808 matches
-
după altul, și a vărsat acele miruri asupra mea; pe loc m-am simțit inundată de miresme duhovnicești și m-am simțit schimbată și luminată. Sfântul a zise către îngeri: Când veți fi împlinit pentru acest suflet tot ceea ce este trebuincios, îl veți duce în locuința pe care a pregătit-o Domnul pentru mine.". Apoi sfântul s-a făcut nevăzut. Îngerii m-au luat și ne-am îndreptat spre Răsărit.". Oamenilor luminați de Dumnezeu li se încredințează că, la cea de pe
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
s-a rujat și s-a parfumat discret peste tot pe unde a crezut. Cu gândul dus la ziua ce o aștepta a luat în gură ceva frugal. S-a spălat pe dinți și, cu poșeta burdușită de toate actele trebuincioase, a ajuns pe peronul gării unde a aflat că trenul personal, cu un vagon de clasa întâi și șase de clasa a doua, avea o întârziere anunțată, de 20 de minute. „ Ăsta nu-i semn bun, de la plecare îmi merge
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
PARTEA ȘAPTEA Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cum mai trece timpul... .............................................................................................. ...La ora șapte, Violeta se afla în bucătărie, pregătind micul dejun. În frigider, Vasile adusese de toate cele trebuincioase. George îi dăduse cheia pe când erau la restaurant, iar în lipsa lor totul fusese rezolvat, după nota scrisă de șef. Vasile se bucura de încredea lui George și din asta avea numai de câștigat, fiindcă atunci când mergea la Gospodărie cu nota
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
de la șofer cele două geamantane, aduse de pe portbagajul aflat pe acoperișul mașinii, fiindcă erau grele, se hotărî să le lase la magazinul sătesc al cooperației, urmând să le care ulterior acasă, cu vreo ocazie. Erau pline cu de toate cele trebuincioase mamei și neamurilor din sat. De aici până la casa unde văzuse lumina zilei era cale de vreo doi kilometri și mersul pe jos, acum, chiar îi prindea bine, mai ales că se scăpase de greutatea celor două valize. După atâtea
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
mamă și cea de soție, / iubirea iubitei și cea de copii / iubirea de frate și cea de prieten, / iubirea de semen,/ iubirile toate sunt numai petale / petale-surori într-o singură floare!” IUBIREA DE NEAM, IUBIREA DE ȚARĂ” Foarte multe lucruri trebuincioase sufletului găsești în această carte, așa încât nu te înduri s-o lași din mână, sau de sub privire. Autorii nu se sfiesc să citeze din înțelepciunea chinezească și anume, o cugetare foarte frumoasă: „Când frații lucrează împreună, munții se schimbă în
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
fiind sâmbătă, trebuiau să meargă la oraș împreună la cumpărături, pentru că se apropia praznicul bunicii și părinții erau prea ocupați cu alte treburi, astfel că, după ce-i dăscăliră bine, le puseră în brațe geanta mare de voiaj, lista cu cele trebuincioase și banii necesari. Cum fanfaronul de Daniel nu reușise încă să câștige încrederea părinților pentru funcția de casier, onoarea îi revenea de obicei surorii, care trebuia să poarte lupte grele cu acesta pentru a reuși să facă față asediului la
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
după câtva timp începu a dormita și din când în când a-și scăpăta capul. Un berbece care trecea pe acolo, crezând că este ațâțat la luptă, se zborși și se trase înapoi câțiva pași spre a-și da avântul trebuincios, apoi se repezi asupra stăpânului său și-l lovi cu coarnele drept în cap, din toate puterile. Păstorul, deșteptîndu-se înspăimîntat dintr-un somn atât de plăcut, se aprinse de mânie și, sculîndu-se furios, prinse berbecele și-l aruncă într-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și mici proprietari sărăcind din cauza ignoranței și creșterei greșite a copiilor lor. Care ar fi acum cea mai potrivită școală, negreșit secundară, pentru toți aceștia, adică atât pentru comercianți cât și pentru proprietari și țărani, care să le dea cultura trebuincioasă? Eu cred că școala reală. Ideea de a crea școli secundare după trebuințele locale este cu totul greșită; căci să nu se piardă din vedere că și școala reală dă o cultură generală, numai potrivită pentru clasa de mijloc; dacă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca orice linie, cari, fără vina lor, uzurpaseră numirea de batalioane de geniu. Ele n-aveau instrumente, n-aveau un metru de fir electric, n-aveau nimic din elementele ce constituie această armă. Reformate cu totul și înzestrate cu cele trebuincioase, reduse la unul singur, acest unul a făcut strălucite servicii în războiul din urmă, pe cari nu le-ar fi făcut nicicând dacă continua a uzurpa numai numele, fără a avea ființa unei asemenea trupe. Dar exista în vremea fericitei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
