41,476 matches
-
Eu Acum când foșnetul gândului curge Și înaltul care a fost se rostogolește Se duce, se tot duce risipindu-se Și timpul care nu stă și nu-mi mai Dă răgazul să aspir și nici să respir Să-mi judec trecutul și să mi-l mai Peticesc pe ici pe colo ce-a fost Să nu se mai repete iar ce sunt Să fi fost un altul mai viguros Și mai înțelept pe cât am fost Și aș fi pututsă fiu și
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ion_dorel_enache_andreiasi_1948_2006_.html [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
în fiecare vers se conturează nevoia acerbă de lumină și sublim: „nu mai simt greutatea amurgului/ lumina îmi pune aripi/ mă voi prelungi/ peste strigătul fluturilor/ ca într-o strălucire/ te recunosc!” (te recunosc!). Poeta apelează adesea la memorie, la trecutul plin de amintiri și oameni dragi (bunica...) „Sunt paranoică oare/ că pe bunica o așez mereu în vârful ei?/ Ce să fac dacă ea are cel mai mult alb!/ Deschid ochii larg să-i văd chipul,/ respiră...” (Vârful peniței), încercând
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
cu un zâmbet jumătate românesc, „eu sunt deja acasă”. Îmi dădusem seama, în meditațiile așteptării mele, că șaptesprezece ani de străinătate nu au fost destul de lungi ca să șteargă neliniștile lui Eminescu din mine. Aici, pe peronul spaniol, cufundată ca în trecut, în haos sau zgomotul de fond al conversațiilor românești, românca din mine s-a eliberat. Era ca o ieșire a celei din mine spre o identitate de multă vreme suprimată. Era la amiază, și soarele, moleșit de atâta vară, își
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
cu un zâmbet jumătate românesc, „eu sunt deja acasă”. Îmi dădusem seama, în meditațiile așteptării mele, că șaptesprezece ani de străinătate nu au fost destul de lungi ca să șteargă neliniștile lui Eminescu din mine. Aici, pe peronul spaniol, cufundată ca în trecut, în haos sau zgomotul de fond al conversațiilor românești, românca din mine s-a eliberat. Era ca o ieșire a celei din mine spre o identitate de multă vreme suprimată. Referință Bibliografică: Amiaza in Spania / Delia Almajan, Vancouver, British Columbia
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
măcar în vise... În fiecare an mă amăgesc să cred că voi putea ieși dintr-o iarnă grea la fel cum am intrat în ea. Dacă primăvară ne crește aripi și ne înaltă până la cer făcând totul mai usor de trecut, daca explozia verii așterne pe creștetele oamenilor doar miros de liliac și trandafiri, toamna aceasta care va veni mă va seaca, și fiecare frunză dusă de vânt va rupe câte-o bucată din sufletul meu, ca mai apoi iarnă, durerile
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1398278826.html [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
din ploaia blândă a fericirii în care să ne putem ascunde atunci cand ne simțim pierduți pentru eternitate...Dar cine știe, poate ne vom fi soare și ploaie de acum în colo pe veșnicie. E ușor să trăiești în păcat cu trecutul tău sau al altcuiva, dar oare câți dintre noi trăim împacați cu trecutul nostru? Cum să lupți pentru viață sau cum s-o trăiești ? Așa ne întrebăm zi de zi, când vedem că unii aleg cea mai ușoară cale ca să
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1398278826.html [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
simțim pierduți pentru eternitate...Dar cine știe, poate ne vom fi soare și ploaie de acum în colo pe veșnicie. E ușor să trăiești în păcat cu trecutul tău sau al altcuiva, dar oare câți dintre noi trăim împacați cu trecutul nostru? Cum să lupți pentru viață sau cum s-o trăiești ? Așa ne întrebăm zi de zi, când vedem că unii aleg cea mai ușoară cale ca să scape de greutățile vieții. Deși pare un paradox, mereu stăm și analizăm ceea ce
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1398278826.html [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > TE CAUT, DRAGA MEA COPILĂRIE! Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Te caut la poarta înserării, Prin universul meu de sentimente, Mă prind în mrejele visării, Și retrăiesc trecuturi inocente. Înot în râul meu de vise, Cu ochii ațintiți spre luna argintie, Și printre toate stele aprinse, Te caut, draga mea copilărie! De te găsesc, te-oi ține ferecată, Din sufletu-mi deloc să nu mai pleci, Poate o să
TE CAUT, DRAGA MEA COPILĂRIE! de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1453309474.html [Corola-blog/BlogPost/371051_a_372380]
-
dădui bătut știind că n-aveam chip să o scot cu mama la capăt oricum. Nu îmi displăcea Vâlcea, Călimânești sau Sălătrucel - satul meu natal - întoarcerea însă îmi trezea amintiri neplăcute pe care încercasem cu precădere să le îngrop în trecut și să le las acolo. Tăcere...Moarte...Revedere.... Totul e de acum plăcere! O parte din mine se bucura că revine, dar o alta se tânguia prinsă în fiare și mă inspăimânta zbaterea mea... - În plus, își continuă ea pleduaria
EUPHORIA de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Euphoria_alexandru_craciun_1388689803.html [Corola-blog/BlogPost/347486_a_348815]
