221 matches
-
a patra dramatică. d. Elemente narative că forme ale conținutului semnului/limbajului literar. Una dintre formele esențiale ale conținutului, pe care textul literar o oferă filmului, o constituie narațiunea. e. Elemente semantice, aspecte ale formei expresiei semnului. Transmutarea narațiunii provoacă transmutări în sfera sensului. Personajul Ela, obiect iconal animat, devine în film personaj vizual concret, care utilizează anumite coduri de comunicare. f. Viziunea artistică asupra lumii, forma totalizatoare a conținutului semnului literar. Amplificarea deosebirilor semantice amintite este accentuată și de faptul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
accentuată și de faptul esențial că prin ecranizare autorul filmului nu-și propune să explice textul literar ci să dea o nouă interpretare lumii prin intermediul remodelării realității. g. Fluxul fonetico-lexical, forma a expresiei semnului literar. Exceptând elementele dialogale a caror transmutare este reductibila la reformulare, restul formei expresiei slujește doar ca punct de pornire pentru procesul general de transmutare cinesemiotică. “Filmul a luat toate basmele de la capăt și le-a repovestit pe înțelesul unui public imens” 5. Concluzii Filmul operează prin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
să dea o nouă interpretare lumii prin intermediul remodelării realității. g. Fluxul fonetico-lexical, forma a expresiei semnului literar. Exceptând elementele dialogale a caror transmutare este reductibila la reformulare, restul formei expresiei slujește doar ca punct de pornire pentru procesul general de transmutare cinesemiotică. “Filmul a luat toate basmele de la capăt și le-a repovestit pe înțelesul unui public imens” 5. Concluzii Filmul operează prin semn, de aceea limbajul cinematografic devine o forrnă ideală pentru a formula o teorie semiologica. în cadrul procesului de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
cinesemiotică. “Filmul a luat toate basmele de la capăt și le-a repovestit pe înțelesul unui public imens” 5. Concluzii Filmul operează prin semn, de aceea limbajul cinematografic devine o forrnă ideală pentru a formula o teorie semiologica. în cadrul procesului de transmutare cinesemiotică (fenomenul cel mai spectaculos al ecranizării literaturii), bazându-se pe analogia cadrului cu unitățile minimale ale limbii cercetătorii au definit filmul că limbaj. în marele sistem semiologic al filmului sunt incluse subcategorii semiotice majore: enunțarea, instanța narativa și modelul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
filmului sunt incluse subcategorii semiotice majore: enunțarea, instanța narativa și modelul actanțial, având în vedere natură pluricodică a limbajului filmic. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească principii teoretice pertinente și aplicabile tuturor fenomenelor de transmutare cinesemiotică. Ecranizarea reprezintă trecerea de la un tip de rostire ce are la bază vorbirea guvernată de legile limbilor naturale și cele prozastice ale limbajului literar la un mod de comunicare polimorf, care include mijloace verbale, iconice și fotodinamice. 6.Reușitele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
muzica sa“. Dincolo de aceste precizări, cartea dedicată celor care „resimt o curiozitate efemeră față de acest enigmatic pandemoniu la periferia culturii“ oferă o cum nu se poate mai clară istorie adnotată a demonilor secolului trecut. Și, se poate spune, și a transmutării lor la începutul acestui veac. Printre cele mai pasionante sunt paginile consacrate compozitorilor în epoca războiului rece, azi un fragment al istoriei încă recente, adesea răstălmăcită, discutată de pe poziții partizane, văzută ca un bloc de gheață etanș. Nu pot decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
la ele nu faci altceva decât să le conferi atenție, deci mai multă putere. În acest mod ciudat se întrețin bolile și tot ce am scris referitor la puterea gândului, regăsire interioară, descifrarea mesajelor ascunse ale bolilor, folosirea forței interioare, transmutarea gândirii negative în gândire pozitivă, deschiderea sufletului încătușat în nu știu ce sentimente de ură, invidie, ignoranță sau frustrare și transformarea și îmbrățișarea prin proprie voință a: iubirii, spiritualității, încrederii în Dumnezeu (forța noastră interioară), folosirea tratamentelor naturale în schimbul celor chimice, toate
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
