294 matches
-
de 40%, eschivându-se, de asemenea, de la predarea cotelor de cereale. În Șerbia, principala regiune agricolă a statului, până la începutul lui august autoritățile nu au putut să ridice mai mult de 30% din cantitatea de grâne prevăzută de „plan”, desi treieratul s-a realizat „sub supravegherea forțelor polițienești și cerealele au fost duse la depozitele de stat direct de pe ariile de treierat”. În Macedonia, în perioada campaniei de recoltare, s-a constatat retragerea masivă a țărânilor din cooperativele agricole, „unde treburile
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
august autoritățile nu au putut să ridice mai mult de 30% din cantitatea de grâne prevăzută de „plan”, desi treieratul s-a realizat „sub supravegherea forțelor polițienești și cerealele au fost duse la depozitele de stat direct de pe ariile de treierat”. În Macedonia, în perioada campaniei de recoltare, s-a constatat retragerea masivă a țărânilor din cooperativele agricole, „unde treburile sunt condus de elemente chiaburești”. Pentru că acestea să nu se autodizolve autoritățile au folosit măsuri represive și au organizat zeci de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de la București la moșie, trecând pe ulița satului făcea o prăfuială ce acoperea tot satul ... iar noi, copiii ... ne hălcuiam în această mare de colb până ce doar ochii ni se mai zăreau. Dar, adevărata mașină pentru noi era mașina de treierat snopii de grâu ... din marginea satului ... adusă de la Gârdești (satul de peste deal, de la moara Sătnescu) cu 12 perechi de boi. Cu această imagine despre ce înseamnă mașină, "batoză" cum i se spunea pe la noi, ne întrebam înfricoșați cum o fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mai puțin uniformă, recoltarea se realizează în două faze. în cazul recoltăriiîn două faze, plantele se taie cu vindroverul, cu coase sau cu seceri și se lasă 2-3 zile întinse pe câmp, pentru a se usca. După uscare se efectuează treieratul pe loc cu combina de cereale, adaptată pentru acest scop, 42 care ridică și treieră din brazdă năutul. Pe suprafețe mici se practică recoltatul năutului manual, prin smulgere. Plantele smulse se așează în poloage afânate care se lasă 2-3 zile
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
acasă cu combustibilul necesar încălzirii cât de cât a locuințelor. Revenind la situația lui tata, misiunea lui la noul loc de muncă era să manevreze tot timpul cu lopata praful din siloz în cupele purtătoare, cam cum se făcea la treieratul păioaselor când vânturai pleava să se alegă boabel e curate bune de pregătit pentru măciniș. Numai că dacă acolo era vorba de pleavă și alte impurități nu atât de nocive, aici, fără să-și dea seama, pulberea aruncată în sus
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și-o noapte. La arie S-a întâmplat că tocmai în ziua de Sf. Maria Mică, când era hramul bisericii din Costișa și mai cu seamă ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să respecți data, pentru a treiera grâul și orzul. Era în toamna lui '54. Ogoarele noastre erau toate în partea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Erau prieteni de-ai tatei. Noi am ajutat la încărcat și descărcat snopii de grâu și de orz. Toată lumea în haine de sărbătoare, de hram, mergea la strânsură, în timp ce noi, ne-am prezentat la arie să nu pierdem rândul la treierat. Noroc, că mai sunt și oameni cu inimă bună pe lumea asta! Văzându-ne în haine de lucru și necăjite, cei prezenți la arie care urmau după noi, ne-au venit în ajutor. Ne-au legat sacii la batoză și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au legat sacii la batoză și s-au împărțit la toate lucrările cerute: tăiatul snopilor sus la "cuțitoaie", la pleavă, au fixat curelele la tractor și au uns cu ulei roțile. Astfel s-a dat drumul motorului și-a început treieratul. Eu cu mama supravegheam toate operațiunile. A început mai întâi cu grâul, căci aveam mai multe căruțe cu snopi. Deodată, mamei i s-a părut că s-a desprins un sac de la batoză și grâul se împrăștie pe jos. S-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oprit căci echipa era în lucru. Mulți de la strânsură mi-au fost alături și ne compătimeau. Mama, de ziua ei, a avut parte de-un "cadou" nemeritat. Sacii au fost încărcați în căruțele cu care am venit și pe seară treieratul grâului și