-
catolic care se îndrăgostește de un tânăr din parohia sa în polonezul In the Name Of / W imię... , de Małgorzata Szumowska, selecționat în competiția Berlinalei din acest an. Despre dilemele relației între două foste condamnate ajunse din urmă de un trecut întunecat vorbește Vic et Flo ont vu un ours (r. Denis Côté), distins cu Premiul Alfred Bauer la Berlin. De neratat sunt și Much Ado About Nothing (r. Joss Whedon), una dintre cele mai surprinzătoare adaptări moderne după o piesă
14 filme "musai" de văzut la TIFF by http://www.zilesinopti.ro/articole/5119/14-filme-musai-de-vazut-la-tiff [Corola-blog/BlogPost/97668_a_98960]
-
ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE Varvară Magdalena Măneanu muzeograf 2. Relatări Relatările Domnului Hamdi Salih Când s-au început strămutările în Ada Kaleh erau 148 de familii . Din acestea acum mai sunt la Severin și Schela Nouă . În trecut locuitorii insulei se ocupau în special cu comerțul. Sare și petrol luăm de la noi și vindeam la sârbi și unguri de la unguri luăm aur. Cu agricultura pe insula mai bine spus cu grădinărit se ocupau turcii veniți din Bulgaria, care
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
copleșitoare care sare mereu în ajutorul demersului auctorial, îmbogățind cartea cu dantelăria barocă a crenelurilor sofisticate ale frontoanelor străvechi, purtătoare de amintiri din vremi rafinate și iubitoare de frumos. Astfel că citind această carte, cititorul face o incursiune fascinantă în trecuturile (căci sunt straturi de trecut, ca într-un palimpsest!) Bucureștilor, dar și o excursie turistică ce beneficiază de un ghidaj inestimabil pe care nici un ghid profesionst n-ar fi capabil să-l îndeplinească. Sumedenie de povești, de racorduri culturale, de
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
ajutorul demersului auctorial, îmbogățind cartea cu dantelăria barocă a crenelurilor sofisticate ale frontoanelor străvechi, purtătoare de amintiri din vremi rafinate și iubitoare de frumos. Astfel că citind această carte, cititorul face o incursiune fascinantă în trecuturile (căci sunt straturi de trecut, ca într-un palimpsest!) Bucureștilor, dar și o excursie turistică ce beneficiază de un ghidaj inestimabil pe care nici un ghid profesionst n-ar fi capabil să-l îndeplinească. Sumedenie de povești, de racorduri culturale, de mini-eseuri, de conexiuni fascinante, de
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
relativiste este de fapt horror Dei - groaza și oroarea de Dumnezeu. În fond, relativiștii se opun celor care susțin că nu avem suficiente dovezi nici pentru a deveni dogmatici, nici pentru a sfârși ca sceptici (Pascal, un mistic care avea trecutul unui savant de geniu, îmbrățișase această poziție). Contestând faptul că putem integral cunoaște ceea ce au gândit oameni foarte diferiți de noi, relativiștii atacă de fapt universalitatea naturii umane, adică, mai pe șleau spus, atacă legătura dintre ideea de Dumnezeu și
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
propriile idei. Toate acestea sunt cauza unei imposibilități a omului recent de a se sprijini pe existența unei Ființe supranaturale. Omul contemporan nu poate să construiască nici o tradiție și nici chiar o doctrină, pentru că ruptă fiind legătura între om și trecutul său, pentru a sări mai rapid către viitor, omul descoperă că prezentul nu îi mai poate oferi nici o siguranță, iar viitorul nu există, astfel prezentul își pierde semnificația. Ruptura între origini și prezent distruge calitatea fondatoare a prezentului. Omul, în
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
pe viața lui, omul își pierde spiritualitatea, începând să se asemene cu un animal confortabil educat. Este vorba de acea animalitate calmă, respectuoasă, bine educată, superficială în psihologia și dorințele ei. Noul dușman al umanității nu este, așa cum era în trecut, bestialitatea barbarului, ci docilitatea acelor animale domestice care reprezintă adevăratul gen uman, creat de propria noastră civilizație contemporană, acel om comod si materialist. Omul recent este o meditație despre lumea de azi a unui modern nesatisfăcut de propria sa modernitate
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
sunt oamenii obișnuiți situați printre noi. Sunt oamenii care au avut această nefericită experiență în timpul totalitarismului. Mediul rural nu lipsește cu desăvârșire din carte, dar el este prezentat într-o lumină ștearsă, mai mult idilică și pitorească, față de lucrările din trecut. Ilie a crescut la țară, doar o mică parte a vieții lui, iar Toni își amintește ca prin ceață de escapadele estivale de la bunici. Acum, se simte o mult mai mare detașare a autorului față de sat și de problematica lui
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Adina_veturia_colgeag_in_veturia_adina_colceag_1364196691.html [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
