679 matches
-
fie acestea materiale sau simbolice) transferate. Ele variază Între-instituțional astfel că organizațiile ar rezulta din eforturile de economisire a costurilor tranzacționale. Ulterior, economistul instituționalist O.E. Williamson transformă modelul explicativ al lui Coase Într-o veritabilă paradigmă, intitulată „economia costurilor tranzacționale”. În The Logic of Economic Organization (1993), el operaționalizează conceptul de costuri tranzacționale, justificându-și În același timp și premisele modelului explicativ. Economia costurilor tranzacționale presupune, În concepția sa, trei etape: „identificarea factorilor microanalitici responsabili de diferențele În costuri tranzacționale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rezulta din eforturile de economisire a costurilor tranzacționale. Ulterior, economistul instituționalist O.E. Williamson transformă modelul explicativ al lui Coase Într-o veritabilă paradigmă, intitulată „economia costurilor tranzacționale”. În The Logic of Economic Organization (1993), el operaționalizează conceptul de costuri tranzacționale, justificându-și În același timp și premisele modelului explicativ. Economia costurilor tranzacționale presupune, În concepția sa, trei etape: „identificarea factorilor microanalitici responsabili de diferențele În costuri tranzacționale Între tranzacții, asocierea tranzacțiilor cu structuri de guvernare (instituții - n.a.) și decelarea caracteristicilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
E. Williamson transformă modelul explicativ al lui Coase Într-o veritabilă paradigmă, intitulată „economia costurilor tranzacționale”. În The Logic of Economic Organization (1993), el operaționalizează conceptul de costuri tranzacționale, justificându-și În același timp și premisele modelului explicativ. Economia costurilor tranzacționale presupune, În concepția sa, trei etape: „identificarea factorilor microanalitici responsabili de diferențele În costuri tranzacționale Între tranzacții, asocierea tranzacțiilor cu structuri de guvernare (instituții - n.a.) și decelarea caracteristicilor procesuale intertemporale ale organizării economice.” Cu alte cuvinte, Williamson asumă faptul că
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tranzacționale”. În The Logic of Economic Organization (1993), el operaționalizează conceptul de costuri tranzacționale, justificându-și În același timp și premisele modelului explicativ. Economia costurilor tranzacționale presupune, În concepția sa, trei etape: „identificarea factorilor microanalitici responsabili de diferențele În costuri tranzacționale Între tranzacții, asocierea tranzacțiilor cu structuri de guvernare (instituții - n.a.) și decelarea caracteristicilor procesuale intertemporale ale organizării economice.” Cu alte cuvinte, Williamson asumă faptul că funcția organizării economice este realizarea eficienței prin economisirea costurilor tranzacționale. El asociază, la nivel teoretic
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
responsabili de diferențele În costuri tranzacționale Între tranzacții, asocierea tranzacțiilor cu structuri de guvernare (instituții - n.a.) și decelarea caracteristicilor procesuale intertemporale ale organizării economice.” Cu alte cuvinte, Williamson asumă faptul că funcția organizării economice este realizarea eficienței prin economisirea costurilor tranzacționale. El asociază, la nivel teoretic, tipuri de tranzacții cu structuri de guvernare (instituții), apoi urmărește suprapunerea dintre modelul teoretic și realitatea empirică a organizării economice. Continuator al instituționalismului clasic, Williamson consideră tranzacția drept unitatea primară de analiză. Factorii de mediu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituții), apoi urmărește suprapunerea dintre modelul teoretic și realitatea empirică a organizării economice. Continuator al instituționalismului clasic, Williamson consideră tranzacția drept unitatea primară de analiză. Factorii de mediu și, În special, factorii umani (raționalitatea limitată și oportunismul) determină existența costurilor tranzacționale. Variația acestor costuri, de la o tranzacție la alta, este explicată de către unul din factorii de mediu - o variabilă tehnologică - specificitatea investiției. Atunci când investiția necesară realizării unei tranzacții este specifică acelei tranzacții, având o valoare mai mică În alt context, crește
