1,604 matches
-
scurtă reverență, am luat corespondența cu care nu știa ce să facă și am Închis ușa. Dora se abținu să nu râdă. Mă simțeam de parcă am fi devenit prieteni - de parcă am fi Împărtășit vreun secret, știi? După ce i-a trecut tremurul de la Început, a continuat să-și ridice fusta din ce În ce mai des. Senzația asta de frumusețe și de libertate era atât de intensă, Încât nu se putea controla. Dar Într-o după-masă cineva a bătut la ușă. Și deoarece corespondența fusese deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
creat. Pantofii pe care i-am luat de la magazinul de lângă Kretschmer aveau tocuri de exact patru centimetri - ceea ce am impresia că mă transformă Într-o reprezentantă comună a sexului opus. Nu mi se păru că rezultatul arată rău; și nici tremurul din șale când m-am ridicat nu m-a speriat. Dintr-o dată, m-am trezit că plutesc la câțiva centimetri deasupra pământului, probabil, cei mai importanți din viața mea. Făcând echilibristică și sprijinindu-mă pe partea din față a piciorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
tainele părea să-și fi schimbat locurile de bunăvoie. Și totuși, interpretând și răs-interpretând evenimentele și explicațiile referitoare la săptămâna trecută, mi se arătă o soluție pe care până și eu, cu toate disimulările mele, puteam s-o accept. Un tremur plăcut Îmi străbătu corpul, ca atunci când mi se Încorda treptat un mușchi. Am căutat prin buzunare după țigări - dar n-am găsit decât portțigaretul Încuiat de la Dora. Scoțându-mi impermeabilul urât-mirositor, mi-am dezlegat șireturile și am ieșit pe coridor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe un dar trimis din ceruri... Sau o iau la fugă! O cotesc! Țopăi! La fel ca micuțul Al Gionfriddo - un jucător de baseball care odată a făcut o treabă extraordinară, doctore... Sau rămân locului liniștit - fără cel mai mic tremur, senin la culme - rămân învăluit în razele soarelui (ca în mijlocul unui lan pustiu sau ca la un colț de stradă), rămân lipsit de orice griji într-o lume solară, asemenea regelui regilor, Domnul Dumnezeu, sau însuși Ducelui (Snider, doctore, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ojă. Fereastra e cât unghia. Adezivul miroase a fixativ de păr. Mirosul are gust de portocale și de benzină. Modelul cărămizilor din perete nu e mai pronunțat decât o amprentă digitală. Mai potrivesc o fereastră; mai dau cu niște adeziv. Tremurul sunetului trece prin pereți, prin masă, prin tocul de fereastră, până la degetul meu. Oamenii ăștia obsedați de distracție... Alergici la concentrare... Bătrânul George Orwell a înțeles exact pe dos. Nu, Fratele cel Mare nu ne supraveghează. Cântă și dansează. Scoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
să treacă pe lîngă el, în sens invers, un camion. În valul mic de zăpadă, roțile din spate încep să joace. Mîinile s-au încleștat pe volan. Mașina dansează ușor, lunecînd într-o parte. Piciorul sare de pe accelerație pe frînă, tremurul mașinii transformîndu-se într-o mișcare lentă spre dreapta cu roțile din spate blocate, oprindu-se la marginea șoselei. Toți pasagerii au făcut ochii mari. Șoferul înghite nodul urcat în gît, scapă o înjurătură printre dinții încleștați, schimbă furios viteza și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
un copil, Dorin plînge în pumni, murmurînd o dojană: Trebuia să mă fi dus cu trenul... *** "Ce stupid! Scap de groaza bolii și ajung aici, între două maluri ale căii ferate, unde s-a împotmolit păcătoasa de locomotivă; stau și tremur de frică iar dacă nu pornește curînd, voi dîrdîi de frig; deja geamurile au înghețat" gîndește Aura, strîngîndu-și picioarele sub ea, să și le poată acoperi mai bine cu blana. Ar vrea să scoată din geantă pachețelul cu cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lui Runca, înaintea mea? Și... dacă stă pe șosea, întroienit, asfixiat?!... O!, e oribil! Cum să-l pierd?! E un chirurg apreciat, am reușit să ne înjghebăm o condiție materială... Mai bine în brațele uneia... decît...!..." Reușește cu greu, că tremurul degetelor o împiedică să formeze numărul spitalului, solicitînd să fie chemat de urgență, la telefon, Runca. Ce-i, Aurache? o întreabă Runca recunoscîndu-i vocea. Gata, ați și sosit? Stai, îngînă Aura voiam să te întreb dacă știi ceva de Radu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