probabil se mai adaugă și altele, socotim că numărul morilor în Moldova era în jurul a 4.000. Marea majoritate a morilor foloseau ca forță motrice apa și mai puțin tracțiunea animală sau vântul. Aceasta este pe deplin explicabil: caii erau trebuincioși în alte domenii de muncă ale gospodăriei agricole, întreținerea lor era mai pretențioasă, iar vântul nu oferea funcționării morilor continuitate. Numărul lucrătorilor folosiți într-o moară varia între 1 și 3 și uneori mai mulți, toți salariații. Multe din aceste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un număr limitat de lucrători din afara mănăstirii, sau din alte cauze care în prezent nu ne sunt cunoscute; așa se face că la 9 iunie 1859, cămărașul mănăstirii raporta starețului „că fabrica de postav iaste cu totul lipsită de oameni trebuincioși pentru lucrarea postavului”. La acea dată, se spune în raport, la fabrică erau deja folosiți „părinți și frați” din mănăstire, „care au învățat foarte bine a lucra postav”. Totuși, instalația mecanică de la mănăstire continua să ducă lipsă de lucrători și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1874) chiar cu greu s-ar putea face cu cifra cheltuită”. Inițial, forța motrică a fabricii era apa, colectată la confluența nurilor Ozana și Neamț. „Diferitele mașini - spunea G. Apostoleanu - sînt puse în mișcare de roți hidraulice [...], apa neposedând puterea trebuincioasă și potrivită nevoilor fabricei crescânde”. Din această cauză, ca și din lipsa unui număr suficient de lucrători specializați, fabrica funcționa în 1855 „doar cu jumătate din puterea sa”. Capacitatea de producție a fabricii scădea și mai mult atunci când debitul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în afara salariului, locuinței etc. Ed. Bühl a încercat însă să evite astfel de cheltuieli, recurgând la „smomirea” lucrătorilor și meșterilor angajați la fabrica lui M. Kogălniceanu. Ed. Bühl s-a folosit deasemenea mijloace pentru a-și completa numărul de muncitori trebuincioși, fiind constrânși să adopte astfel de procedee din cauza crizei brațelor de muncă calificate. În aceste condiții, fabrica lui Bühl și-a continuat activitatea. Într-un raport al ispravnicului ținutului Neamț din 4 august 1855 către Departamentul din lăuntru se arăta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iași. În cererea adresată Vistieriei, el solicita scutire de vamă pentru importul tuturor mașinilor necesare, a vitriolului ce se aducea de la Viena, a bumbacului pentru fitiluri, a hârtiei pentru împachetat, a pânzei pentru sacii de tescuit și a celorlalte materiale trebuincioase pentru fabricat gala, „elein”-ul care se scurgea de la presă, săpunul ce se fabrica din „elein” etc.. La 12 aprilie 1847, Th. Ghica a obținut privilegiul cerut pe timp de 15 ani, acordându-i-se scutire de vamă pentru importul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sale"69. El explică acest instinct de sociabilitate appetitus societatem arătând că acesta este un lucru pe care pur și simplu îl dorim cu toții și l-am dori chiar dacă n-am avea nevoie de ajutorul celorlalți pentru a obține cele trebuincioase vieții 70. Faptul că ne urmărim interesele personale nu exclude sociabilitatea. Și, de vreme ce ne înțelegem prin intermediul limbajului și avem capacitatea de a cunoaște, de a acționa conform cu principii generale, ne dorim un fel de societate cu totul diferită de cea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Încăpătoare din dreapta, un fel de cameră de zi, având În centru o masă mare, Înconjurată de niște scaune tapițate În piele, aduse de la niște negustori de pe la Rădăuți săptămâna trecută. Se vede treaba că boierului Îi plac mobilele diverse, cu adevărat trebuincioase, chiar dacă nu se leagă ca model și lucrătură Între ele. În masiva oglindă din față se reflectă un colț al pianinei din partea opusă, ce pare un fel de fronton cerat În lumina cernută prin perdelele frumos croșetate, cumpărate acum vreo
