949 matches
-
însă, prin seU , toți indivizii au preferințe tranzitive și complete, p1 nu poate rezulta doar din folosirea procedurii paretiene, i.e. dacă toți indivizii raționali preferă toate alternativele la fel, atunci preferința socială pe toată mulțimea alternativelor nu poate fi decât tranzitivă. Din premise avem doar două proceduri (Pareto și libertariană). Cum condiția libertariană acordă fie nici o decisivitate, fie un număr egal de decisivități, trebuie să presupunem că avem fie nici o decisivitate, fie două. Cum condiția Pareto nu poate determina singură p1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem avea o mulțime de alegere vidă. În cel de-al treilea caz, cel al alegerii cantității de muncă, avem, prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale pe aceste perechi sunt. Cum intensitatea pozițională a preferințelor lui m2 este mai mare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acționează în câțiva pași notați alfabetic și care sunt ordonați după prioritatea acestora. Înainte de a o formula, voi fixa problema în termenii lui List: „teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian apare din faptul că, pentru anumite profiluri (i) (închiderea tranzitivă) a ordonării pe anumite alternative, obținută prin drepturi decisive individuale, intră în conflict cu (ii) ordonarea acestor alternative prin principiul Pareto slab. O cale de a rezolva acest conflict este de a da prioritate uneia dintre aceste ordini (parțiale)” [List
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x nu este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive, dar (C) toți indivizii au aceeași preferință, x este preferat strict lui y. În al doilea rând, fie R o extensie reflexivă, tranzitivă și completă a ordinii parțiale P (preferința strictă) definită în primul pas.” [List, 2003, p. 12]. Soluția este, așa cum am menționat mai sus, una de tip lexicografic: „Cele trei condiții (A), (B), (C) sunt enunțate în ordine lexicografică. Condiția (A
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alternative împreună cu tranzitivitatea, fie nici sxP y , nici syP x nu sunt determinate de exercitarea unui drept individual, dar (C) toți indivizii au aceeași preferință, x preferat strict lui y. [d.5.4.2*]: R este o extensie reflexivă, tranzitivă și completă a ordinii parțiale P (preferința strictă). [d.5.4.3*]: Condiția Pareto restricționată lexicografic ( rlP ). Pentru orice profil R din D, și toate perechile de alternative x și y, dacă [nu este cazul ca x să fie preferat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
degrabă, mai puțin decât mai mult; prin b) 1 0P se preferă, mai degrabă mai mult decât mai puțin; prin tranzitivitate c) 0.5 0P se preferă, contrar lui a), mai degrabă mai mult decât mai puțin. Relația este clar tranzitivă, dar nu este libertariană disjunct-monotonă. Pe de altă parte, ori de câte ori monotonia este respectată, este îndeplinită și tranzitivitatea. Argumentul meu este că ori de câte ori preferințele indivizilor nu îndeplinesc această proprietate de monotonie, condiția Pareto nu trebuie să se aplice.<footnote Dacă în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim despre agregarea preferințelor individuale (tranzitive) într-o preferință socială. Dacă dorim ca societatea să poată alege o politică sau o alta, un candidat sau un altul, trebuie să acceptăm un mod care împiedică circularitățile de felul celei pe care am exemplificat-o mai sus. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este în sine un rezultat surprinzător pentru că, într-o interpretare tare, indică faptul că democrația nu este minimal-rațională<footnote Cum sunt însă adeptul interpretărilor slabe, voi reține doar ideea că majoritatea, formulată în cadru binar arrowian nu dă întotdeauna rezultate tranzitive, acest lucru nefiind însă valabil decât pentru anumite profiluri de preferință individuală. footnote>, deși este nedictatorială, îndeplinește condiția independenței față de alternativele irelevante și este Pareto inclusivă. Tranzitivitatea face funcția de bunăstare socială invariantă la regulile de decizie care nu sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care îl înmulțește cu numărul indivizilor. Aceasta este un rezultat, de asemenea important, deoarece exclude concurentul clasic al regulii majorității. Această regulă este Pareto inclusivă și funcționează pentru toate profilurile logic posibile de preferințe individuale, fiind, de asemenea, nedictatorială și tranzitivă. Independența față de alternativele irelevante face funcția de bunăstare socială invariantă la informația provenită din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