orzului nostru s-a terminat. Căruțașii ne-au ajutat la urcatul sacilor în podul casei, am împrăștiat grâul și orzul peste tot (să nu se aprindă). În timp ce caii mâncau la căruțe, am poftit gospodarii în casă și i-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și ținute fără dificultate. Ba am putea spune dimpotrivă; și ați înțeles de ce. În ciuda faptului că erau foarte muncitori: fetele torceau, țeseau, împleteau, mergeau cu ziua la prășit; frații tatălui meu lucrau la pădure, la cosit, al îmblătit, adică la "treieratul" grâului. Se folosea o anumită sculă sau unealtă rurală numită "îmblăciu", cu ajutorul căreia, prin lovituri repetate, aplicate în zona spicelor, se obțineau boabele. Totuși, o ducea greu. Erau muncitori, însă nu aveau suficient pământ. Prin urmare, erau săraci. Tata, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
acea comună, poseda 100 ha, pe care le cultiva cu familia. Mulți țărani aveau 50-60 ha. După război pe 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 62 când conduceam Ministerul de Agricultură, am dat comunei prima garnitură de treierat. A fost o mică revoluție În viața satului. Cultura principală a statului Illinois o constituie porumbul, urmată de ovăz, trifoi și pășuni. Mai la urmă se situează lucerna și soia. Se muncește În mare parte cu cai mari, voinici, bine
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
muncii ridicau prețul de cost al Întreținerii vitelor. Când a apărut combina, aceasta le-a ușurat munca la secerat și treierat. Am văzut fotografii la stațiune care arătau 20-25 cai puternici Înhămați la combină imensă, Înaltă cât o mașină de treierat, de pe acoperișul căreia un fermier conducea cu o deosebită dexteritate caii. Când au apărut tractoarele, cu prețul cailor vânduți s-au mecanizat imediat. Azi mecanizarea este integrală. Dacă ar ploua În Iunie organizarea fermelor ar fi ca În Iowa. Stațiunea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mic boierinaș de țară în Edineț, cu mult pământ arabil, livadă, grădină de zarzavat și multe animale, mai ales oi. Bunicul din partea tatei, din Ruseni, Teodor Dumitrache, era un om înstărit la acea vreme având presă de ulei, mașină de treierat, tractor, plug, semănătoare și deasemeni multe animale, dar și mulți copii 9 la număr. Cu ajutorul primit din partea părinților și cu propia muncă, părinții mei au progresat rapid ajungând să fie considerați printre primii gospodari ai satului Ruseni. Între timp s-
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
Iată-l, deci: Bocetul și rugăciunea bucătăresei slugilor Amanda Woyke Când copilele ei (le chema Stine Trude Lovise) pentru că spicul putrezit de ploi, culcat de piatră, era ars de secetă și ros de șoareci de nu mai rămânea nimic de treierat, meiul nu lega bob, păsatul nu se muia, terciul de ovăz nu se-ndulcea și lipia nu creștea, au murit de foame toate trei, înainte de a se însera de două ori în martie căci și capra nimerise în cuțitul unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi și unt, vânat, specii de vegetale medicamentoase, hameiul etc. Majoritatea târgoveților se angajau în special la treier. După 1842, în Huși au fost puse în funcțiune primele mașini de treierat. Cultura viței-de-vie. Întinsa podgorie hușeană era renumită, potrivit informațiilor documentare, încă din secolul al XVI-lea. Numeroase acte hușene, din secolul al XVII-lea mai ales, consemnează vânzări și cumpărări de vii și întinse proprietăți viticole în jurul târgului. Viile domnești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al animalelor sacrificate în acel an. În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, orașul va deveni un important centru de carne sărată și de păstrămuri. În domeniul industriei și al meșteșugurilor, în județul Fălciu se produceau mașini pentru treierat și pentru bătut porumb, țesături de lână, de cânepă, de bumbac, de in și de borangic sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere meșteșugărești și manufacturi erau: făină, lumânări de ceară și de seu, săpun, piei tăbăcite, oale de pământ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Interne că s-au trimis 100 de căruțe cu toate cele trebuitoare, câte o osie de rezervă, 10 căldări pentru adăpatul cailor. Armata avea mare nevoie de grâu. La sfârșitul lunii iulie (31 iulie), în județul Fălciu nu începuse