311 matches
-
de decembrie, era așteptat să sosească. Toți copiii din acel cătun erau nerăbdători să-l vadă, deoarece pregătiseră scrisori pentru Moș Crăciun și se adunaseră la marginea satului, unde așteptau nerăbdători. Eu i-am cerut Moșului să-mi aducă un trenuleț. Eu vreau o păpușă nouă. Mie să-mi aducă o săniuță! Uite, acolo în vale, vine nea Vasile poștașul! Să-i ieșim înainte, să vedem ce noutăți ne aduce! Copiii porniră înaintea poștașului, gălăgioși și veseli. Însă nea Vasile părea
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
pus pe turația 78. — Iisuse! exclamă Wilt, în timp ce Sonia apucă o sticlă de votcă dintr-un dulap de bucătărie. Urcară amândoi la etaj și coborâră printr-un pasaj într-un dormitor micuț, plin cu jucării. Pe podea erau puse un trenuleț electric, un sac de antrenament pentru box, un urs gigantic, un căluț de lemn, o cască de pompier și o păpușă gonflabilă în mărime naturală, care arăta exact ca o femeie obișnuită. — Asta-i Judy, explică Sally. Are și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
dat la tine? — Păi, știi, am mers la etaj ca să ne uităm la jucăriile soțului ei... — Jucăriile soțului? Parcă mi-ai pus că tipul e biochimist! — Chiar e biochimist! Numai că, accidental, îi face plăcere să se joace. Cu jucării. Trenulețe electrice, ursuleți de pluș și altele de genul ăsta. Femeia zice că soțul ei e un caz de creștere întârziată. Totuși îl acceptă așa. E genul ăla de nevastă fidelă. — Și ce s-a întâmplat dup-aia? Dacă las la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
sub mâinile harnicului constructor, un caiet, gèsit cine stie pe unde, cu foile rupte, ursulețul strèmutat din condiția să de jucèrie de pluș în aceea de virtualè cariatidè la o clèdire care nu face nici o concesie funcționalului, cuburi, mașinuțe, vagoanele trenulețului, apoi elicopterul cu elicea ruptè, Îl urmèresc cu deosebit interes, n-aș spune cè Vlad junior ar fi strèin de sentimentul importanței cu care atenția mea îl mègulește, observ o formè de lemn în care sunt decupate câteva figuri geometrice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dacă va da copilul spre adopție, ele tot se vor târî în urma ei, ce vei face peste un an de ziua lui, vei lua o prăjitură și o vei mânca singură, un tort în formă de ursuleț, de iepuraș, de trenuleț, vei sufla singură în lumânări, crescând împreună cu el, în două case separate, în două orașe separate. Toată dimineața a lovit din piciorușe, murmură ea, își pune o mână pe burtă, încearcă să îmi spună ceva, dar nu știu ce anume, numai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mi-a furat jucăriile, numai pentru plăcerea de a mi le strica. E mai mare ca mine, n-avea cum să fie așa interesat de ele; adevărul este că era foarte gelos. Când aveam vreo zece ani, am primit un trenuleț de jucărie absolut grozav, iar Barney a venit cu niște prieteni ai lui și au pus pe șine alte jucării mai vechi să deraieze trenulețul, ca să se distreze pe seama mea. Bineînțeles că l-au stricat, iar Barney s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ele; adevărul este că era foarte gelos. Când aveam vreo zece ani, am primit un trenuleț de jucărie absolut grozav, iar Barney a venit cu niște prieteni ai lui și au pus pe șine alte jucării mai vechi să deraieze trenulețul, ca să se distreze pe seama mea. Bineînțeles că l-au stricat, iar Barney s-a făcut că nici nu mă vede când eu m-am înfuriat - așa de tare m-am supărat atunci, că nici acuma nu mi-a trecut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