haine? Alea. Scuzați! E o neînțelegere. "Alea", fratele meu omul, sînt ale mele, cîștigate. Doar n-am să stau așa, mi-e frig! Și ce-mi spui mie? N-am ținut morțiș să joc pocher. Lasă gluma! Nu vezi că tremur? Tremură. Hainele-s ale mele. Dar poți să le cumperi arată Lazăr spre servieta în care știe că este un plic cu bani. Bine, cît? întreabă profesorul, cu plicul în mînă. Chiar n-aș fi avut succes la doamna de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de stăvilit, care o înfioară pe Maria și nu-i mai lasă mintea limpede, să-și dea seama că este dezbrăcată complet. Mai simte doar cum sărutul se prelinge pe un șold, apoi de-a lungul coapsei pînă pe genunchi. Tremurul scurt al femeii îl face pe Mihai să împingă genunchiul stîng, atît cît să-l depărteze puțin, să-și poată insinua sărutul pe interiorul coapsei în sus. Știe de mult, de-atunci, de la mansardă, ce efect poate avea acest sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ia naiba dacă știu, prietene, dar tre’ să te faci frate cu dracul până treci puntea, nu? Razza încerca să-l imite pe Bull, maimuțărindu-i accentul de Pathé News și însoțindu-l cu un plonjon în genunchi și un tremur nefiresc de încântare. Freza umflată îi flutura la fiecare mișcare pe care o făcea simulând un act sexual. O domnișoară, auditor junior la Godstone, leșină din cauza emoției. Paharul de Cinzano îi lăsă o pată oribilă pe rochie. Bull era deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
al doilea perineu al lui Bull (delimitat de o porțiune de carne maronie și încrețită, care se bomba pe mușchiul gambei). Pe baza tresăririlor și convulsiilor care străbăteau piciorul lui Bull și pe care le simțea cu palma și a tremurului profund pe care îl detecta undeva în abdomen, își dădea seama că echipamentul cel nou al clientului său funcționează excelent. — Chiar așa! Margoulies își punctase exclamația cu o atingere inocentă a clitorisului lui Bull. Cel puțin așa își spusese sieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și, arătându-și colții fioroși, vru s-o înhațe, ca să-și potolească foamea ce-l chinuia cumplit. Vulpea, vicleană din fire cum era, a găsit repede o cale să scape din ghearele fiarei. Deși peste măsură de înfricoșată, își stăpâni tremurul din glas și îi zise tigrului: Hm! Văd că degeaba ți se spune regele animalelor, dacă ești atât de nătâng încât îndrăznești să te legi de mine! Nu știi că eu sunt împăratul animalelor trimis de Dumnezeu? Sau ți s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
acelea stranii. Vreau doar să știu... — E foarte grav, rosti domnul Prentice. Nici eu nu-mi dau seama de Întreaga gravitate a situației. Dar știu că noi toți sîntem interesați În reușita acestei vizite... Această afirmație fu Însoțită de un tremur nervos, urmat de o chicoteală. Apoi, mîngîindu-și mustața mătăsoasă, domnul Prentice continuă cu o undă de tristețe În glas: — Există, după cum bine știți, unele slăbiciuni care trebuie ascunse. Dacă nemții ar fi știut, Îndată după Dunkerque, cît de slabi eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
niște cumpărături, lăsînd la volan un bărbat. — E timpul să mă urnesc, zise Rowe. Inima Îi bătea cu putere. Era emoționat ca un băiețaș În pragul unei aventuri neașteptate. Se uită bănuitor la Davis, care parcă Încremenise acolo, deși un tremur nervos al obrazului Îi trăda agitația lăuntrică. — Numeri pînă la o sută și vii după mine, Îi răspunse Rowe. Înțelegi? PÎnă la o sută! — Ce-i comedia asta? exclamă Davis, furios. SÎnt om cinstit! — Astea au fost dispozițiile domnului Prentice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Vaughan îmi explicase toate obsesiile lui pentru erotismul misterios al rănilor: logica perversă a tabloului de bord îmbibat în sânge, a centurilor de siguranță mânjite cu excrement, a parasolarelor stropite cu țesut cerebral. Pentru el, fiecare mașină lovită declanșa un tremur de surescitare; la fel și geometria complexă a unei bare de protecție îndoite, variațiile neașteptate ale grilajelor de radiator zdrobite, proeminența grotescă a unui tablou de bord împins în vintrele unui șofer parcă într-un act calibrat de felație mecanică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
