5,827 matches
-
Acela al unui mare scriitor barbar, cu temperament acivilizat, neîngrădit de frâne și convenții, sălbatic, dezordonat" cu daruri scriitoricești depășind "superb și de departe insuficiențele și lacunele" - prin urmare, lucrarea se impunea prin merite literare. În cronica sa, după ce-i trasează autorului Istoriei literaturii române un grațios portret în purul stil al celor din carte, Șerban Cioculescu pune la îndoială calitatea impresionismului călinescian de a îmbrățișa vastul obiectiv ales, contestând matematic structura acelei lucrări ce expedia în 55 de pagini epoca
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
la evrei și "ieșirea din ghetou") și, în granițele ei bine strînse, insularizarea imaginii lui Ceaușescu în producțiile plastice oficiale și evoluția cultului Conducătorului (Adrian Cioroianu - Ceaușescu pe insula culorilor. Construcția unicității în plastica "omagială" românească). Chiar în carte se trasează o zonă de insularitate în apa nediscutată a privirii europene asupra fenomenelor izolării etc. prin studiul lui Silviu Lupașcu despre insularitatea inițiatului în ascensiunea sa spre desăvîrșire în mistica arabă (Ibn Tufayl, Ibn Al'Arabi, Ibn' Abbad - insula ca topos
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
liric, să zicem). Ce vă aduce nou scrierea prozei sau a criticii și teoriei literare în comparație cu scrierea poeziei? E.G.P.: Ca o glumă: sunt condamnat să fiu polivalent prin... numele meu dublu! În realitate, nu cred că există niște frontiere bine trasate între genuri (mai ales acum, în plin post... post ce?). Literatura e un corp unitar, cu funcții foarte diferite și, în cazul unui scriitor adevărat, bine definite. Scriu critică la fel cum mi-aș lua temperatura, atunci cînd sunt "bolnav
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
atentă ne dăm seama că toată cantitatea aceasta de informație funcționează mai degrabă pretextual. Grefată pe o viziune maniheistă asupra percepției duratei și pe o predispoziție marcat nostalgică, erudiția de-a dreptul năucitoare a scritorului german conduce discursul pe piste trasate cu eleganță, spre concluzia că timpul ceasului mecanic și acela al nisiparniței se exclud. La acest nivel avem de-a face cu o meditație gravă asupra relațiilor conflictuale dintre natură și civilizație, cu alte cuvinte dintre paradisul pierdut corespunzînd timpului
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
de aceea cititorul este și tentat să reia anumite pasaje, pagini, uneori capitole întregi, să mai zăbovească un timp în pădurea narativă, rătăcind pe urmele lui Baudolino în ținuturi imaginare pline de un farmec exotic, de-a lungul unor hărți trasate din loc în loc la propriu, cu o stîngăcie studiată ( p. 89, p. 361 etc.), în regatul ficțiunii fără limite. Deși în mai mică măsură ezoteric decît Numele trandafirului sau Pendulul lui Foucault, Baudolino este construit, ca și acestea pe mai
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
extraordinar exemplu de stil pur în literatură și o canalie politică... În ce relație vă aflați cu dizidenții? Sînt dizidenții niște scriitori lipsiți de talent? Dacă e vorba de scriitorii dizidenți ai perioadei ceaușiste, cred că e destul de greu să trasăm niște linii foarte clare. Eu cred că nu au existat în România foarte mulți scriitori dizidenți de genul Soljenițîn... Paul Goma sau Dorin Tudoran, ca să aleg exemplele cele mai evidente, și-au exprimat, la un moment dat, dizidența mai cu
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
În "manifestul" generației de foarte tineri intelectuali, încă studenți, numele mentorului Junimii, inițiatorul autonomiei esteticului, apărea foarte adesea, în palimpsest, sub numele lui Lovinescu. Maiorescu însuși, prin plecarea lui din Transilvania la Iași și în cele din urmă la București, trasase natural această linie de unire. Blaga avea conștiința acestei realități. Să nu omitem amănuntul că scrisoarea către Lovinescu apărea pe pagina ziarului "Viața" (condus de Rebreanu) sub formula emblematică: "Ardealul estetic", ce se voia, deasupra oricăror circumstanțe, topit "cu desăvârșire
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
simte vocația poetei, de astă dată, de a înregistra "plusul de suferință din lume." Între Iov și eroii dostoievskieni, pe de o parte, între aceștia și personajele tragediei antice, pe de altă parte, între prințul Danemarcei și Joseph K., sînt trasate necontenit paralele, demersul comparatist se desfășoară pe mai multe planuri, miturile Antichității sînt redimensionate prin prisma tragicului contemporan, iar intertextualitatea, servește, în mod paradoxal, stabilirii unor multiple conexiuni extratextuale; Dostoievski însuși devine personaj de tragedie, iar Antigona, Hamlet, Ivan Karamazov
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
