474 matches
-
măsura nobilă și demnă a istoriei. Dar, văzînd fervoarea pe care o arată În decepția lui, ne vine să credem că scrisul nu depinde prea mult de convingerile lui sceptice. Încrezătoare sau dezamăgite, ideile află, ușor și din abundență, expresia trebuitoare. Locurile comune se țin, Într-adevăr, lanț. Modelele se degradează repede, avalanșa aceea de diminutive, gingășii, clișee literare exasperează la lectura versurilor, insă, de la un punct, retorismul inconștient Începe să-și creeze propria-i figură. Simțualismul nebulos, spontan, debordant capătă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
compune narațiuni, adaptează altele, publică note de călătorie, cînd se produce un mare eveniment - Unirea, Războiul de independență - evenimentul este numaidecît celebrat), Însă necesitatea se adaptează disciplinei lui interioare. Orice accent de urgență este eliminat. Poetul are de la Început instrumentele trebuitoare pentru a exprima orice idee. Dispare din literatura lui acea senzație (pe care o găsim la Heliade, Bolintineanu) de naștere grea a poeziei din spuma unui limbaj incongruent. Versul lui Alecsandri este fluent, polisat, bătaia e regulată, muzicalitatea tinde să
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a-i executa comanda într-un timp record, în așa chip încît la vară construcția să fie utilizabilă. Pe deplin mulțumit, Conțescu rugă pe arhitect să facă planul și-i arătă intenția de a-i pune la dispoziție anticipat suma trebuitoare. Peste câteva zile, Ioanide dispăru din București. Plecase cu Butoiescu să vadă terenul lui Conțescu și să întocmească echipa, prilej mai degrabă de a scăpa de Sultana. Locul acestuia se afla în apropierea unui sat mic, de la care începea regiunea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mărunțișuri. De pildă, se constatase că jambierele unui băiat erau desperecheate, una din ele aparținând perechii mai mici a celuilalt. Atunci Gonzalv alerga la cealaltă soție, sau acasă, scotocea, ancheta, până reconstituia perechile. Era trimis pe la magazine să cumpere obiecte trebuitoare. Un neajuns serios îl găsea Gonzalv în imposibilitatea de a plimba copiii. Din motive de igienă și din plăcere paternă, Gonzalv se obișnuise a face aproape zilnic o cât de scurtă preumblare cu băieții și fetița, la șosea sau la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care se află fata iubită de toți trei, apoi să ajungă într-o clipă la ea, în sfârșit, s-o salveze din ghearele morții. ,,Inspirați’’ de dragostea ce i-o poartă Ilenei, fiecare dintre ei ajunge în posesia obiectului magic trebuitor. Feciorul cel mare alege din iarmaroc tocmai ,,plocatul’’ vrăjit, ,,Că cine ședea pe el, până să se stângă o scânteie, ajungea unde gândea’’. Al doilea fecior ,,găsește pe un pusnic de la Sfântul Munte, ori de unde o fi fost, care vindea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
toate-s gata pentru u ca în termin de o lună să se curețe de turci toate provinciile din nordul Balcanului. După aceea s-ar constitui o confederație bulgaro - sârbo - montenegrină sub protectoratul țarului. Serbia au căpătat de la amici mijloace trebuitoare pentru campanie; numai bani îi trebuiesc. Conflicte cu Austria sunt cu putință, dar sârbii sunt pregătiți și-n această privire. În fine o telegramă din Belgrad sub data de 28 iunie vestește că principele păstrează comanda supremă asupra întregei armate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
predat în școală numai principii de armonie, piano, violină și canto, încît oricare profesor putea ușor, la întrebarea asupra succeselor dobândite, să arate că asemenea succese nu se capătă într-o școală în care nu sunt reprezentate nici instrumentele neapărat trebuitoare unui orchestru. Ministeriul actual a înființat deci toate catedrele câte mai lipseau, încît de-acum înainte vor fi clase de violină, violoncel, contrabas, clarinet, hoboe, corn, trombă și trombon, pe lângă cel de armonie, canto, principii de solfegiu și declamație. Acuma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1877, 1 vol. 8, de 200 pagini În Institutul de teologie și pedagogie din Sibiiu, care se vede a fi menit să dea preoți și învățători comunelor gr. -orientale din arhidieceză, se predau pe lângă cunoștințe teoretice și acelea cari sânt trebuitoare preoților și învățătorilor ca viitori plugari și {EminescuOpIX 394} povățuitori ai țăranului. D. D. Comșa, profesor la acel institut, ne dă un rezumat al prelegerilor sale de pomărit pe care l-a mai fost tipărit o dată în foișoara "Telegrafului romîn
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