că ascult melodia-sirop - fusese cântecul adolescenței ei. Hai până la bucătărie, să-ți pregătesc o friptură. A, nu, merçi, nu mi-e foame, nu mănânc niciodată dimineața. Dăm o tură. E mândră de orașul ei. Traversăm Parcul Tăbăcăriei și, urmând linia trenulețului de vacanță, ne îndreptăm spre Mamaia. Malul mării e pustiu. Gheretele care vara umplu miile de burți cu mici, bere și gogoși sunt acum prada vântului puternic. Hotelurile jerpelite aduc și ele cu niște blocuri bucureștene vopsite ca de carnaval
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mie îmi place mai mult cea îmbrăcată în bleu, căci rochița ei seamănă cu cerul unde sunt părinții noștri. Oare costă mult? Băiețelul, care deși voia să pară nepăsător, nu-și mai luase ochii în tot acest timp de la un trenuleț cu multe vagoane, cu locomotivă, cale ferată, păduri, tuneluri și viaducte, le zise zeflemitor. - Sunteți două gâște! Nimic din ce se găsește în vitrină nu este pentru noi, ci doar pentru copiii celor bogați! - Dar poate o să mi le aducă
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
le spuse băiețelul, chiar acum doamna aceea bogată cumpără păpușile „voastre”. Într-adevăr, vânzătoarea scotea din vitrină cele două păpuși preferate și i le înmână unei distinse doamne. Ce jale în inimioarele bietelor fetițe! Dar iată, că doamna cumpără și trenulețul care-l fascinase pe puști. Acesta își stăpâni cu greu un suspin, dar, deși „bărbat”, nu-și putu opri lacrimile care începură a-i șiroi pe obraji. Da, nu avea bani să-l cumpere, dar era fericit să-l știe
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
să-și imagineze că el este mecanicul de care ascultă locomotiva și vagoanele și cu care aleargă în zbor printre munți și văi, prin viaducte, tuneluri și peste poduri. Dar acum, visul lui a luat sfârșit! În locul gol lăsat de trenuleț, vânzătoarea a așezat un urs mare de pluș. Nici nu merita să privească la el, doar nu e copil mic, nici fetița ci ditamai băiatul de 10 ani! Înciudat, își luă surioarele de mânuță și voi să plece spre „casă
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
privească la el, doar nu e copil mic, nici fetița ci ditamai băiatul de 10 ani! Înciudat, își luă surioarele de mânuță și voi să plece spre „casă”. Dar, în pragul magazinului apăru doamna cea bogată, care ducea în brațe trenulețul „lui” și păpușile „surioarelor” sale, gata, gata să scape totul pe jos. - Nu plecați, copii, le spuse ea, vă rog să mă ajutați să le duc până la mașină! O! Ce bucurie mare! Măcar câțiva pași cât aveau de făcut până la
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
ea, vă rog să mă ajutați să le duc până la mașină! O! Ce bucurie mare! Măcar câțiva pași cât aveau de făcut până la mașina doamnei, puteau să strângă la piept mult visatele comori! Băiețelul luă cutia în care se afla trenulețul, iar fetițele, fiecare, păpușa preferată. - Urcați în mașină, îi pofti doamna, să faceți cu mine o plimbare! Sfioși, temându-se să nu murdarească cu hăinuțele și ghetuțele lor, frumoasa mașină, se urcară și se așezară stingheri pe canapelele plușate. Șoferul
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Era atâta bogație, căldură și frumusețe, iar în mijlocul imensului hol era instalat un brad uriaș încărcat cu sute de beculețe multicolore, globulețe, beteală, dulciuri și tot felul de jucării. Doamna luă din brațele copiilor, care priveau uluiți la minunatul brad, trenulețul și păpușile și le așeză sub crengile acestuia, pe covor. Ce frumos arătau acolo, dar ce tristețe pe bieții copii, văzând că au rămas cu brațele goale! Le-a dispărut toată bucuria! Însă frumoasa și buna doamnă chemă o servitoare
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