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este explicată de către unul din factorii de mediu - o variabilă tehnologică - specificitatea investiției. Atunci când investiția necesară realizării unei tranzacții este specifică acelei tranzacții, având o valoare mai mică În alt context, crește potențialul acțiunii post-contractuale oportuniste ceea ce generează, implicit, costuri tranzacționale mai mari (de delimitare contractuală a drepturilor, monitorizare și impunere a contractelor). Acțiunile oportuniste sunt acele acțiuni ce presupun urmărirea propriului interes În detrimentul celuilalt, fiind relații de contra-sociabilitate și alterând potențialul cooperant al acțiunii. În cazul unui potențial ridicat de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de contra-sociabilitate și alterând potențialul cooperant al acțiunii. În cazul unui potențial ridicat de acțiune oportunistă, argumentează Williamson, integrarea verticală este o „structură de guvernare” (instituție) a tranzacției preferabilă pieței deoarece apelul la autoritate limitează oportunismul și astfel incumbă costuri tranzacționale mai mici. Integrarea verticală În organizații, argumentează Williamson, este rezultatul logic al economisirii costurilor tranzacționale, selecția naturală făcând ca această instituție să Înlocuiască piața acolo unde s-a dovedit a fi mai eficientă. Instituția corporației moderne ar fi deci rezultatul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
oportunistă, argumentează Williamson, integrarea verticală este o „structură de guvernare” (instituție) a tranzacției preferabilă pieței deoarece apelul la autoritate limitează oportunismul și astfel incumbă costuri tranzacționale mai mici. Integrarea verticală În organizații, argumentează Williamson, este rezultatul logic al economisirii costurilor tranzacționale, selecția naturală făcând ca această instituție să Înlocuiască piața acolo unde s-a dovedit a fi mai eficientă. Instituția corporației moderne ar fi deci rezultatul economisirii costurilor tranzacționale. Cauzele existenței acestora rezidă În factorii de mediu și umani enunțați, Între
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Integrarea verticală În organizații, argumentează Williamson, este rezultatul logic al economisirii costurilor tranzacționale, selecția naturală făcând ca această instituție să Înlocuiască piața acolo unde s-a dovedit a fi mai eficientă. Instituția corporației moderne ar fi deci rezultatul economisirii costurilor tranzacționale. Cauzele existenței acestora rezidă În factorii de mediu și umani enunțați, Între care specificitatea investiției ocupă un loc central. Modelul explicativ al lui Williamson presupune Însă un funcționalism simplist conform căruia sistemul social tinde Întotdeauna și În mod natural, vital
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
celei de-a treia părți (a statului) pentru impunerea contractelor. „Bunuri” relativ noi cum ar fi bunăoară proprietatea intelectuală și tranzacțiile asociate acestora presupun costuri de definire, măsurare și impunere a drepturilor de proprietate, toate subsumate termenului generic de costuri tranzacționale. Cum instituțiile sunt reguli ce vizează definirea drepturilor de acțiune În privința anumitor bunuri, ele determină, alături de tehnologie, costurile tranzacționale; atunci când drepturile de proprietate sunt precis delimitate și există tehnologia disponibilă pentru măsurarea caracteristicilor relevante ale bunurilor tranzacționate, costurile tranzacționale sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și tranzacțiile asociate acestora presupun costuri de definire, măsurare și impunere a drepturilor de proprietate, toate subsumate termenului generic de costuri tranzacționale. Cum instituțiile sunt reguli ce vizează definirea drepturilor de acțiune În privința anumitor bunuri, ele determină, alături de tehnologie, costurile tranzacționale; atunci când drepturile de proprietate sunt precis delimitate și există tehnologia disponibilă pentru măsurarea caracteristicilor relevante ale bunurilor tranzacționate, costurile tranzacționale sunt scăzute, iar instituțiile stimulează tranzacțiile. Când dimpotrivă, instituțiile nu delimitează precis drepturile de proprietate sau nu există tehnologia necesară