treieratul, de aceea autoritățile erau îngrijorate pentru că nu pot colecta pentru armată cele 500 kg de grâu. Prefectul județului arăta greutățile întâmpinate din cauza condițiilor climaterice nefavorabile: „În acest județ s-au făcut foarte puține semănături de toamnă din cauza ploilor urmate în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o transformau în uleiul folosit și astăzi pe scară largă la fabrica de ulei din Cincu, unde mergeau cu carele, cale de peste 20 de kilometri. după cum în perioada 1940-1952 mai rezolvau această problemă aci mai aproape, în Arpașil de Sus. Treieratul păioaselor, a fost una din operațiile agricole ce impunea rezolvarea unor probleme destul de complexe pentru meșter, ca și morăritul. Înainte vreme extragerea bobului cerealei din spic se făcea prin operația de îmblătit cu ajutorul îmblăciului, două bețe zdravene, unu mai lung
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
producerii pâinii. Această operație s-a dovedit a fi una din cele mai puțin productive lucrări, cu randamentul cel mai scăzut, cu eforturi ce depășeau uneori posibilitățile umane, cu pierderi foarte mari de recoltă. Mai târziu s-a trecut la treieratul cu cai și mai apoi la treieratul cu mașini acționate de apă. Mașini dintr-acestea au avut în satele noastre Constantin Folea și Ion Scorobeț (Boltașu) în Streza, ai lui Pătruț (Mandan) și Valere Grovu. Pentru că toți cei arătați mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fi una din cele mai puțin productive lucrări, cu randamentul cel mai scăzut, cu eforturi ce depășeau uneori posibilitățile umane, cu pierderi foarte mari de recoltă. Mai târziu s-a trecut la treieratul cu cai și mai apoi la treieratul cu mașini acționate de apă. Mașini dintr-acestea au avut în satele noastre Constantin Folea și Ion Scorobeț (Boltașu) în Streza, ai lui Pătruț (Mandan) și Valere Grovu. Pentru că toți cei arătați mai dețineau și joagăre, piue sau pisăluge așezate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în satele noastre Constantin Folea și Ion Scorobeț (Boltașu) în Streza, ai lui Pătruț (Mandan) și Valere Grovu. Pentru că toți cei arătați mai dețineau și joagăre, piue sau pisăluge așezate la un loc pe râu, mașinile lor rudimentare folosite la treierat au fost așezate tot aci, ceeea ce era destul de incomod pentru cel ce trebuia să aducă recolta de la câmp în acest loc nu întotdeauna foarte accesibil. Prin 1930 au achiziționat în asociere o mașină de treier, Axente Tarcea împreună cu Matei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în asociere o mașină de treier, Axente Tarcea împreună cu Matei Șari, pe care n-au folosito decât vreo zece ani, până prin 1939, fiind foarte greoaie. Avea un motor exagerat de greu, greu de manipulat, ceea ce făcea ca randamentele operației de treierat să fie încă nesatisfăcătoare. În perioada aceea au apărut în comună intreprizători din satele vecine, proprietari ai unor mașini de treier moderne, aduse din Germania, care făceau acest servici oamenilor satului nostru. Erau recunoscuți în acest sens Gheorghe Banciu din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
anii 1930 - 1943 Emilian Grovu a avut o batoză acționată cu apă, potrivită pentru sătenii ce aveau de treierat un car de snopi sau cel mult două. Înainte de 1948 se practica treeratul fie la arie, fie la șură. După 1949 treieratul la șură a fost interzis, producătorii fiind obligați să se prezinte cu tot ce au de treierat la arie. Asta pentru a evita «pericolul» sustragerii a vreunui bob de la raportarea efectivă a producției, ca să nu se diminueze în felul acesta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
soție pe Elisafta M. Scorobeț cu care am trăit până la 8 decembrie 1893 când a expirat lăsându-mă cu 5 copii până la 1909, august, anume cu Emilia, Horațiu Virginiu, Crișan-Ulpiu, Diogene-Cloșca și Zoe-Aurora. Prin 1900 am instalat o mașină de treierat veche primitivă, puind-o la mișcare cu putere de apă, ear prin 1902 am cumpărat un ciur de vânturat de la A. Rieger cu 70 de floreni. În 1896 am cumpărat grădina dintre șură și Maria, de la Ioan I. Folea, murariu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
gospodari care a renunțat la boi și a cumpărat și a adus cai din Basarabia. Femeile lucrau în casă, mai ales iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]