599 matches
-
se-nsotiră Si-avut-au nuntă mare cu alai, Rapsozii din vechime povestiră: Nuntașii-aveau cu toți un nobil strai. Sosiseră din vremi îndepărtate Pulsari și stele duble, galaxii, Fuseseră din vremuri vechi chemate Să poarte în lumină gânduri vii. Cometele cu plete-n trenă ruptă Târând cu ele praf de diamant Si palizi sateliți cu fața suptă, Planete-nfăsurate-n alb neant, Venind grăbit la mese se-așezară Cu ranguri, cu fireturi, cu brocart, Când mirii în văpăi se aplecară, Suflând în lumânările ce ard... În
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]
-
și distrugere a oamenilor. Puteam alege să-mi fie mai cald, să nu fiu plin de datorii, să nu mă mai lovească din toate părțile aserviții puterii locale de la Buhuși, dimpreună cu mandatații puterii locale. Puteam și eu să fiu trena primarului și a doamnei senator Mitrea, dar am ales să fiu nu trenă, ci eu însumi, deasupra obligațiilor și datoriilor față de ei. Nu sunt de niciun folos pentru comunitate numai spusele de bine, cântările și fițuicile scribălăilor. Pe ei nu
ELENA MITREA REÎNTÂLNIRI, JOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382958_a_384287]
-
să-ncolțească precum grânele-n câmpie,Soarele să strălucească pe un cer surâzător... III. ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017. Capitolul V Noaptea coboară pe dealurile Moldovei trăgându-și trena neagră după ea că o mireasă îmbrăcată în doliu. În spatele ei aleargă stelele să o atingă împodobindu-i rochia neagră, luna apare și ea somnoroasa dar plină de dorința de a salva lumină acoperită de voalurile de lințolii. April se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
Paști? cum să împartă bănuții strânși sub bâticele de tigaie din dulăpior? Câte lucruri ar trebui să cumpere, la care din aceste lucruri să renunțe? ...Zorile mijesc odată cu cântatul ... Citește mai mult Capitolul VNoaptea coboară pe dealurile Moldovei trăgându-și trena neagră după ea că o mireasă îmbrăcată în doliu. În spatele ei aleargă stelele să o atingă împodobindu-i rochia neagră, luna apare și ea somnoroasa dar plină de dorința de a salva lumină acoperită de voalurile de lințolii. April se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
26 noiembrie 2016. Acum, iubirea noastră, la solstițiu, Stă peticită pe-un ponton francez, Privind la zi cu nopți în armistițiu, Lăsându-mă-mbrăcată-n tirolez. Și teatrul ne desface pe o scenă A mării, cu nisipul mișcător, Din pasul meu nedezmorțit, sub trenă, Las urma ta să curgă în izvor. Din părul meu îți faci un drum de vară, Nestrăbătut... decât de mâna ta, Din tine faci corabie și gară, Ce stăvilesc mereu plecarea mea. La noapte iele vor întinde horă, Nu le
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Constanța ... Citește mai mult Acum, iubirea noastră, la solstițiu,Stă peticită pe-un ponton francez,Privind la zi cu nopți în armistițiu,Lăsându-mă-mbrăcată-n tirolez.Și teatrul ne desface pe o scenăA mării, cu nisipul mișcător,Din pasul meu nedezmorțit, sub trenă, Las urma ta să curgă în izvor.Din părul meu îți faci un drum de vară,Nestrăbătut... decât de mâna ta,Din tine faci corabie și gară,Ce stăvilesc mereu plecarea mea.La noapte iele vor întinde horă,Nu le
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
magică, doar de el cunoscută, vestitoare de erupții și prăvăliri de munți! „Așa va fi, pentru că tot eu am prevăzut - și nu m-a crezut nimeni - cutremurul din Lisabona și explozia vulcanică din Java. Urmărind o cometă, am prezis că trena ei va șterge un colț din Siberia: a fost un prăpăd...” Lisabona! Înseamnă că Astrologul are două sute de ani! Alt potlogar! Dar e bine așa: nimic din cele prorocite de cătrei cei doi vagabonzi nu se va împlini, mulțimea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
responsabilităților neasumate. Nebuneasca mândrie a templierilor, care voiseră să pornească la bătălie singuri, siguri de invincibilitatea lor, și rivalitatea cu celelalte ordine, care dezertaseră. Ferocitatea bestială a maurilor. După cincizeci de ani, amarul acelei Înfrângeri Încă mai otrăvea creștinătatea, cu trena ei de polemici nerezolvate. Dante Își aducea aminte cum, În copilărie, de armindeni, se cântau isprăvile de vitejie ale companiei florentine care participase la acea Întreprindere nefericită. — Ați auzit? exclamă Antonio, Întărit de cuvintele lui Baldo. Da... s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lui Florică sunaseră ca un blestem. Casandra ar fi dat orice pentru ura cu care domnul Popa îi închise fereastra-n nas lui Florică. * Contesa pășea desculță într-o grădină alb-negru. Mii de heruvimi de bronz o urmau ținându-i trena, dar nici unul nu era cel adevărat. Ea se întoarse și, pentru că nu suporta copiile, pocni din degetele-i de alabastru - heruvimii intrară în pământ. Impropriu spus pământ, de fapt căzuseră într-un nor cenușiu, pentru că visul Contesei avea loc, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