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
costuri tranzacționale. Cum instituțiile sunt reguli ce vizează definirea drepturilor de acțiune În privința anumitor bunuri, ele determină, alături de tehnologie, costurile tranzacționale; atunci când drepturile de proprietate sunt precis delimitate și există tehnologia disponibilă pentru măsurarea caracteristicilor relevante ale bunurilor tranzacționate, costurile tranzacționale sunt scăzute, iar instituțiile stimulează tranzacțiile. Când dimpotrivă, instituțiile nu delimitează precis drepturile de proprietate sau nu există tehnologia necesară pentru a realiza acest lucru, costurile tranzacționale sunt ridicate, inhibând posibilitățile de cooperare Între actori. În termenii teoriei durkheimiene am
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
delimitate și există tehnologia disponibilă pentru măsurarea caracteristicilor relevante ale bunurilor tranzacționate, costurile tranzacționale sunt scăzute, iar instituțiile stimulează tranzacțiile. Când dimpotrivă, instituțiile nu delimitează precis drepturile de proprietate sau nu există tehnologia necesară pentru a realiza acest lucru, costurile tranzacționale sunt ridicate, inhibând posibilitățile de cooperare Între actori. În termenii teoriei durkheimiene am spune că, atunci când părțile corpului social (drepturile) nu sunt suficient diferențiate și individualizate Într-o manieră clară și consensual acceptată există deficite de solidaritate organică, adică de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
clară și consensual acceptată există deficite de solidaritate organică, adică de cooperare bazată pe complementaritatea diferențelor; drepturile ar fi ambigue și insuficient asumate. Spre deosebire de Williamson, North introduce și instituțiile sociale (definirea drepturilor de proprietate) alături de tehnologie, În ecuația determinării costului tranzacțional. Dacă primul considera, Într-o concepție funcționalistă simplistă, că instituțiile capitaliste eficiente (În special corporația modernă) au apărut În virtutea logicii, pentru că erau economic superioare altor orânduiri, În opinia lui North instituțiile eficiente nu apar de la sine, ci sunt condiționate de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este Încă un pas pe care North Îl Încearcă În direcția explicitării factorilor ce determină schimbarea instituțională. Așadar opțiunea pentru instituții alternative de alocare a resurselor, piețe sau ierarhii nu este În concepția lui North rezultatul rațional al minimizării costurilor tranzacționale, ci al unui proces de construcție În care actorii implicați operează cu o cunoaștere imperfectă a realității. Concepția lui North se depărtează astfel de realismul economic, apropiindu-se de constructivismul sociologic și de sociologia cunoașterii. Neoinstituționalismul economic reprezentat de R.
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Economiștii pleacă de la asumpția că actorii sunt utilitariști (self-interested) și, Într-o manieră analitică, ajung la concluzia că organizarea economică nu este neproblematică și că instituțiile (structurarea stimulentelor) și relațiile sociale sunt esențiale În jocul intereselor economice. Introducerea problematicii costurilor tranzacționale (și odată cu aceasta, a relațiilor agent - principal și a incompletitudinii contractelor) a echivalat cu o schimbare de paradigmă În economia neoclasică. Conceptul omniprezent problematicilor anterioare, constituit ca variabilă dependentă În majoritatea cazurilor, cel de instituție (instituția organizației, a contractului ș.