băiatului! Cântăresc pașii cu privirea, griul trotuarului domină însă atenția îmi este atrasă de câteva frunze ruginii, amprenta tomnatică a trecerii timpului. Îmi continui drumul către intrarea în Mall, în timp ce mintea-mi zboară la imaginea de mai devreme rămasă în trecut. Mi s-a întâmplat ca și acum să întâlnesc oameni care deși nu spun nimic, totuși să îmi atragă atenția! Simt cum îmi ocupă timpul... zâmbesc defensiv. Comunicarea fie ea și nonverbală păstrează acest contact între oameni. Teama de singurătate
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1439978732.html [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
sunt în imposibilitatea de a mai munci, dar au mare nevoie de medicamente să-și trateze bolile contractate realizând obiectivele partidului de atunci. Azi nu sunt bani pentru sănătate, căci trebuie îndeplinite alte obiective mult mai deșarte decât cele din trecut. Tinerii de ieri, bătrânii de astăzi, au niște pensii cu care nu pot să-și acopere nici cheltuielile zilnice de hrană, ne mai vorbind de alte necesități sau utilități. Pensionarii sunt lăsați la voia întâmplării, nimeni ne având grija lor
VIITORUL ŞI MÂNDRIA ŢĂRII! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1406569325.html [Corola-blog/BlogPost/349512_a_350841]
-
uitat, „La geamul tău ce strălucea”. Dar tu„ ai avut „un singur dor”... Și nimeni nu te-a înțeles. Când trist tu-ți cântai al tău amor „Pe lângă plopii tăi”, ades. Tu„ geniu pustiu” și ne-nțeles, De„ epigonii” din trecut, Astăzi pentru noi ești cel ales Și-n Pantheon recunoscut. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LUCEAFĂRUL NEMURITOR / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1472, Anul V, 11 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate
LUCEAFĂRUL NEMURITOR de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1421010408.html [Corola-blog/BlogPost/372778_a_374107]
-
niciodată. Însă a aflat de la un soldat din gardă, căruia i se făcuse milă de ea, despre planurile întunecate ale lui Rashid. S-a închis în cameră pentru câteva ore și, întrucât stăpânea magia, a văzut în globul de cristal trecutul, prezentul și viitorul și a știut ce avea de făcut pentru a rămâne în viață. Când s-a aflat față în față cu șahul, i-a vorbit astfel: „Mărite Rashid, știu că ai toată puterea și control deplin asupra tuturor
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1480734635.html [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
cercetare și inovare”. Cu alte cuvinte, se separă în mod direct cercetarea științifică de învățământul superior, problemă veche a mediului academic românesc, care își are originea în perioada de după 1948 prin adoptarea modelului sovietic al institutelor de cercetare afiliate Academiei. Trecutul și prezentul ne învață că predarea și cercetarea sunt indisolubil legate: un procent infim din universitarii care fac descoperiri de pionerat sunt doar cercetători; majoritatea sunt și profesori în universități. Separarea învățământului superior de cercetare la nivel de sistem (în
De ce unele diplome n-au nicio valoare: „Sunt student la Amara” by https://republica.ro/de-ce-unele-diplome-n-au-nicio-valoare-zsunt-student-la-amara [Corola-blog/BlogPost/338127_a_339456]
-
acum, la mânie, dar probabil că Julian nu a trișat în toate momentele. La început, în mod sigur nu. În plus, astfel de răzbunări sângeroase, de crime pasionale nu prea cadrau cu cutumele mileniului 3, părând a aparține mai mult trecutului. Acum oamenii sunt mult mai flexibili, depravați chiar. Sar dintr-un pat într-altul cu o ușurință fără seamăn. Îi va aduce la cunoștință, în mod civilizat, că relația lor a luat sfârșit, din cauza pe care i-o va dezvălui
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1438016281.html [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
către un „mai bine” rămas deocamdată ipotetic. Găsind hârtia cu o tentă gălbuie și citind cuvintele scrise cu litere egale, ușor înclinate spre dreapta, frumos caligrafiate, m-a lovit dureroasa diferență dintre concepțiile celor care slujeau pe „ogorul școlii” în trecut și a celor care ne educă azi copiii. „Mândria și curajul ni-l oferă faptele și activitatea depusă”scria pedagogul, amintind condițiile în care, după război, din 1945, a inițiat și condus activități pentru care, în 1952 a fost evidențiat
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
căutarea sfântă, Sub aripile noastre armonii vedem. Aripile de zeu, vestindu-și puritatea, Mă-ncearcă iară, eu îngădui mult, Să cadă , din petale concrescute, vastitatea, Să înflorească-acel parfum neconceput... Mi le pictez, când nopțile dispar, În miez de stea, paraclisind trecutul, Și ancorându-le, aproape, de-un cleștar, În lacul nevăzut discut cu Absolutul... AȘ SCRIE NU IMAGINI... Aș scrie nu imagini, nici fantasme- Realii, care umblă printre noi, Trădările, iubirile nefaste, Sunt o alegere a fiecăror doi; Aș scrie gânduri
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1439233166.html [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]