în acea gestică a picioarelor ei, ca pirueta exagerată a unei fete cu dizabilități mentale pe care o văzusem odată jucând într-o piesă de Crăciun la un sanatoriu. Am strâns volanul cu ambele mâini, încercând să rămân nemișcat. Un tremur continuu îmi zguduia pieptul și aproape că mă împiedica să respir. Mâinile puternice ale unui polițist mă prinseră de umăr. Un al doilea polițist își așeză chipiul plat și țuguiat pe capota mașinii, lângă omul mort, și începu să tragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe șoferul rănit din mașină. Un uriaș ambuteiaj de autobuze și taxiuri bloca drumul principal. Cu girofarurile pornite, o mașină de poliție urcă pe trotuar și înaintă printre pasageri și hamali, doborând cu bara de protecție o valiză. Deranjat de tremurul unei mișcări reflectate în stâlpul cromat al parbrizului, m-am uitat în dreapta. În parcare, la o distanță de optsprezece metri, un bărbat ședea cu un aparat de fotografiat pe capota unei mașini parcate lângă balconul de ciment. L-am recunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
vorbă. Măcar de sărbători s-o fi făcut. O vedea uneori la fereastra foișorului, o fereastră mare cît o vitrină, privind mișcarea, atîta cîtă era, de pe uliță, cu chipul de ceară albă, încremenit, fără nici o clipire a pleoapelor, fără un tremur în obraz. Era o statuie vie, din ce în ce mai enigmatică, a ființei și mai ales a amintirii sale, pentru că multă lume n-o mai întîlnea, nici măcar n-o mai vedea cum o zărea el în geam, și de aceea doar o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
destul de credibil. Adjutantul Popianu făcea o figură grozavă. Și eu l-aș fi crezut că a venit pe ascuns, furișîndu-se printre vagoane, dormind pe sub un gard de spini ca să nu fie reperat. Popianu era destul de sigur pe vocea lui, nici un tremur, nici o ezitare. Tocmai le spunea că însuși colonelul Stoicescu l-a însărcinat cu aducerea unui mesaj, prin viu grai, pentru a nu putea fi pierdut, înstrăinat ori produs ca dovadă în fața dușmanilor patriei. Aceste cuvinte spuse cu o oarecare emfază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cel mai mare dușman. Simplă idee că acea fiara ar putea să se ridice din nou în picioare îi îngheța sângele în vine. Rămase tăcut, în timp ce torța se consumă puțin câte puțin, iar cel de-al doilea geamăt și un tremur al corpului, care îi dovediră că agresorul e pe punctul de a-și reveni, îl ajutară să se hotărască, astfel că, fără să se gândească de două ori, apucă ghioaga grea, care rămăsese la vreo patru sau cinci metri distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cu o voce aproape șoptita, dar și foarte grăbita: Teatea Maó! Teatea Maó! Tapú Tetuanúi întinse brațul aproape instinctiv, prinse femeia de dupa gât și o trânti pe punte, aruncându-se la rândul lui lângă ea, luptând pentru a-și stăpâni tremurul violent care îi cuprinsese corpul. „Teatea Maó!“ Tané să-i ajute! Oró să-i apere! Taaroa să-i salveze! După câteva clipe îndrăzni să întoarcă puțin capul. Pe suprafața valurilor se distingea clar amenințătoarea înotătoare dorsala a uriașului rechin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
scaunul Sfântului Fără-Mațe, Cora Reynolds mănâncă netulburată cireșele și frișca de pe covorul prăfos. Miss America spune: Să nu crezi c-am terminat cu asta... Și agită lama cuțitului spre toți cei prezenți în hol. O legănare rapidă a brațului, un tremur și-un zvâcnet al mușchilor ei, și cuțitul s-a înfipt în spătarul unui scaun Empire din celălalt capăt al încăperii. Lama cuțitului zbârnâie înfiptă în catifeaua albastră, mânerul încă vibrează. Din spatele camerei lui video, Agentul Ciripel spune: — Asta așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
în Florida amicul lor Jenson. Amicul lor din războiul din Golf. Reverendul nostru Fără Dumnezeu. Adică îngrășământ?, întreabă Webber. Și Flint zice: — Juma’ de tonă. Mâna lui Webber tremură atât de puternic încât se aude gheața zuruind în paharul gol. Tremurul ăsta e traumatic. E doar Parkinson. Encefalopatia traumatică cu necroză parțială a țesutului cerebral are efecte de-astea. Neuronii sunt înlocuiți de țesut cicatrizat mort. Îți pui o perucă cu bucle roșcate, gene false, dai din buze pe Bette Midomnuler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
lipsiți de orice inhibare, se cocoțaseră pe bănci și aruncau spre grupurile de fete ocheade îndrăznețe. Mara, intrată și ea la clasa de electrotehnică și din nou colegă de bancă cu Luana, o privea cum stă cuminte, cuprinsă de un tremur nervos. Ce-ai pățit? Te-ai prostit în vacanță sau ești îndrăgostită? Luana continua să arunce priviri furișe în jur, cu gurița bosumflată. Mă inhibă fetele astea. Sunt atât de mari, de frumoase, de inteligente... Te pomenești c-ai căpătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]