mare galerie de tablouri murale, didactice și moralizatoare. Decât asemenea viziune realistă, tot mai prețios cântecul fără sex și incorporat al sferelor. Poezia insulară e exact opusul poeziei noastre a continentalilor. Ca să prindeți mai bine antinomia, încercați de gândiți această transmutare imposibilă de inspirații: Laforgue scriind Epipsychideon, Shelley, Complaintele. România nouă, 19 iunie 1921 POETICA DOMNULUI ARGHEZI " Cu încruntare mă-ndoiesc de acest astru." Ulalume În cunoștință, în sfârșit, de conținutul volumului Cuvinte potrivite, iau seama că titlul se irizează de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în supraintensitate, "ruinării în flăcări", scrie Hölderlin. Pentru că "în poezie, disoluția este soluția". Dar în acest sfârșit se află începutul, afirmă T.S. Eliot. Prin "dezordinea unui delir divin" (Hölderlin), ieșirea din absența pe care ne-o găzduim este urmată de transmutarea într-o stare virginală, pură de orice condiție limitativă de ființare. "Să ajungi la începutul Timpului, afirmă Mircea Eliade, să atingi Ne-Timpul, prezentul etern care a precedat experiența temporală întemeiată pe prima existență eșuată." Se intră în "plenitudinea sacră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pe care neantu-o doare, Din tot ce-a fost lumină orice fărâmă strânge ! Iar soarele-n apune se-neacă-n propriu-i sânge. Icoana ta în mine potir arzând mi-apare ! Mallarmé, care prin decantarea extremă a realului și prin transmutarea sensurilor cuvintelor datorită contaminării lor sensice și fonemice "divina transpoziție", a tentat să ajungă la "tenebrele absolute" înțelese ca "Neant", încredințează muzicii identitatea acestui Gol; dar "Neant", care însemnează extincție inițiind spre "contemplarea eternității": eterul spiritualității pure, ce se confundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
salvare de o existență a răului și a morții, este visul o supraființă, posibilă în iubirea absolută. Rezumând diversele sale "intuiții metafizice", cum singur le definește, Eminescu introduce în patrimoniul spiritual al culturii noastre spiritul hyperionic simbol și energie de transmutare a lumii în sublim și sacru. Și totodată transcenderea spre supremele piscuri ale gândirii. * Ca atare ochiul transcendental vede dincolo, în sfera principiilor ultime, a unei logici originare, dar poate vedea și dincolo de ea, de înțelegerea noastră, așa cum are loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Ah! În această lume un om există oare?/ Cine pe-Adam din nou să-l nască ?" Ceea ce ne face să depășim deznădejdea, deziluzia, întrebările fără răspuns este însă poezia: fina vibrație a simțirii, elevația gândului, fermecătorul discurs liric poartă la transmutarea feerică a vieții și a firii, a bucuriei și a durerii: Fiece fir de iarbă e-o carte ce așteaptă Să-i afli înțelesul din slova ei cea dreaptă. ...Cine-nțelege crinii și limba lor divină, Ca să-i întrebe: "Draga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în sens hölderlinian: înălțare spirituală, iluminare, elevație mistică, transfigurare cuvântul analog din filozofia sanscrită fiind samădhi. Precum afirmam și în altă parte, poezia nu este nici metrică, nici rimă, nici metaforă. Este fluid muzical și fior metafizic. Este magie, este transmutare în negrăit. Precum știm, la anticii elini recitarea poeziilor, care se bucurau de o neîntrecută știință privind diversitatea metrică, era acompaniată de liră. Prin urmare, poezia trebuie sine qua non să dezvolte virtuțile transfiguratoare ale melosului. Dincolo de aceste criterii încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Pentru că, afirmă Giordano Bruno, " Puterea intelectuală nu este niciodată satisfăcută cu un adevăr comprehensibil, nu este mulțumită cu nici un adevăr finit, ci tinde mereu către acel adevăr care nu este comprehensibil." A fost ziua celei de a doua nașteri: o transmutare fulgurantă într-un niciunde invadat de o lumină de o frumusețe și liniște inexprimabile. În acel moment de grație unic am trăit efectiv sentimentul desprinderii nelimitate, urmarea firească a acelei îndelungi perioade de meditație ce parcursese progresiv etapele eliberării ultime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Ionescu, putând fi întâlnite chiar și în corespondența dată la lumină până acum. În fine, în prelegerea a XXII-a, Tipul sfântului, Nae Ionescu se depărtează cu totul de Underhill. Aceasta, după ce situează ultimul tip în registrul renașterii, remodelării sau transmutării sinelui, se ocupă exclusiv de „filozofii ermetici“, numiți și alchimiști spirituali, și de limbajele lor simbolice (chimic, astrologic, heraldic și zoologic). Profesorul român, în schimb, abordează o largă gamă de probleme legate de viața sfântă: cele două feluri în care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să vorbească? — Ce tot trăncănești despre asasini? De ce asociezi cuvântul acesta blasfemator cu moartea senină a unui om sfânt? — Pentru că până și pietrele știu că Celestin a fost ucis! strigă Dante. Apoi se opri. Sau... nu cumva femeia cunoaște secretul transmutării aurului? Asta v-a sustras? Călugărul nu răspunse. Pentru o clipă, păru pe punctul de a dezvălui altceva, dar apoi, cu un gest brusc, Își Îndreptă umerii firavi. O expresie de marmură Îi coborâse din nou peste chip. — Asta voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
era infinitul - / Infinitul libertății fără obiect. Nu mai eram decât memoria vidului. Cântecul nimicului era totul” (Ascendam). În acest joc nu sunt învingători, doar înțelegerea regulilor lui poate aduce calmul salvator. Au pierit pasiunile, s-au risipit sentimentele, durează doar transmutarea în ființa cosmică a începuturilor: „Nimicul îmi zise: Binefăcătorule, / ți-am însușit toate gesturile, / îți voi cânta minunate plângeri; / e tot ce-am izbutit să fac pentru tine” (Cronica auriculară). Aceeași atmosferă domină și ciclul Copilul floare, scris în perioada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
