3,642 matches
-
pot. Și mă enervez, pentru că mi se pare absolut rușinos ce fac. Și, cumva, foarte românesc, în sensul nasol al cuvântului. Înțeleg că poporul ăsta a făcut zeci de ani de foame comunistă, înțeleg că nu se repară imediat niște traume din trecut, înțeleg tot felul de lucruri. Dar au trecut, totuși, 20 de ani de la eliberarea de comunism, iar Revoluția aia nu ne-a găsit chiar în comuna primitivă. Cât trebuie să mai aștept ca să văd și eu niște semne
Foamea eternă la români by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20136_a_21461]
-
n-am nimic cu omul, foarte bine, să cânte, să aibă succes, să câștige bani/femei/notorietate/mașini/și orice mai vrea el. Practic, când am aflat vestea, m-a luat cu fiori pe șira spinării. Mi s-a reactivat traumă cauzată în martie 2008 de delirul mediatic tipic românesc din jurul finalei concursului spaniol Hijos de Babel. Mi-am amintit de incapacitatea românului de a saluta un succes fără să-l transforme pe protagonist într-o prezenta agasanta, de incontinenta lui
Usor cu Busuiocul pe scari! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20183_a_21508]
-
-ne o copilărie oribilă. Ducând o viață gri, lipsită de orizonturi, n-au știut nici să le deschidă pe ale noastre. Habar n-aveau că ființa umană nu e chiar din fier-beton și că, dacă la rădăcina ei torni niște traume, s-ar putea să nu fie bine. Prin urmare, pe la 25-30, ne-am trezit că eram cam varză și ne-am apucat să scormonim în trecut, unii cu ajutorul unui psihoterapeut, alții de capul nostru. Și am găsit acolo multe greșeli
Părinții și traumele de ieri versus părinții de azi și traumele de mâine by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20257_a_21582]
-
obsesie a părinților de azi, iar lipsa de grijă s-a transformat în exces. Mă uit la ei și îi văd permanent încordați, permanent hăituiți de vinovății și mereu înnebuniți de grija că i-ar putea provoca celui mic o traumă. Iar la temelia meseriei lor de părinte stau biblioteci. Nu există părinte să nu fi citit cel puțin trei teorii contradictorii despre impactul pârțului asupra self-esteem-ului bebelușului de o zi sau despre efectul broccoli-ului combinat cu muzica clasică asupra
Părinții și traumele de ieri versus părinții de azi și traumele de mâine by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20257_a_21582]
-
sus, dar ce am vrut să spun e că e posibil ca greșeala majoră a părinților de azi să fie exact încordarea lor extraordinară de a nu face nici cea mai minusculă greșeală. Iar spaima obsesivă de a nu provoca traume transformă relația copil-părinte într-una nenaturală și - cred - inconfortabilă pentru ambele părți. Traumele de ieri versus traumele de mâine? Mă întreb cum vor fi, ca adulți, copiii care azi primesc în exces ceea ce părinții lor nu au primit deloc. Pentru că
Părinții și traumele de ieri versus părinții de azi și traumele de mâine by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20257_a_21582]
-
majoră a părinților de azi să fie exact încordarea lor extraordinară de a nu face nici cea mai minusculă greșeală. Iar spaima obsesivă de a nu provoca traume transformă relația copil-părinte într-una nenaturală și - cred - inconfortabilă pentru ambele părți. Traumele de ieri versus traumele de mâine? Mă întreb cum vor fi, ca adulți, copiii care azi primesc în exces ceea ce părinții lor nu au primit deloc. Pentru că, nu vă supărați pe mine, dar excesul de grijă mi se pare la fel de
Părinții și traumele de ieri versus părinții de azi și traumele de mâine by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20257_a_21582]
-
azi să fie exact încordarea lor extraordinară de a nu face nici cea mai minusculă greșeală. Iar spaima obsesivă de a nu provoca traume transformă relația copil-părinte într-una nenaturală și - cred - inconfortabilă pentru ambele părți. Traumele de ieri versus traumele de mâine? Mă întreb cum vor fi, ca adulți, copiii care azi primesc în exces ceea ce părinții lor nu au primit deloc. Pentru că, nu vă supărați pe mine, dar excesul de grijă mi se pare la fel de bolnăvicios ca absența ei
Părinții și traumele de ieri versus părinții de azi și traumele de mâine by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20257_a_21582]
-
în jur și ceva îmi spune că, peste 20 de ani, o generație de copii hiperprotejați și cocoloșiți la modul bolnăvicios se va revolta împotriva părinților, exact cum am făcut-o și noi. Doar că din motive perfect opuse. Autoritate = traumă?? O altă ciudățenie care îmi tot atrage atenția e aspectul educației. Văd tot mai des, prin magazine, de exemplu, copii măricei (3-4 ani, gen) care urlă și se tăvălesc pe jos ORE, din cauză că vor altceva decât părinții. Ori ei vor
Părinții și traumele de ieri versus părinții de azi și traumele de mâine by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20257_a_21582]
-
plece, ori invers, nu contează. Iar părinții asistă neputincioși la tot spectacolul, neîndrăznind să-și impună în niciun fel autoritatea. Pentru că - vedeți dumneavoastră - nici nu prea și-au construit-o, de teamă ca ea să nu fie echivalentă cu o traumă. Logica după care funcționează ei e asta: “Pe mine mă băteau ai mei ca să fac ce voiau ei, eu nu îmi bat copilul, îl las să facă numai ce vrea el, ca să nu-l traumatizez”. Nimic mai greșit, mă iertați
Părinții și traumele de ieri versus părinții de azi și traumele de mâine by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20257_a_21582]
-