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pardoseala din piatră, te sprijini cu palma de suprafața aspră, zidul e real, tu ( Încă) mai ești! Foșnet sfios În biserica mănăstirii Agapia. Sfinții privesc cuminți de pe pereții recent Împrospătați. Începe vecernia, iar câteva măicuțe aprind lumânările și pregătesc cele trebuincioase slujbei ce urmează. În semiîntunericul altarului se ghicește preotul, care priveghează taina ce va să vină. Întunericul e mare la Început, dar Încet-Încet se face lumină. Atât cât trebuie, nici prea mult, nici prea puțin. Misterul nu trebuie Întâmpinat cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Eho eclesiastic” (București, septembrie 1850 - august 1852), cu suplimentul editorial „Biblioteca religioasă-morală”. A redactat, când n-a adaptat sau tradus, manuale pentru seminariile teologice sau pentru învățământul laic elementar, ca, de pildă, Biblioteca tinerilor începători sau Culegere de întâile cunoștințe trebuincioase pentru învățătura copiilor ce încep a ceti (1838). Tot o carte didactică este și traducerea din franceză, intitulată Imnuri în proză pentru copiii care încep a ceti (1858). Pentru educația morală a învățăceilor, el alcătuiește Principii generale de înțelepciune și
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
chiar începu să bântuie pe învecinații romei cu ostilități fățișe. Pentru a pedepsi pe acest trădător, cât și pentru a subjuga pe ceilalți români, împăratul plecă la orașul și castelul Kypsella, strânse acolo o oaste numeroasă și dispuse toate cele trebuincioase pentr-o campanie cu izbândă; dar, după o pregătire numai de două luni, i se și urî, se sătură de toate gândurile războinice și se-ntoarse fără nici o ispravă în capitală, după care se risipi și oastea adunată degeaba. Necredința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
izbuti, cu toate silințele și tot eroicul curaj al năvălitorilor, numai din cauză că nu se făcuse pregătiri destule, că eunucii nu prevăzuse nimic din câte erau datori să prevadă în puterea funcțiunii lor, ba nu procurase la vreme nici măcar cele mai trebuincioase lucruri, precum sape și scări, pentru suirea pe ziduri. În ziua următoare romeii reînnoiră atacul, dădură însă de o rezistență și mai mare din partea inamicului, care câștigase mult în privirea curajului și gustului de întreprinderi prin succesul zilei întîia. O
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-adevăr ținu samă de acestea toate și trimise pe cei mai credincioși dintre secretarii săi la Alexie (Ivanco), ca să-i facă propuneri de învoială; dar în caz de trebuință el calcula și cu asasinarea și pregătea în taină cele trebuincioase. Pentru a nu sta cu totul cu mîinile-n sân, el porni în fruntea armiei în provincia Filipopoli, atacă castelul Stenimachus, ocupat de inamic, îl cuceri și condamnă garnizoana la robie. Ivanco din parte-i disprețuia orice întîlnire cu autocratul și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și de sumisiune credincioasă, iar în privirea împărăției bizantine și pentru regularea raporturilor bisericești și a altora din țara sa proprie regele rugă să i se trimită un legat papal circumspect, cu care va vorbi și pune la cale cele trebuincioase în această privință. Papa răspunse numaidecât {EminescuOpXIV 116} și într-un mod foarte prietenos la scrisoarea supusă a monarhului bulgaro-romîn, iar după câteva zile el trimise regelui un legat apostolic, acreditat în toată forma, pe Salvi de Salvis, episcop de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate averile mișcătoare, nevoind de-a lăsa în urmă-le sau de-a desface pe prețuri de nimic obiecte de valoare, pierderea de oameni și de vite, pentru că transplantarea se făcuse în toiul iernii și pentru că erau lipsiți de cele trebuincioase pentru ale traiului, toate suferințele acestea apăsau greu pe românii strămutați fără de nici o vină. Dar chiar lăsând toate acestea la o parte, unde ar fi găsit în nouăle lor așezări toate condițiile de climă și de alt soi, neapărat trebuitoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu Rembald, magistrul ordinului, Bela IV își rezervă espres și lămurit drepturile suveranității sale. Pentru a sta mai ușor în legătură cu frații lor stabiliți în Dalmația și în Italia, precum și pentru a se aproviziona mai bine cu o samă de articole trebuincioase, ioaniții mai primiră la dispoziție și sub administrarea lor orașul Scardona de lângă marea Adriatică și moșia Woyla, de lângă Dunăre, care i se luă castelului Carașului. Despre activitatea și soarta posterioară a ioaniților pe această scenă nouă rămase o urmă de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la campanie, atunci și voievodul nu e dator decât să trimită o trupă auxiliară la oștirea crăiască. Dar atât în cazul întîi cât și într-al doilea Mircea va îngădui oștirii ungurești trecere liberă prin țara sa, înlesnindu-i proviziile trebuincioase pe cheltuiala regelui. 2. Cât ar rămânea Sigismund ori oastea sa de espediție în câmp tot atâta să stăruie acolo și Mircea ori trupa sa auxiliară; regele dând drumul oștirii sale, Mircea are voie s-o facă asemenea, dar numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]