secolul al IX-lea. Dacă admitem existența a două ramuri ale populației romanice răsăritene, daco-romanii, la nord de Dunăre, și vlahii, în sudul ei (Balcani), și dacă ținem seama de valurile alternative ale migrărilor, cele periodice-transhumanța turmelorși cele legate de transmutarea unei întregi populații, ajungem la concluzia fuziunii lor, din care decurge unitatea prezentă a limbii române. 64 Numele românilor Există un fapt care confirmă interpretarea nu doar teritorială, ci și politică, a numelor etnice date poporului român în sursele medievale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
realizate la date precise de un general șef de armată, a cărui existență e greu de contestat. Desigur, problema e cum se face trecerea de la istoric la mitic, altfel spus cum se manifestă acel proces de "eroificare" care conduce la transmutarea realului și la absorbția sa în imaginar... Problema e cu atît mai delicată cu cît se distinge, în astfel de construcții mitice, prezența, mai mult sau mai puțin importantă, a unui anume tip de manipulare voluntară. Fără să evocăm realitatea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
axioma non-contra-dicției este respectată. Structura repetitivă a acțiunii logicii terțului inclus dă naștere imbricării nivelurilor și a coerenței ansamblului naturii. Un rol particular este jucat de cele trei învelișuri topologice ale tuturor stărilor A, non-A și T. Există o transmutare perpetuă, iterativă și ciclică a unei stări T într-un cuplu de contra-dictorii (A, non-A), adică o amplificare continuă a principiului non-contradicției. Să clarificăm acum problema de logică ridicată de considerațiile lui Umberto Eco citate anterior. Îl citez din
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
21. Vedem astfel interacțiunea subtilă între nivelurile de realitate și terțul inclus. Actuali-zarea-de-sine nu se poate transmuta în actuație de sine fără potențializarea-de-sine, căci ființa posedă, în "germenele său" și în "intimitatea afectului său", ansamblul datelor care să permită această transmutare. Dar asta nu e suficient: o "maturație" este necesară pentru a permite interacțiunea între actualizarea-de-sine și poten-țializarea-de-sine. Acesta este rolul terțului inclus, care permite trecerea de la nivelul de realitate al actualizării-de-sine la nivelul de realitate al actuației de sine. O
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
analizele asupra producției simbolice a grupurilor sociale și asupra "luptei de clasament" dintre ele (Bourdieu, 1972). În studiile sale despre inegalitățile școlare, el prezintă luptele de clasă drept lupte de clasament. Sociologia legitimării (culturale) pune în lumină efortul de transformare ("transmutare") a forțelor politice și economice în forțe simbolice, și acestea purtătoare ale violenței sociale, dar sub forme eufemizate, care o neagă, sau cel puțin o fac acceptabilă. În anii 1970, abordarea sa a fost preluată de o echipă de sociologi
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se pun de acord asupra unor valori morale transmutate în valori economice, care au echivalenți economici (Moulin, 1967). O astfel de sociologie ajunge să se intereseze de studiul actorilor situați în centrul acestei articulații, care participă la acest efort de transmutare: este vorba de critici, de curatori, de negustori, de adjudecători, de colecționari și de toate instanțele de mediere (muzeu, presă, galerie, saloane, vânzări publice, expoziții) care joacă un rol de transformare a prețurilor în valori estetice și/sau etice. Faptul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
108-109, 148, 162, 169, 212, 234, 266, 297, 299. Televiziune, 90, 96, 122, 131, 218. Teodicee, 149. Teritorializare, 228. Tipologie, 13, 30, 68, 111, 113-115, 117, 120, 132, 142, 235, 296. Transgresiune, 186. Transmitere, 28-29, 48, 153, 181, 187, 225-226. Transmutare, 43, 253. U Unanimitate, 214, 217, 301. Univers cultural / simbolic, 130. Universalism, 214. Uruguay Round, 218. Utilizări, 22, 61, 63, 66, 78, 85, 87, 100, 105, 110-111, 117, 142, 214, 236, 252, 297. V Valoare culturală, 254. Valorizare, 42, 73
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
locuiesc în spațiul virtual, interacționează cu utilizatorul și între ele și care sunt programate să încerce să supraviețuiască, să comunice sau să întreprindă anumite acțiuni. Aceste entități sunt caracterizate prin principii ale mișcării spațiale și temporale precum variația, alterarea, deformarea, transmutarea, deplasarea și prin ilustrări ale automișcării, precum automatizarea biologică (de tipul cellular automataă, autonomia, recurența, hibridizarea, algoritmizarea genetică (vezi Mitchell și Forrest, 1995Ă. Capacitatea autoorganizării constituie, pe lângă noțiunea însăși a vieții, una dintre cele mai importante noțiuni în domeniu, mixându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]