devine invariantă la toate regulile de decizie socială care nu reflectă social preferințele individuale unanime. d) Domeniul universal este, la rându-i, o condiție intuitivă care vizează mulțimea informațiilor relevante pentru funcția de preferință. Aceasta este formată din informațiile individuale tranzitive<footnote Domeniul universal poate fi lărgit la a include orice preferințe individuale indiferent că sunt sau nu ordini. În această nouă înțelegere, domeniul nerestricționat permite orice informație, indiferent că este tranzitivă sau nu. footnote>, adică să fie raționale într-un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
funcția de preferință. Aceasta este formată din informațiile individuale tranzitive<footnote Domeniul universal poate fi lărgit la a include orice preferințe individuale indiferent că sunt sau nu ordini. În această nouă înțelegere, domeniul nerestricționat permite orice informație, indiferent că este tranzitivă sau nu. footnote>, adică să fie raționale într-un sens minimal. Miza acestei pretenții este aceea de a arăta că, folosind anumite proceduri de agregare a preferințelor, deși indivizii sunt raționali într-un sens minim, societatea poate să nu fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se realizează la nivel de grup agregarea preferințelor individuale. O astfel de problemă este cea cunoscută și sub numele de paradoxul lui Condorcet. Ea evidențiază faptul că și în condițiile în care preferințele individuale sunt coerente, în sensul că sunt tranzitive (un individ ce preferă elementul A lui B și pe B lui C va prefera pe A lui C), preferința colectivă poate să nu respecte această regulă. O atare situație devine neplăcută, de pildă, în cazul în care un partid
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dimensiunea psihologicului, când devine expresivă și sugestivă, înfățișînd, să zicem, patosul durerii, când se deschide deci o epocă a barocului în sculptură, care culminează cu Madona îndurerată aplecată peste trupul frânt al Fiului, atunci sculptura își corupe principiul tautologic, devine tranzitivă și imitativă. Căci dacă sculptura, în esența ei, imită ceva, ea nu imită un lucru existent, ci spiritul care i-a asistat geneza.1 Sculptura imită un principiu formativ, însuși principiul formei: das Bildnerische selbst. Corporalitatea, forma trebuie înfățișate ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
argumente valabile și pentru distingerea diferitelor teorii ale alegerii raționale. Alegerea rațională presupune două asumpții principale. Prima este că actorii sînt maximizatori auto-interesați ai utilității. A doua este că acțiunea este rațională, în sensul că este consistentă (adică preferințele sînt tranzitive) și completă. Date fiind aceste asumpții, cele trei variabile ale analizei sînt dorințele, convingerile și comportamentul: Dorințele motivează, iar convingerile canalizează acțiunea. Deci, un individ care dorește z va face y datorită convingerilor sale x. Cele trei alcătuiesc un triunghi
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
prin determinarea lor socială și istorică" (de Grauwe 2003), punctul de plecare fiind lingvistică funcțională, în special afirmația lui M.A.K. Halliday (1994: 36) potrivit căreia sistemele semiotice au trei metafuncții: * ideaționala (propoziția că reprezentare) se referă la structurile tranzitive care au un înțeles reprezentațional. Fiecare proces (relațional, material, mental, verbal, behavioral sau existențial) are anumiți participanți și are loc în anumite circumstanțe; * interpersonala (propoziția că schimb) se axează pe structuri de mod care exprimă un înțeles interacțional și relații
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
acțiune, un fel anume de a se proceda; adică o metodă înțeleasă ca purtătoare a acțiunii, explicată procedural, drept ceva care intervine în selecția cunoștințelor, în organizarea și implementarea pedagogică a acestora etc. Cum procesul de învățământ are un caracter tranzitiv, conținutul noțiunii de metodă include, în sine, patru indicatori care-i definesc traiectoria: 1. punctul de plecare (obiectivele de atins sau rezultatele așteptate); 2. punctul de sosire sau la care urmează să se ajungă (obiectivele atinse sau rezultatele realmente obținute
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
unul dintre teoreticienii postmodernismului românesc, Gheorghe Crăciun - o bună parte a poeziei începe să și piardă aproape toate caracteristicile cunoscute din romantism, simbolism și modernism. Ea nu mai este magică, idealistă, cantabilă, ermetică, imperso nală, narcisistă, ci devine directă, prozaică, tranzitivă, biografică, concretă. Se deliricizează, cu alte cuvinte, și nu mai simte nevoia săși apere un spațiu propriu de existență“. 3.4.6. Specii ale genului liric Gruparea creațiilor lirice în clase specifice (specii) este determinată de mai multe criterii: Criteriul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dramaturgului. Este o viziune tradițională, desigur, care nu permite inexistența unei finalități moralizatoare, căci "un scriitor are mereu datoria de a face lumea mai bună."167 Personalitate complexă așadar, Samuel Johnson marchează prin dualitatea sa poate cel mai bine caracterul tranzitiv al secolului din care face parte, secol care se mai afla încă printr-o jumătate a ființei sale sub auspiciile puternice ale clasicismului, pentru ca cealaltă jumătate să se deschidă treptat, dar sigur către zodiile romantismului. În acest sens, în loc de concluzii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
