer specific imunoglobulinic și care

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
a expresiei (fig. 24.5). Limfocitele B vor exprima c-myc la nivele anormal de ridicate, ceea ce le va face să dobândească un fenotip de transformare malignă proliferând masiv, aspect ce reprezintă o caracteristică definitorie pentru limfomul Burkitt. În acest caz, translocația nu este reciprocă, nu este balansată, deoarece o parte a cromozomului 14 este pierdută prin deleție terminală. În limfomul Burkitt (caracteristic copiilor), endemic în unele zone ale Africii și ale Noii Guinee bântuite de malarie, Epstein E.A., Barr Y.M.

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
au generat markeri cromozomali caracteristici în cursul progresiei tumorale. În tumorile mamare se constată o incidență scăzută a cromatinei sexuale, ceea ce denotă modificări numerice și/sau structurale care afectează cromozomul X. Cromozomii markeri caracteristici în tumorile solide umane, generați prin translocații, deleții și inversii sunt prezentați în tabelul 24.1. La formarea cromozomilor-marker contribuie existența unor puncte de rupere preferențială, în strânsă legătură cu localizarea situsurilor fragile comune și mai ales cu localizarea protooncogenelor. Gene himerice au fost identificate și în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
exemple de fenotipuri clinice ale neoplaziilor. Modificările calitative afectează activitatea normală a produsului genic rezultat în urma remanierii cromozomale. În modificările cantitative, activitatea unei gene normale cade sub influența promotorului mult mai activ al unei alte gene, așa cum se întâmplă în urma translocației t(8;14), din sindromul Burkitt. Capitolul 25 REMANIERILE CROMOZOMALE POT ACTIVA PROTOONCOGENELE ȘI INDUCE TRANSFORMAREA MALIGNĂ Era „modernă” a citogeneticii tumorale a început în anii 1950 și s-a accelerat rapid odată cu dezvoltarea tehnicilor de „bandare cromozomală”, în anii

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
modernă” a citogeneticii tumorale a început în anii 1950 și s-a accelerat rapid odată cu dezvoltarea tehnicilor de „bandare cromozomală”, în anii 1970 (Nowell și Croce, 1986) atingând apogeul odată cu aplicarea tehnicilor de clonare moleculară a punctelor de rupere în translocațiile cromozomale și introducerea sondelor moleculare și a tehnicii FISH, realizate în ultimele decenii ale secolului XX. Recunoașterea faptului că majoritatea neoplasmelor prezintă modificări citogenetice vizibile a contribuit la acceptarea generală a punctului de vedere că modificările genetice somatice joacă un

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
tumorale cu compuși chimici toxici. Alterările specifice din anumiți cromozomi se asociază cu tipuri specifice de tumori: aceste schimbări cariotipice nerandomice pot revela existența unor situsuri din genom în care sunt localizate gene ce joacă un rol important în carcinogeneză. Translocațiile cromozomale reciproce din diferitele tumori hematopoietice, precum limfomul Burkitt și leucemia mielogenă cronică (LMC) în care s-a dovedit a avea loc modificarea structurii și/sau funcției protooncogenelor au adus confirmări privitoare la ipoteza implicării unor gene specifice în oncogeneză

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de rupere cromozomală și a rearanjamentelor consecutive în cancerele umane. Zeleznik-Le și colaboratorii (1994) au studiat consecințele fuziunii genice în leucemia mieloidă limfocitară (LML) în care gena MLL fuzionează cu locusul BCR (fig. 25.2). Cea mai obișnuită consecință a translocațiilor cromozomale din neoplaziile umane (leucemii și tumori solide) este fuziunea genică. În acest caz, punctele de rupere cromozomală fracturează genele ambilor cromozomi participanți la translocație și se ajunge la juxtapoziționarea unei părți din fiecare genă în segmentul reunit, ceea ce înseamnă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
care gena MLL fuzionează cu locusul BCR (fig. 25.2). Cea mai obișnuită consecință a translocațiilor cromozomale din neoplaziile umane (leucemii și tumori solide) este fuziunea genică. În acest caz, punctele de rupere cromozomală fracturează genele ambilor cromozomi participanți la translocație și se ajunge la juxtapoziționarea unei părți din fiecare genă în segmentul reunit, ceea ce înseamnă crearea unei gene mixte, compuse. Pentru că, de regulă, ruperea celor două gene are loc la nivelul intronilor, se păstrează secvențele codificatoare ale fiecărei gene, care