una populară, tradițională. De fapt, discursul dominant a subliniat mai curînd unitatea și a minimalizat tensiunea și diferențele: atitudinea moderată și tolerantă în privința "neologismelor" (a acceptării împrumuturilor), emfatizarea influenței populare asupra limbii scriitorilor (împinsă pînă la identificare). Se poate totuși trasa și o istorie a vocilor care afirmă mai cu seamă ruptura: una dintre cele mai clare, se știe, era a lui Russo ("Mi-e teamă că în ziua de pe urmă, cînd trîmbița cerească ne va chema la giudecata cea mare
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
misterele", mai mult sau mai puțin previzibile, care s-au acumulat până la acest capitol fatidic. Locurile între care oscilează acțiunea romanului, și anume Calafat, Băile Herculane, Vârșeț, sunt alese, chiar dacă la baza alegerii bănuim și participarea autobiografică pentru că ele ar trasa, prin extensie și pe o hartă simbolică, un soi de ,,triunghi balcanic", infernal, ,,un fel de miez de maximă negativitate", un ,,nucleu al războiului, o lume întoarsă pe dos", cum sună, în această privința, cuvintele romancierului. Matei Pavel, ca și
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
vedea cu precădere capitolul Eminescu: mod de utilizare, în legătură cu lecturile diferite făcute de ultimii reprezentanți ai tradiționalismului - A.C. Cuza, Nicolae Iorga, A.C. Popovici și chiar "părintele" românismului, C-tin Rădulescu-Motru, unele cu puternice repercusiuni în anii '30), articolele publicate în Timpul trasează o zonă largă a dreptei tradiționale, de la clasicul Burke la reacționarul Joseph de Maistre, trecînd eventual, cum o demonstra Carp, prin Disraeli, dar evitînd conservatorismul de tip american, neorganicist și mult prea apropiat de liberalism. Ziaristica lui Eminescu îi dă
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
evitată decît dacă se renunța la iubire. Însăși sensibilitatea lui Tocilescu se vede și se aude în spectacol. Ea se armonizează cu poezia vizuală, "pictată" de Puiu Antemir ca în stampele japoneze, viril și grațios totodată. Drumurile din acest spectacol, trasate cu grijă de regizor și de scenograful său, drumuri ritualice și inițiatice sînt trasee pe care regula îi obligă pe toți să le respecte. Numai călătoria spre moarte, fantastic realizată pe scenă, este liber aleasă și asumată pînă la capăt
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
a intuit geniul numai după trei poezii publicate în Convorbiri literare. Cum s-ar putea uita că, atunci, în 1871, Eminescu e recomandat ca "poet, poet în toată puterea cuvîntului este dl. Mihail Eminescu". Și e incontestabil că pe liniamentele trasate în acest studiu din 1871 s-a creat marea literatură a epocii junimiste, cu Eminescu, Caragiale, Creangă, Slavici (pomenit în "direcția nouă"), Duiliu Zamfirescu. A fost, aceasta, nu numai un triumf al literelor românești din a doua jumătate a veacului
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
revin. Dar spre cine?/ Toți mă dor./ Și mi-e îngrozitor de dor/ De mine!" (Împlinire). Înstrăinată, prin ipostaza-i publică, de eul său, poeta se simte dependentă de convenția (literară, dar și literală, adică ezoterică!) a unui nume, care-i trasează, el, drumul, care-i fixează obligațiile și-i cere fidelitate. În chip exasperant, ființei, în funcția ei producătoare de viață, i se substituie un nume: "Să mă nasc/ Ca în ritmurile inițiatice/ Din numele meu,/ După ce decenii întregi/ Tot ce
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
ca o expresie a clarității, solidității. În fapt, sîntem înconjurați de o proliferare scandaloasă de abrevieri, de un dezmăț al ilogismului lor, nu mai mic decît al expresiei pletorice. * Maxima inteligență presupune a percepe difuz limitele, iar nu a le trasa exact, cu rigla și compasul. * Cochetăm cu termenele lungi, nu doar din teamă, ci pentru că simțim instinctiv că înaintarea în timp înseamnă acordarea unor șanse în plus purificării. * A pune punct: una din cele mai anevoioase operații, ținînd, în fond
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
măsură de relevant pentru modul capricios în care funcționează rețeaua de trimiteri intertextuale atunci cînd e vorba de opera unui mare scriitor. În plus, demersul hermeneutic al lui Ion Ianoși stimulează, prin numeroasele asociații livrești, prin paralele pe care le trasează necontenit între personajele lui Dostoievski și tipuri fundamentale din literatura universală (în primul rînd Hamlet și Don Quijote), verva asociativă a cititorului; acesta din urmă, începe să reacționeze (să caute, de pildă, el însuși analogii), de multe ori este tentat chiar
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
2005, Radu Andriescu publică un surprinzător articol despre "optzecismul" rusesc, descriin- du-l cu precizie: "Câteva curente poetice foarte bine conturate și a căror teoretizare a început încă din prima jumătate a deceniului nouă, respectiv metarealismul, conceptualismul și prezentismul au trasat o hartă poetică foarte asemănătoare celei de la început de secol șdouăzeciț: simbolism, futurism și akmeism." Este, din câte știm, pentru prima dată în presa noastră literară când se schițează o analiză a tendințelor din literatura rusă de la sfârșitul secolului douăzeci