a atras dintotdeauna atenția la adepții acestui model de parenting: patetismul discursului și raportarea la copil ca la o ființă megaultrasupervulnerabilă, de care tre’ să-ți fie milă foarte des și pe care trebuie să o overprotejezi, ca să nu dezvolte traume. Și, în continuare, mi se pare bolnăvicioasă obsesia traumelor care pândesc la orice colț de stradă, gata să-l nenorocească definitiv pe cel mic. Și cred sincer că un copil din ăsta, overprotejat, o să fie un adult fragil, dezorientat, speriat
De ce prefer echilibrul în locul excesului. Din nou despre attachment parenting by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20256_a_21581]
-
parenting: patetismul discursului și raportarea la copil ca la o ființă megaultrasupervulnerabilă, de care tre’ să-ți fie milă foarte des și pe care trebuie să o overprotejezi, ca să nu dezvolte traume. Și, în continuare, mi se pare bolnăvicioasă obsesia traumelor care pândesc la orice colț de stradă, gata să-l nenorocească definitiv pe cel mic. Și cred sincer că un copil din ăsta, overprotejat, o să fie un adult fragil, dezorientat, speriat de bombe (și de traume!!) și nu foarte capabil
De ce prefer echilibrul în locul excesului. Din nou despre attachment parenting by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20256_a_21581]
-
se pare bolnăvicioasă obsesia traumelor care pândesc la orice colț de stradă, gata să-l nenorocească definitiv pe cel mic. Și cred sincer că un copil din ăsta, overprotejat, o să fie un adult fragil, dezorientat, speriat de bombe (și de traume!!) și nu foarte capabil să se descurce în situații critice, fără ajutorul mămichii și al tătichii. Și că, oricât de multă dragoste i-ai oferi, abilitățile de supraviețuire nu le va dobândi prea ușor, dacă tu ești mereu acolo, călare
De ce prefer echilibrul în locul excesului. Din nou despre attachment parenting by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20256_a_21581]
-
ce vrea mușchii tăi, dar UTOPICĂ. Să pregătești un copil pentru o lume care nu există numai pentru că sună foarte mișto și foarte cool ideea de “no rules” mi se pare echivalentul lu’ a-i prepara cu mânuțele tale niște traume babane pentru mai târziu și a-i așeza destinul sub semnul inadaptării. Sunt ultimul om care să pledeze pentru conformism și pentru submisivitate, sunt ultimul care să îmbrățișeze idealurile corporatismului (cine a lucrat vreodată cu mine poate să confirme că
De ce prefer echilibrul în locul excesului. Din nou despre attachment parenting by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20256_a_21581]
-
doar părinte și-atât, 24 din 24, cu prețul oricăror sacrificii, nu are cum să fie un părinte fericit. Iar eu cred că un copil nu are nevoie de părinți frustrați și nefericiți. Și că mai repede îi organizezi o traumă martirizându-te și anulându-ți complet toate celelalte aspecte ale vieții, cu frustrările de rigoare, decât dacă îl înveți să doarmă singur înainte de vârsta de 5-6-18 ani, când ar pleca singur din patul tău. Cu alte cuvinte, cred că părintele
De ce prefer echilibrul în locul excesului. Din nou despre attachment parenting by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20256_a_21581]
-
o să vă spun că îl voi învăța de mic să doarmă în camera lui și voi încerca să nici nu mă simt vinovată pentru asta. Cu alte cuvinte, rezumând pe scurt, cred după cum urmează: 1. că vânătoarea asta permanentă de traume e bolnăviciune curată; 2. că tare bună e dragostea (multă, multă și manifestată explicit, și cu vorbe, nu doar cu fapte și îmbrățișări), iar empatia și respectul sunt aur, dar e nevoie și de reguli și limite; 3. că părintele
De ce prefer echilibrul în locul excesului. Din nou despre attachment parenting by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20256_a_21581]
-
doctor Iancu s-a uitat la mine îngrozită și mi-a spus că nu există așa ceva; se folosește un ciorap special care creează presiune. Atât de simplu? Cum este posibil să fi existat așa ceva, iar fiica mea să treacă prin trauma de a fi apăsată pe picior de sora ei timp de patru ore? O întrebare la care nu voi găsi vreun răspuns. Venind de la un spital unde am vorbit cu un singur om, am fost uimit să văd o masă
“Ne-am petrecut noaptea dezamorsând o bombă care stătea să explodeze” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20191_a_21516]
-
are, să strâmbe din nas, să se înnegureze și să-și tortureze singur creierii, pentru alea pe care nu le are. Sau le are, dar nu sunt chiar cum și-ar fi dorit el să fie. Adoră să-și cultive traumele din copilărie, spaimele, neîncrederile, frustrările și fricile, în loc să se ia la trântă cu ele și, în câțiva ani de efort conștient și constant, să și le vindece. E trendy să fii deprimat, e pășunist, kitsch, previzibil și totalmente uncool să
Fericirea, această stare de prost-gust pe care vreau s-o păstrez by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20337_a_21662]
-
zi, toată lumea doritoare s-a prezentat cu banii și actele necesare. Eroul le-a luat și a plecat cu ele la Romexpo. N-a mai venit o zi, timp în care, stând acolo, la coadă, a trecut probabil prin niște traume greu de descris. Când a venit însă, aveam telefon mobil. Primul telefon mobil din viața mea. Era un Philips nu mai știu de care și era cât o pleașcă. Mare, cu un ecran mic, alb-negru, pe care circula informația pe
Povestea primului meu telefon mobil by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20841_a_22166]
-
apropiații lui Adrian Năstase. În încheiere, vă ofer un schimb sfâșietor de priviri între tată și fiu. Veți observa în fotografie (sper, eu nu prea am reușit!) cum tatăl se uită la fiu “aproape disperat” și cum fiul, “marcat de trauma prin care trece, își face curaj și speră ca tatăl lui să își revină”.