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
codificatoare ale fiecărei gene, care prin fuziune genică vor fi aduse într-un același cadru de citire. Rezultă un transcript himeric care deține mesajul genetic pentru o proteină hibridă. Un asemenea rearanjament a fost descris pentru prima dată, în cazul translocației t(9;22)(q34;q11). Efectele remanierilor cromozomale (translocații și inversii) sunt prezentate în tabelul 25.1. În leucemia limfoblastică și în limfomul Burkitt, translocațiile cromozomale t(8;14), t(2;8) și t(8;22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
fi aduse într-un același cadru de citire. Rezultă un transcript himeric care deține mesajul genetic pentru o proteină hibridă. Un asemenea rearanjament a fost descris pentru prima dată, în cazul translocației t(9;22)(q34;q11). Efectele remanierilor cromozomale (translocații și inversii) sunt prezentate în tabelul 25.1. În leucemia limfoblastică și în limfomul Burkitt, translocațiile cromozomale t(8;14), t(2;8) și t(8;22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc din cromozomul 8 și a genelor care codifică pentru

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
pentru o proteină hibridă. Un asemenea rearanjament a fost descris pentru prima dată, în cazul translocației t(9;22)(q34;q11). Efectele remanierilor cromozomale (translocații și inversii) sunt prezentate în tabelul 25.1. În leucemia limfoblastică și în limfomul Burkitt, translocațiile cromozomale t(8;14), t(2;8) și t(8;22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc din cromozomul 8 și a genelor care codifică pentru catenele imunoglobulinice, localizate în cromozomii umani 2, 14 și 22. În limfomul Burkitt cu translocația t

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Burkitt, translocațiile cromozomale t(8;14), t(2;8) și t(8;22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc din cromozomul 8 și a genelor care codifică pentru catenele imunoglobulinice, localizate în cromozomii umani 2, 14 și 22. În limfomul Burkitt cu translocația t(8;14) oncogena c-myc este translocată în locusul pentru catena grea a imunoglobulinei și o porțiune a locusului pentru catena grea a imunoglobulinei (VH) este translocată în cromozomul 8 (fig. 25.3 A). În limfoamele Burkitt cu translocații mai

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cu translocația t(8;14) oncogena c-myc este translocată în locusul pentru catena grea a imunoglobulinei și o porțiune a locusului pentru catena grea a imunoglobulinei (VH) este translocată în cromozomul 8 (fig. 25.3 A). În limfoamele Burkitt cu translocații mai puțin frecvente precum t(8;22) (fig. 25.3 B) și t(2;8) (fig. 25.3 C) oncogena c-myc rămâne în cromozomul implicat 8, dar genele pentru regiunile constante ale catenei ușoare a imunoglobulinelor (Cκ și Cω) sunt

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
3 C) oncogena c-myc rămâne în cromozomul implicat 8, dar genele pentru regiunile constante ale catenei ușoare a imunoglobulinelor (Cκ și Cω) sunt translocate într-o regiune 3’ distală, la oncogena c-myc, din cromozomul implicat 8 (8q+). În urma unor asemenea translocații, locii genici imunoglobulinici sunt clivați, astfel că secvențele care codifică pentru porțiunea variabilă a moleculei de imunoglobulină (Vκ sau Vω) rămân în cromozomul 2 sau, respectiv, în cromozomul 22 (Nowell și Croce, 1986). Exonul 1 al genei myc reprezintă o

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
că rearanjările sunt caracteristice doar leucemiilor și limfoamelor, nu însă și tumorilor solide. În anul 1982, Croce și Leder au reușit clonarea genelor translocate din t(8;14), pentru ca ulterior, să fie clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Translocația cromozomală reciprocă t(8;14) implică locusul genic pentru catena grea imunoglobulinică din cromozomul 14 și protooncogena c-myc din cromozomul 8, aceasta fiind caracteristică malignizărilor cu celule B

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
solide. În anul 1982, Croce și Leder au reușit clonarea genelor translocate din t(8;14), pentru ca ulterior, să fie clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Translocația cromozomală reciprocă t(8;14) implică locusul genic pentru catena grea imunoglobulinică din cromozomul 14 și protooncogena c-myc din cromozomul 8, aceasta fiind caracteristică malignizărilor cu celule B, din limfomul Burkitt și leucemia limfoblastică acută (ALL). Haluska și colaboratorii (1986