era, da nici nevastă-sa nu părea îmbrăcată mai bine. Săraca! Cuprinse de o afinitate reciprocă, bruscă și simultană, cele două femei se îmbrățișară în mijlocul magazinului cu rochii de mireasă. - Care-ți place? Marianei îi plăcea una cu paiete și trenă lungă. Doamna Popa scoase cu nonșalanță un portofel cu o chinezoaică zâmbitoare cu și fără costum de baie și achită rochia pe loc. - Lasă, că o să-l nășești și tu pe Șerbănică al meu. Șerbănică se dovedi a fi Roxănica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
timpuri neuitate, Cerul larg deschis a mântuire. Clipe se-nveșmântă cu eterne Gânduri ce visează viitorul, Iar urarea iernilor se cerne - Un amvon răsunător pridvorul. Carul vremii trece așa alene, Ne-a trecut pe toți prin răstignire. Amintiri cu luminoase trene ... Cronică de veac în risipire. Referință Bibliografică: Veac în risipire, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VEAC ÎN RISIPIRE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364472_a_365801]
-
general»; (d) motivația (în cercetarea presei), (e) încurajarea colaborării inter-academice, (f) „mentorul“ / „mentoratul“ („maestrul“, poate, în „accepțiunea chino-coreano-niponă“, „măiestrie și cult al măiestriei / maestrului“ etc.). (ÎI) Fulminant - pentru „mărturia unei generații“ - este „dialogul“ dintre Edgar Papu și Ilie Râd din trena unei conferințe - susținută de Edgar Papu, la Cluj-Napoca, în 11 ianuarie 1978 - despre Poezia preeminesciană în istoria literaturii române (v. p. 19 sq.). (III) Excelentă se arătă în prezentul volum al Revistei române de istorie a presei și bogăția de
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
m-ai arestat aici cu “șprițache”și eu pierd serialul. Dacă mă mai ții, pierd și jurnalul. Gata, am plecat! Tu nu vii? -Eu mai înregistrez actele astea de la firmă, mormăi Silvica, pierdută în vraful de hârtii.DomnulGigi își târește trena cearșafului spre dormitor. Se așeză comod între perne și deschise televizorul cu sonorul la maxim. Când veni jurnalul, urmări cu adâncă religiozitate tot ce văzu și ce auzi pe ecran. Pentru că domnul Gigi este cetățeanul de bază al țării, vajnicul
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
crăiasa nopții în toate ipostazele: „Stăpâna nopții”, „Unde-i luna?!”, „Eclipsă”, „Luna plină”, „Luna e îndrăgostită”: „O steluță călătoare / Se îndreaptă către Soare, / Să-l invite la serată / Când e bolta înstelată./ / Ar dori ca el să vină / Cu o trenă de lumină, / S-o așeze la picioare / Lunii. Doamna nopții are / / Strălucirea-nlăcrimată, / Că-i de Soare-amorezată. / Ar dori o clipă-n care / Dragostea să i-o declare. / Veșnic Ziua îi desparte / Și îi ține tot departe. Căci și dumneaei ar
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
al patrulea volum de poeme de părelnicie „tradițional-de-modernistă“ întru „baletul“ de pe „lacul“ semnificat-semnificanților, „Bucuria cuantică” (Ecko Print, ISBN 978-606-8332-33-8) *, volum prin care - atât în dedicație (către Receptor) cât și în mottoul de pe pagina a cincea - își declară ieșirea-i din trena esteticii expresionismului și intrarea/„toboganizarea“ în/pe cea a paradoxismului aforistic/filosofard (ceea ce-i cam riscant, fiindcă „aforismita cronică“ duce dintotdeauna la înăbușirea lirismului, ca în „majoritatea cazurilor non-majore“): «Dedic această carte:/ fascinației, stranietății, tulburătorului Neînțeles, imposibil/ de-nțeles și
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
din dorința de a fi neapărat „hermetic-barbian“ -, atunci când abundă, când nu mai sunt presărate în textul versificat „ca sarea în farfuria cu bucate“, încep „să canceri[geni]zeze“, „să anihileze“ Poezia, să ucidă „sacrul“ din metaforă / simbol, adică (rămânând în trena comparației paremiologic-valahe) se metamorfozează (această abundență neologistică) într-o mare de sare vărsată în „blidul“ bietului Poem, cel autentic, de Horezu, cu ceramică smălțuită și cu cocoș (adică hurezător) policrom în centrul cercului solar / zalmoxian-bazal. Pe valea „bucuriei cuantice“ a
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