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care rolurile sunt negociate pe măsura desfășurării interacțiunilor și nu „legal” prescrise. Procesul de organizare se referă la concertarea interacțiunilor și rezultă din alegerea unei configurații instituționale care prescrie status-uri și roluri și care diminuează potențialul conflictual, respectiv costurile tranzacționale. Cooperarea se poate realiza Însă și prin statornicirea anumitor relații sociale, proces pasibil de a avea consecințe funcționale similare În diminuarea potențialului conflictual. Chiar dacă concepțiile lor sunt sensibil diferite, atât Williamson cât și North consideră că funcția instituțiilor este să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1991, 1993) practic Își pun problema cum se structurează și statornicesc anumite relații sociale Într-un cadru instituțional și care este motivul pentru care se Întâmplă acest lucru? Referindu-ne la răspunsul lui Williamson, organizațiile apar pentru a economisi costurile tranzacționale prin reducerea incertitudinii asociate schimburilor discrete și impersonale. Vom adăuga aici asumpția că, prin stabilizarea anumitor relații, scopul fundamental urmărit de actorii constitutivi este reducerea incertitudinii prin diminuarea sau chiar eliminarea competiției. Această asumpție este necesară pentru a fundamenta microsocial
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
antreprenorii - deținătorii de capital, angajați, reprezentanții statului etc.; organizațiile și câmpurile de organizații sunt construcții sociale ale acestora ce urmăresc liniile unei culturi locale (ale unei concepții dominante) și structura relațiilor sociale Între actori. În continuare vom analiza teoriile costurilor tranzacționale care Încearcă să explice organizarea socială pe criterii de eficiență și, de asemenea, teoria agent - principal care, În aceeași manieră, analizează relațiile interne ale organizației pornind de la supoziția că aceasta nu este fundamental diferită față de piață, fiind doar o sumă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
elemente relaționale În explicarea cooperării economice. În ultima parte a lucrării vom realiza o aplicație teoretică și practică a unui model compozit al câmpurilor organizaționale, spații ale cooperării economice stabile ce rezultă din dinamica instituțiilor și relațiilor sociale. III. Costurile tranzacționale: un concept de frontieră disciplinară. Problematica organizării economice a Început să-i preocupe pe economiști Îndeosebi odată cu publicarea articolului lui R. Coase intitulat „The Nature of the Firm” (1937). S-a deschis calea unei schimbări de paradigmă În economie prin
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Început să-i preocupe pe economiști Îndeosebi odată cu publicarea articolului lui R. Coase intitulat „The Nature of the Firm” (1937). S-a deschis calea unei schimbări de paradigmă În economie prin contestarea parțială a asumpțiilor neoclasice referitoare la ignorarea costurilor tranzacționale și deținerea de către actori a tuturor informațiilor În luarea deciziilor. În acest capitol ne propunem să analizăm teoria costurilor tranzacționale În explicarea emergenței organizării sociale. Vom prezenta trăsăturile distinctive ale noii teorii, precum și implicațiile ei pentru problematica cooperării sociale. Teoria
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
S-a deschis calea unei schimbări de paradigmă În economie prin contestarea parțială a asumpțiilor neoclasice referitoare la ignorarea costurilor tranzacționale și deținerea de către actori a tuturor informațiilor În luarea deciziilor. În acest capitol ne propunem să analizăm teoria costurilor tranzacționale În explicarea emergenței organizării sociale. Vom prezenta trăsăturile distinctive ale noii teorii, precum și implicațiile ei pentru problematica cooperării sociale. Teoria costurilor tranzacționale a constituit un punct de inflexiune În știința economică, deschizând terenul abordărilor instituționaliste, În defavoarea abordărilor neoclasice. Teoria pleacă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
deținerea de către actori a tuturor informațiilor În luarea deciziilor. În acest capitol ne propunem să analizăm teoria costurilor tranzacționale În explicarea emergenței organizării sociale. Vom prezenta trăsăturile distinctive ale noii teorii, precum și implicațiile ei pentru problematica cooperării sociale. Teoria costurilor tranzacționale a constituit un punct de inflexiune În știința economică, deschizând terenul abordărilor instituționaliste, În defavoarea abordărilor neoclasice. Teoria pleacă de la premisa conform căreia cooperarea economică s-ar poduce În cadre instituționale diferite cu rezultate/randamente distincte: pe de o parte cooperarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mult, impunerea deciziilor este iarăși perfectă fără a implica costuri. Realitatea este foarte diferită de idealul propus. Există un cost al obținerii informațiilor, al luării deciziilor și al impunerii acestora și acestea au fost desemnate generic prin termenul de „costuri tranzacționale”. Concepția neoclasică este o ficțiune teoretică, menită să păstreze constante variabile manageriale și instituționale pentru a simplifica condițiile de funcționare ale sistemului economic. Atât reducerea activităților firmei la o singură funcție de producție neproblematizată, cât și asumpțiile costului tranzacțional zero sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]