postindustrialism, postmodernism, postcomunism sau postcapitalism. Este vorba, fără îndoială, despre o dificultate surprinzătoare de a defini, până la urmă, sensul evoluțiilor, chiar idealul social care să genereze o mai mare coerență tensiunilor creatoare. Imprecizia conceptelor ce condensează semnificațiile proceselor de tip tranzitiv în care se află omenirea nu este nicidecum programatică, deși tăcerea în mediile intelectuale pare să lase loc de interpretare. Această percepere, în contradicție acută cu determinările raționale ale societății cunoașterii în care tocmai am intrat, relevă nu atât un
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sunt dependențe funcționale complete doar dacă tabela ProduseFacturate nu ar avea în componență și atributul DenumireProdu. Înțelegerea corectă a dependențelor funcționale complete prezintă interes în interpretarea corectă a 2NF, așa cum se va vedea în paragrafele următoare. 3.4. Dependența funcțională tranzitivă Considerăm trei atribute sau grupuri de atribute pe care le notăm cu A, B, C. Dacă între A și B există dependență funcțională (A→B) și între B și C există dependență funcțională (B→C), între A și C există
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
le notăm cu A, B, C. Dacă între A și B există dependență funcțională (A→B) și între B și C există dependență funcțională (B→C), între A și C există de asemenea dependență funcțională, însă este considerată dependență funcțională tranzitivă, deoarece (A→B→C). Dependențele funcționale tranzitive, prezintă interes în interpretarea 3NF. Avem dependență funcțională tranzitivă între: (SerieFactura, NrFactura)→DenumireClient; se observă că (Serie Factura, NrFactura)→CUIClient, dar și CUIClient→ Denumire Client. Asta înseamnă că dependența funcțională dintre (SerieFactura, NrFactura
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
între A și B există dependență funcțională (A→B) și între B și C există dependență funcțională (B→C), între A și C există de asemenea dependență funcțională, însă este considerată dependență funcțională tranzitivă, deoarece (A→B→C). Dependențele funcționale tranzitive, prezintă interes în interpretarea 3NF. Avem dependență funcțională tranzitivă între: (SerieFactura, NrFactura)→DenumireClient; se observă că (Serie Factura, NrFactura)→CUIClient, dar și CUIClient→ Denumire Client. Asta înseamnă că dependența funcțională dintre (SerieFactura, NrFactura)→DenumireClient nu este una directă, ci una
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
și între B și C există dependență funcțională (B→C), între A și C există de asemenea dependență funcțională, însă este considerată dependență funcțională tranzitivă, deoarece (A→B→C). Dependențele funcționale tranzitive, prezintă interes în interpretarea 3NF. Avem dependență funcțională tranzitivă între: (SerieFactura, NrFactura)→DenumireClient; se observă că (Serie Factura, NrFactura)→CUIClient, dar și CUIClient→ Denumire Client. Asta înseamnă că dependența funcțională dintre (SerieFactura, NrFactura)→DenumireClient nu este una directă, ci una tranzitivă prin intermediul atributului CUIClient. Practic avem: (SerieFactura, NrFactura)→CUIClient
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
prezintă interes în interpretarea 3NF. Avem dependență funcțională tranzitivă între: (SerieFactura, NrFactura)→DenumireClient; se observă că (Serie Factura, NrFactura)→CUIClient, dar și CUIClient→ Denumire Client. Asta înseamnă că dependența funcțională dintre (SerieFactura, NrFactura)→DenumireClient nu este una directă, ci una tranzitivă prin intermediul atributului CUIClient. Practic avem: (SerieFactura, NrFactura)→CUIClient→DenumireClient. 3.5. Formele normale 1NF - un tabel se află în forma normală unu, dacă are toate atributele atomice și nerepetitive. Un atribut este considerat atomic dacă nu mai poate fi descompus
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
cu linie întreruptă), însă va face parte din cheia primară a tabelului. MateriiPrimeConsumate (NrBonConsum, CodMatPrima, Cantitate) MateriiPrime (CodMatPrima, DenMatPrima). 3NF - un tabel se află în forma normală trei, dacă se află în forma normală doi și nu există dependențe funcționale tranzitive între cheia primară și celelalte atribute. Exemplul 1: Considerăm tabelul Facturi: Facturi (SerieFactura, NrFactura, Data, CUIClient, DenumireClient) Cunoscând faptul că o factură se emite unui singur client, avem: Tabelul respectă 1NF; Tabelul respectă 2NF - așa cum s-a stabilit anterior. Pentru
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]