Scurtă excursie tabloidă sub pătura lui Adrian Năstase by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20999_a_22324]
-
Simona Tache Nu sunt genul de prințesă care nu-și dă fundul jos din mașină pentru nimic în lume, ba chiar dimpotrivă. Merg mult cu metroul, iar, în ultima vreme, am experimentat, fără traume iremediabile, și câteva autobuze. N-a fost strălucit, am mai strâmbat eu din nas la una-alta, dar a fost OK. Ce m-a marcat însă, pe viață, a fost însă o călătorie cu tramvaiul 34. A avut loc, sâmbătă
Doamna cu Bobi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21087_a_22412]
-
din societate, inclusiv Casa Regală. Este inadmisibil, ca funcționarii aceia să-și permită să facă asemenea abuzuri. Am citit în presă că unii și-au dat demisia. Dar aceștia ar trebuie arestați și judecați pentru terorism. Vă dați seama de trauma psihologică a mamei care nu-și mai poate alăpta copilul? Și a unui tată care e neputincios să-și apere familia? Statul de drept are la bază protecția personalității umane. Copiii familiei Bodnariu erau îngrijiți și fericiți, după cum susțin și
DESPRE LITERA ŞI SPIRITUL LEGILOR ÎN CAZUL BODNARIU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384201_a_385530]
-
copiilor infectați cu HIV și familiilor acestora. Centrul Medical SOS oferă servicii pentru aproximativ 1.000 de pacienți pe lună, iar copiii sunt asistați din mai multe puncte de vedere, SOS Children’s Village încercând să le aline pe cât posibil traumele căpătate în război. Cecile are și două fiice adolescente, pe care deja le-a atras în munca ei caritabilă. Malgorzata Kozuchowska (41 de ani, Polonia) Este una dintre cele mai cunoscute și iubite actrițe din Polonia. Și-a tuns și
Voi cui ați fi dat acest premiu? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18466_a_19791]
-
pentru toate pregătirile. Actorul American Will Smith își va prezenta în cadrul festivalului o producție mai veche, “Seven Pounds”. Filmul promovează cauza donarii de organe, tema principală a Brașov Internațional Film Festival Market. Producția reda povestea unui bărbat ce trăiește cu traumă că a ucis șapte oameni într-un accident rutier și care concepe un plan ce va schimba viața a șapte necunoscuți pentru a-și elibera conștiința. “Filmele care participă în festival sunt extraordinare și de aceea ne așteptăm ca ediția
Will Smith vine la Braşov Internaţional Film Festival amp; Market [Corola-blog/BlogPost/97766_a_99058]
-
fundalul de tăcere, ritmat cu sforăituri duioase, am început să reflectez:cum reușesc oamenii fără probleme, să-și facă atâtea probleme? Cînd te gândești că există totuși, oameni cu boli grave, măcinați de boli cronice, chinuitoare, cu handicapuri grele, cu traume fizice și/sau psihice !..Ori, oameni cu mulți copii, care trăiesc în sărăcie cumplită și, totuși, mereu veseli, mereu zâmbitori, radiind o fericire interioară, misterioasă...Dovadă că Fericirea nu se măsoară cu etaloanele Suferinței. Dar Suferința? Ce este și cu
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
2005, iar pe o farfurioară îmi pui sos-muștar din borcanul de Moutarde de Dijon! Din cartofii copți pe jar si făcuți cu sos de brânză...îmi iau eu. Nici nu apucă bietul purcel să transpire câta, să se liniștească după trauma suferită deasupra jarului, că și încep să rupă din el. - Mă servești și pe mine, la urmă, la fel, zice primarul. După ce duceți acțiunea pănă la capăt coborâți jos, ne lăsați singuri aici și când auziți clopoțelul una dintre voi
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.12 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378125_a_379454]