petrece astăzi în Ardeal. De un an și mai bine au început să iasă la lumină pe lângă foaia politică "Telegraful romîn" o foaie literară. Această din urmă, numită " Foișoara Telegrafului romîn", se îndeletnicește mai cu samă cu răspândirea științelor practice trebuitoare plugarului și grădinarului; ea e menită a pune în mâna învățătorului sătesc și-a preotului o lectură scrisă românește de-a dreptul, lesne de înțeles și folositoare. Totodată găsim în foaie dări de samă asupra cărților străine care ating întrucîtva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
intenția de-a mântui războiul într-o singură campanie, vine astăzi o războire mai liniștită, mai luătoare de samă, mai răzgândită, care nu voiește să siluiască evenimentele într-o bucată de vreme mărginită prin împrejurări climatice, ci le dă timpul trebuitor pentru dezvoltarea lor firească. E aproape sigur că rușii nu vor mai trece în anul acesta peste Balcani, pentrucă nu mai pot s-o facă; dar e tot atât de sigur că nu se vor întoarce preste Dunăre înapoi, pentru că nu vor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
naște o mulțime de trebuințe între poporațiunile de preste Dunăre, căci egalitatea înaintea legii aduce egalitatea în aspirațiuni. Deodată însă cu introducerea nivelatorului costum european - o prezicem de pe-acuma - se vor stinge aproape toți breslașii, cari produceau pîn-acuma obiectele trebuitoare clasei de mijloc, și vor fi înlocuiți repede-repede prin emigranți europeni, cari vor pune mâna pe meserii acolo, ca și la noi. Poziția cu totul privilegiată a străinilor în Turcia îi va înalța în curând pe aceștia deasupra indigenilor și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și morăritul din localitățile umbrăreștene, merită a fi subliniat faptul că nu toți locuitorii sau nu întotdeauna erau dispuși să macine cerealele lor la morile specializate. Unii mai aveau acele instalații rudimentare, numite râșnițe, și își realizau cu ajutorul lor făina trebuitoare. Sigur că aceștia erau foarte puțini și recurgeam la o atare treabă fie din spirit de conservatorism (până în zilele noastre a existat părerea că făina de la moara de apă e mai spornică și mai bună decât aceea de la moara de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe teritoriul istoric al comunei Umbrărești, considerăm că ele au fost aceleași de pretutindeni de-a lungul timpului. Sigur că unele erau mai importante și se practicau mai intens, cum ar fi cazul confecționării uneltelor din lemn și metal, ustensilele trebuitoare pentru tors și țesut, producerea vaselor din lut, lemn și metal, asigurarea mijloacelor de transport la fața locului, diferite arme și instrumente pentru vânat și pescuit etc. Altele puteau fi de o mai restrânsă trebuință și se aflau în stăpânirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
autoriza practicarea comerțului local. În 1867, Prefectura județului Tecuci formulează instrucțiuni asupra modului de eliberare a autorizațiilor pentru deschiderea și funcționarea prăvăliilor sătești. Deși produsul de bază la sate era vinul și rachiul, negustorii sătești comercializau concomitent și mărfuri strict trebuitoare: lumânări, sare, covrigi etc., ponderea cărora era mică. În 1921 se înregistrează cu prăvălii pe teritoriul comunei Umbrărești locuitorii Constantin Țugurlan și Lascăr Rusu în satul Torcești, Manoil Cucoaneș la Salcia, Ghiță Stratulat la Umbrărești. Într-un Contract de arendare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în sensul că, în perioadele anterioare, nu se distingea categoria acelora care se pricepeau să prelucreze și să confecționeze obiecte din lemn. Cu alte cuvinte, orice gospodar trebuia și putea să fie în stare a-și construi din lemn cele trebuitoare în gospodărie și nu erau puține acestea, fără să apeleze la un specialist. Care să fie explicația acestei situații ? E ușor de găsit și ea rezidă în faptul că, așa cum scrie cercetătoarea și buna cunoscătoare a domeniului, Corina Nicolescu, „teritoriul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la mâna părinților de la mănăstirea Neamțului [...] că eu le strâcu moșia Piscului și mi-am făcut casă cu de-a sila și nu voi să le dau ce este venitul mănăstirii și țin în tăria mea”. Pe considerentul că este „trebuitor țării”, domnul nu dispune scoaterea sa din sat, dar îl îndeamnă, scrie căpitanul în zapis, „să mă așăzu cu părinții să nu mai fie gâlceavă, să aibu a ședea pe locul mănăstirii, iară ce oi ara să dau ce este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce reprezenta plata în bani pentru imașul folosit și îndatorirea de a nu face stricăciuni cu vitele sale în culturile din preajmă. Nu se spune nimic despre obligația muncilor gratuite, probabil în virtutea dregătoriei ce o deținea și prin care era trebuitor țării la hotarul cu Muntenia. E posibil ca dregătorul, profitând