AMURG Sărută marea țărmu-ncins de-arșiță Talazurile-i amuțesc pe stânci Tărâm râvnit de zei - o insuliță - Retortă a tăcerilor adânci. Îți simt suflarea rătăcită-n mine Pe buze sarea ta săpându-și vad Însângerat amurg... și seara vine Cu trena prinsă-ntr-un inel de jad Un orizont pictat de curcubeie Încet, încet apus pe-un braț de maci Și pânze-albastre vălurind condeie Căci fără de cuvânt... suntem săraci. Sculptând miraje-n semne de-ntrebare Eu scriu și tac, arzând în
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-odată dispare. Referință Bibliografică: CRĂIASA ZĂPEZII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1455, Anul IV, 25 decembrie
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367897_a_369226]
-
de fier, gros cât degetul cel mare de la mâna vreunui Goliat al timpului nostru, se aflau expulzate nu departe de baza acestor fortificații cu pereții groși de un metru. Pe un vânt aspru, de aprilie capricios, cu doi primari în trenă - cel de la Miroslovești, motorul unei relații antologice de frățietate activă cu basarabenii, și primarul locului, deja numit (trenă care îl includea și pe evocatorul de aici al întâmplării), satele Heleșteni, Hărmăneasa, Movileni și Oboroceni aveau să primească în lutul lor
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
departe de baza acestor fortificații cu pereții groși de un metru. Pe un vânt aspru, de aprilie capricios, cu doi primari în trenă - cel de la Miroslovești, motorul unei relații antologice de frățietate activă cu basarabenii, și primarul locului, deja numit (trenă care îl includea și pe evocatorul de aici al întâmplării), satele Heleșteni, Hărmăneasa, Movileni și Oboroceni aveau să primească în lutul lor reavăn (după o recentă ploaie torențială, mai degrabă caracteristică lunii iulie) amprentele unor încălțăminte destinate asfaltului (înveliș stradal
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
tei Mireasmă din anii mei, Căci atât mi-a mai rămas Restul este de pripas. Vântul ruga îmi ascultă, Ani în floare vrea să-i ducă, Peste marea legănată, Stea...în fată preschimbată. Cântă în talaz sirene, Valurile-si plimbă trene, Soare arzător se-arată, De sărută marea toată. Scutură floare de tei Pe aripi de porumbei Vise cu mireasma lor, Lasă dorul călător, Până în pădurea deasă Umbră dorului îi lasă, ' N-cântec de privighetoare Să se-adape la izvoare. Scutură
SCUTURĂ FLOARE DE TEI de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367740_a_369069]
-
Desigur, Bach și Vivaldi, nu Jesus Christus Superstar. Când iubești, totul e posibil. - Cu ce vă ocupați în prezent? - Comunic, prin Dvs., cu cititorii publicației „Clipa”, salutându-i cu drag și trimițându-le un mănunchi de frunze roșcate desprinse din trena pădurii de aici, de sub dealul pe care gândul meu evadează în pauza de... mângâiat cățeii. - Ce planuri de viitor aveți? - Să-mi văd fetele căsătorite și să îmi plimb nepoții în parc. - Cum vă petreceți timpul liber? - Nu am timp
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
din poeziile sale am desprins că face parte din acei oameni simpli care aparțin gliei cu tainele ei, cu „cumințenia pământului" românesc. I-am admirat vorbă spusă cu firesc și simplitate, dar într-un fel răscolitor, percepția scurgerii timpului cu trena lui de schimbări într-o odă închinată patefonului și radioului de odinioară, meditația profundă îmbrăcată în limbaj simplu reflectând la suferința din pușcării, ori aspirații la cote înalte într-o rugăciune pentru întregirea României Mari. Aflându-mă la biserică în
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
la preț de o clipă Cu stele în păr și-n palmă cu vise, Nu-i timpul de-ajuns și anii mei țipă, Pe străzi e pustiu, luminile stinse, Acolo-n înalt, departe de rău Cocori călători să-mi fluture trena, Să-mi cânte balade cu numele tău, Un nor rătăcit să-mi fie arena, Desculță dansând angelice roluri Din filmele vechi, romantice scene, Șoptind în surdină poeme sub stoluri De fluturi purtând diademe, Mă leagă de cer căci timpul nu
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
să te fac mai viu decât ai fost/ vreodată./ Pentru prima oara îți vei vedea porii/ deschizându-se/ ca niște boturi de pești și-ți vei putea asculta/ rumoarea sângelui în galerii/ și vei simti lumină lunecîndu-ți pe cornee/ că trena unei rochii; pentru prima oara/ vei înregistra înțepătura gravitației/ că un spin în călcâiul tău,/ și omoplații te vor durea de imperativul / aripilor./ Îți făgăduiesc să te fac atât de viu, încât/ căderea prafului pe mobile să te asurzească,/ să
INTERVIU CU POETA NINA CASSSIAN de ANGELA BACIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364692_a_366021]