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
pe cît de ignoranți, pe atît de înfierbîntați, s-au năpustit să mă înjure și să mă împroaște cu noroi. Nu m-am ostenit să le răspund. Între timp văd însă că lucrurile au luat amploare. Intelectualitatea română, fidelă liniei trasate de Le Monde și de New York Times se înghesuie să condamne pro-americanismul și pe actualul președinte american îndeosebi, clamînd sus și tare credința sa într-o (iluzorie de fapt) "viziune europeană". (Un exemplu deosebit de rizibil am găsit într-un obscur
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
ŤEuropei libereť și al ŤRomâniei literareť. Din acel moment cea mai perfectă coincidență de acțiune s-a stabilit între postul domnului Noël Bernard și instituția tovarășului Macovescu, elogiile grupului Monica Lovinescu și Virgil Ierunca revărsându-se asupra-i (...) cei doi trasează linia și cei de la București o pun în practică (...) totul se petrece ca și cum un fir direct leagă conducerea Uniunii de respectivul post de radio (...). Ajungem să ne întrebăm, cine este editorul ŤRomâniei literareť? Partidul Comunist sau ŤEuropa liberăť"? Al. Andrițoiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
pagini, multe din chestiunile atinse de autor rămîn încă deschise (de pildă, legătura dintre discurs și varianta revoluționară a spiritului utopic, cu toate consecințele ei, inclusiv cea nefastă, a apariției totalitarismului comunist). Încă de la început, cercetătorul ne conduce pe piste trasate cu eleganță, reconstituind istoria spiritului utopic de la primele manifestări prezente în miturile ancestrale, în basme, în scrierile Antichității și pînă la "utopiile S.F." din zilele noastre. Trebuie să remarcăm faptul că erudiția de care dă dovadă autorul este aproape ostentativă
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
care a votat pentru ea. Mult mai interesantă e �vira" lui Ion Iliescu, detractorul-șef al monarhiei. Performanța e, orice s-ar spune, remarcabilă. Drumul parcurs de la scrâșnitul printre dinți �ex-Regele Mihai" la mierosul �Sire", ieșite din aceeași gură bolșevică, trasează o întreagă istorie a nemerniciei românești. Cum n-am văzut, în ultimii zece ani, nici un caz de convertire sinceră (înafară, firește, de ticăloșirea multora dintre cei care păreau să se situeze pe �partea bună", convenabil trecuți în bărcile adversarilor), mă
Idilă cu un Rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16124_a_17449]
-
neapărat să pleci, ia-ne cu tine! E plină lumea de caracatițe, dar niciuna nu moare pentru că nu se mai simte frumoasă (am auzit că de-aia ai murit). Și bine face, fiindcă granița dintre viață și moarte nu e trasată de aspectul fizic. Nici măcar de cel intelectual nu e trasată. Uită-te la mine, de exemplu... Îmi mușc buzele până la durere, ca să nu-ți spun “Adio”. Nu vreau să-ți spun “adio”, nu aș putea să fac asta fără să
Cartianu la moartea caracatiţei Paul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19864_a_21189]
-
de caracatițe, dar niciuna nu moare pentru că nu se mai simte frumoasă (am auzit că de-aia ai murit). Și bine face, fiindcă granița dintre viață și moarte nu e trasată de aspectul fizic. Nici măcar de cel intelectual nu e trasată. Uită-te la mine, de exemplu... Îmi mușc buzele până la durere, ca să nu-ți spun “Adio”. Nu vreau să-ți spun “adio”, nu aș putea să fac asta fără să se rupă ceva în mine, fără să mă doară urechile
Cartianu la moartea caracatiţei Paul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19864_a_21189]
-
rolul de catedrală episcopală. La insistențele episcopului Falkenstein și cu sprijinul contelui Florimund Mercy, comandantul militar al Banatului, s-a decis ridicarea domului în piața centrală a orașului reconstruit complet. Pe un teren nou, încorporat în perimetrul fortificațiilor, s-a trasat piața rectangulară, care ocupa suprafața a două careuri, și care, în conformitate cu proiectele inițiale, trebuia să fie flancată de palatul guvernatorului, palatul episcopal, casele canonicilor și catedrala romano-catolică. Planul domului a fost realizat de Biroul aulic de construcții de la Viena, condus
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]
-
zidăria corpului principal. Totodată, a fost finalizat forajul pentru alimentarea cu apă, canalizarea pluvială și au fost demarate lucrările de infrastructură pentru cele patru benzi ale drumului de acces. În ceea ce privește Parcul Tehnologic Timișoara de pe Calea Torontalului, până în prezent s-a trasat perimetrul pentru clădirea administrativă, pavilionul servicii și drumuri, și s-a recepționat terenul de fundație al celor două clădiri. Pentru proiectul de amenajare a zonei turistice Lacul Surduc, reprezentanții C.J.T. au discutat cu consultanții firmei Hill-Halcrow detaliile legate de această
Agenda2003-21-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281034_a_282363]