de schimbările din 1711, să nu-și mai fi respectat obligațiile asumate prin zapisul din 1710, iar Nicolae Mavrocordat emite cartea domnească prin care poruncește ca „nimenea să nu fie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie construită o biserică din bârne de stejar la Boziești, care se identifica cu Umbrăreștii. E posibil să fi fost construită din paiantă, tehnica folosită în cele mai numeroase cazuri, în pădurea locală negăsindu-se lemn de stejar de mărimea trebuitoare. Că anterior existase locaș bisericesc se dovedește prin semnalarea numelor de preoți slujitori în Boziești și prin însemnarea pe planul hotarnic de mai târziu (1841) cu semnul Sfintei Cruci, simbol al prezenței bisericii în punctul respectiv, Boziești și Tămășeni, ambele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 13 octombrie 1861, prin care invita pe prefecți să „constate dacă posesorii moșiilor au gătit casele de școală ce dupre contractu au fost datori a da gata pentru anulu curentu” și dacă la cele existente „s-au făcut reparațiile trebuitoare”, întâlnim răspunsurile subprefecturilor ce fusesră solicitate de prefect după cum urmează: - subprefectul de la Ivești, plasa Bârlad, răspunde că nu poate „pune în întocmai aplicație din împrejurarea că subprefectura nu cunoaște cari anumi din posesorii moșiilor sunt datori după contract a da
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei intervenții a prefectului de la Tecuci către Ministerul de Interne din 23 noiembrie 1863, arătându-se că „până în anul curent Districtul Tecuci n-au avut nici o școală sătească unde și fiii sătenilor să meargă a primi întâiele cunoștințe atât de trebuitoare fiecărui individ”. În continuare, arată cum a căutat „mijloace ca să ajungu la posibilitatea de a înființa câteva școli, măcar prin cele mai dipărtate sate, dar, din nenorocire, această posibilitate, negăsindu-o decât numai la săteni, i-am sfătuit a se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a origini până la 1900 ‐ București, Editura Academiei, 1979. Paloda politică „a 114 pendulat între mesianismul ardelean a profesorului Ștefan Neagoe și realizările literare, inaugurate de poetul G. Tutoveanu”. Școala literară de la Paloda - stimulată și de G. Cațafany ‐ a creat atmosfera trebuitoare nașterii celor două reviste bârlădene: Paloda literară și Făt Frumo s. * Paloda, ziar la început liberal, fondat de Șt. Neagoe la 5 februarie 1881, editor și apoi proprietar și chiar director, fiind însuși patronul instituției; apare cu întrerupere de mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ne strânge la un loc ‐, ci curata dorință de a sluji, dacă nu literatura - căci suntem prea neînsemnați pentru aceasta - cel puțin avântului sufletesc al tinerimii, care caută dar nu găsește, decât în prea puține locuri, îndrumarea sănătoasă atât de trebuitoare ei”. Vom căuta - se spune în cuvânt înainte - prin aceasta ca schimbând spusele marelui istoric N. Bălcescu: „Românii au trebuință astăzi să se întemeieze în patriotism și în curaj și să câștige statornicie în caracter” să ne fie îngăduit a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
răsărit pe acolo?ʺ (p. 13). Și spovedania vieții diurne continuă pe parcursul a aproape 250 de pagini ale cărții ʺLa balamuc, bir jar !ʺ de Vasile Ghica. Citind o, beneficiem nu numai de o rețetă desăvârșită, ci și de doctoriile trebuitoare, care ne ajută s ă ne punem ordine în viață și mai ales în sentimente, să ni le cor ectă m, cumva. Dar să și zâmbim. Să râdem chiar! Este ceva, nu ? „Baaadul literar” are temelie puternică Literatura și presa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pietre, fie și var grămădite toate la un loc; apoi apucându-se un om fără experiență de clădire, clădească el, zic, și ridice casa. Ei bine, nu ar strica el totul? Fie, apoi, o corabie și să aibă toate cele trebuitoare, afară de căpitanul care să o cârmuiască; ei bine, acea corabie - bine lucrată de altfel va putea ea oare pluti singură? Dar apoi pământul acesta atât de mare, cum de stă el pe ape, și cum de s-a învârtoșat în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nici regimul lui Stalin nu a îndrăznit să-l producă, încât viitorul acestei nații pare pecetluit dacă nu se produce o ultimă resurecție, inteligentă și lucidă, a spiritului național eminescian, exprimat în termenii minte foarte rece și inimă foarte caldă, trebuitoare unor adevărați patrioți. Realitatea din ultimii douăzeci și trei de ani arată că legenda neagră tinde să scoată de pe arena istoriei latinitatea orientală, cu ajutorul propiilor politicieni, care, orbi, n-au văzut că primul proiect național trebuia să fie reîntregirea Basarabiei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]