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
secvențe omoloage secvențelor semnal considerate a fi recunoscute de recombinază în cadrul recombinării V-D-J din procesul de asamblare a genelor funcționale pentru imunoglobuline, ca și când ar fi regiuni N. În leucemiile cronice limfocitare cu celule B (B-CLL) în care s-a identificat translocația t(11;14) și în limfoame foliculare cu translocația t(14;18) recombinaza V-D-J este implicată în mecanismul translocațiilor cromozomale. Haluska și colaboratorii afirmă că același mecanism enzimatic este implicat și în translocația t(8;14) din limfomul african Burkitt

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
recombinază în cadrul recombinării V-D-J din procesul de asamblare a genelor funcționale pentru imunoglobuline, ca și când ar fi regiuni N. În leucemiile cronice limfocitare cu celule B (B-CLL) în care s-a identificat translocația t(11;14) și în limfoame foliculare cu translocația t(14;18) recombinaza V-D-J este implicată în mecanismul translocațiilor cromozomale. Haluska și colaboratorii afirmă că același mecanism enzimatic este implicat și în translocația t(8;14) din limfomul african Burkitt și din ALL cu celule pre-B. Cercetările lui Finger

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
funcționale pentru imunoglobuline, ca și când ar fi regiuni N. În leucemiile cronice limfocitare cu celule B (B-CLL) în care s-a identificat translocația t(11;14) și în limfoame foliculare cu translocația t(14;18) recombinaza V-D-J este implicată în mecanismul translocațiilor cromozomale. Haluska și colaboratorii afirmă că același mecanism enzimatic este implicat și în translocația t(8;14) din limfomul african Burkitt și din ALL cu celule pre-B. Cercetările lui Finger și colaboratorii (1986) au arătat că punctul de rupere cromozomală

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
B (B-CLL) în care s-a identificat translocația t(11;14) și în limfoame foliculare cu translocația t(14;18) recombinaza V-D-J este implicată în mecanismul translocațiilor cromozomale. Haluska și colaboratorii afirmă că același mecanism enzimatic este implicat și în translocația t(8;14) din limfomul african Burkitt și din ALL cu celule pre-B. Cercetările lui Finger și colaboratorii (1986) au arătat că punctul de rupere cromozomală implicat în translocația cromozomală t(8;14) (q24; q11) din linia celulară SKW-3 implică

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
și colaboratorii afirmă că același mecanism enzimatic este implicat și în translocația t(8;14) din limfomul african Burkitt și din ALL cu celule pre-B. Cercetările lui Finger și colaboratorii (1986) au arătat că punctul de rupere cromozomală implicat în translocația cromozomală t(8;14) (q24; q11) din linia celulară SKW-3 implică direct regiunea flancatoare 3’ a genei c-myc. Acest punct de rupere a fost clonat și secvențiat. Punctul de rupere din cromozomul 8 se află la o distanță de 3

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
află la o distanță de 3 kb față de terminalul 3’ al secvenței genice c-myc, pe când cel din cromozomul 14 se află la 36 kb de terminalul 5’ al genei pentru regiunea constantă a catenei alpha a TCR din limfocitele T. Translocația a determinat un rearanjament precis al secvențelor din cromozomul 8 și ceea ce apare a fi un segment funcțional J, din cromozomul 14. Secvențele semnal pentru reunirea V-J au apărut la nivelul punctului de rupere din ambii cromozomi 14 și

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
precis al secvențelor din cromozomul 8 și ceea ce apare a fi un segment funcțional J, din cromozomul 14. Secvențele semnal pentru reunirea V-J au apărut la nivelul punctului de rupere din ambii cromozomi 14 și 8, ceea ce sugerează că translocația a fost săvârșită în cursul rearanjamentului de segmente genice pentru asamblarea genei funcționale pentru TCR și este catalizată de sistemele enzimatice participante în reacțiile de reunire V-J. Implicarea genei c-myc în translocație și asocierea semnalelor de reunire la nivelul

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cromozomi 14 și 8, ceea ce sugerează că translocația a fost săvârșită în cursul rearanjamentului de segmente genice pentru asamblarea genei funcționale pentru TCR și este catalizată de sistemele enzimatice participante în reacțiile de reunire V-J. Implicarea genei c-myc în translocație și asocierea semnalelor de reunire la nivelul punctelor de rupere sunt similare situației din translocațiile în care este implicată c-myc și locii genici imunoglobulinici din neoplasmele cu celule B, sugerând existența unor mecanisme comune de translocație și de dereglare a

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]