lipiți de fata pe care-o aleseseră și se legănau ușor, Îmbrățișați strîns, dar Întotdeauna În ritmul dansului. Au avut de toate: merengue, twist, rock, cha-cha-cha. Cu potpuriurile a Început o nebunie În toată regula: dansau, săreau, se zbenguiau, făceau trenulețe și alergau printre mese ciocnindu-se unii cu alții, merita să-i vezi cum se distrează. Sigur că da. Și fata aia atît de drăguță, atît de veselă, atî de simpatică. Cu rochie albastră și vaporoasă de tul. Care și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu puteau, rîdea, sărea, se Învîrtea, tot părul blond Îi cădea pe ochi, se Împiedica de rochia largă de tul, fotografii o orbeau, acum pleca, dispărea chemîndu-l să vină, pe Julius Îl chema, să intre și el În horă, În trenulețul lor, vino, băiatule!, prinsă În horă dispărea spre fundul curții, unde-o fi, caut-o, Atilio și Esteban mureau de rîs, Julius nu voia, nu! nu!, nu voia să se ducă și din nou venea fata, ca să-l poată privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În noapte, pămîntul uriaș și singuratic al Americii, pe care sînt presărate În noapte mii de orășele adormite? N-au văzut țesătura delicată a luminii, rețeaua destrămată de șine mici, Întinsă pe tot cuprinsul țării, pe care aleargă În Întuneric trenulețe singuratice, lansînd cîteva ecouri răzlețe la malul rîului, lansînd un ecou Între stîncile răsunătoare ale muntelui, ca mai apoi să fie Înghițit de imensitatea nopții pustii, a nopții ce crește și Învăluie totul? Oare n-au cunoscut, așa cum am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ness 1970-PE FONDUL DETERIORĂRII RELAȚIILOR DINTRE MINE ȘI PĂRINȚI (TATA, INFLUENȚAT DE MAMA, MĂ BATE DIN CE ÎN CE MAI TARE), ÎNCERC SĂ TREC GRANIȚA, ÎN YUGOSLAVIA, DAR SUNT PRINS LA STAMORA-ORAVIȚA. MĂ MUT LA PĂRINȚII MAMEI(CHIRA) ÎN BUCUREȘTII NOI ÎMI PLAC MAȘINUȚELE, TRENULEȚELE ELECTRICE, BICICLETA, FOTBAL, TENIS DE CÂMP, CA MODELE ȚIRIAC ȘI NĂSTASE. PROFESORI FAVORIȚIDOI PROFESORI DE MATEMATICĂ ȘI O PROFESOARĂ DE GERMANĂ(FOTOMODEL). MATERIIPLĂCUTEMATEMATICA, FIZICĂ, GEOGRAFIE, ISTORIE, BIOLOGIE, REZISTENȚA MATERIALELOR. MATERII NEPLĂCUTE-DESEN, LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, FILOZOFIA, ECONOMIA POLITICĂ SOCIALISTĂ, MARXISM-LENINISMUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
o duminică de iulie, și pentru prima dată, după nenumărate corvezi Îndeplinite În cazarmă, de la curățenia În veceuri, spălatul farfuriilor până la curățatul cartofilor, astăzi primise permisie. Împreună cu alți militari În termen, rătăciți și singuri al fel ca el, urcaseră În trenulețul de Ostia. Trenulețul intră sub pământ, străbătând galerii pline de funingine, negre, Întunecate, mirositoare, aproape sufocante - apoi ieși iar la suprafață. Se umplu. Alerga printre cartiere strălucitoare de marmură și zgârie-nori și apoi prin periferii din ce În ce mai Împrăștiate, apoi printre pini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
iulie, și pentru prima dată, după nenumărate corvezi Îndeplinite În cazarmă, de la curățenia În veceuri, spălatul farfuriilor până la curățatul cartofilor, astăzi primise permisie. Împreună cu alți militari În termen, rătăciți și singuri al fel ca el, urcaseră În trenulețul de Ostia. Trenulețul intră sub pământ, străbătând galerii pline de funingine, negre, Întunecate, mirositoare, aproape sufocante - apoi ieși iar la suprafață. Se umplu. Alerga printre cartiere strălucitoare de marmură și zgârie-nori și apoi prin periferii din ce În ce mai Împrăștiate, apoi printre pini, oleandri și palmieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
chiar că e dură de tot, dar când o să mai cresc, o să înțeleg că așa era corect și o să fiu chiar bucuros, iar eu, bineînțeles, am încuviințat din cap, dar n-am zis nimic, pentru că mi-am adus aminte de trenulețul electric primit cu trei ani în urmă, de ziua mea, cu care, de-atunci, n-am mai avut cum să mă joc, și eram sigur că în chestia asta nu se poate ca mama să aibă dreptate. În aceste ocazii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mă minți. Aș fi vorbit cu pasiune despre Bruckner și despre condiționările sociale, despre tema ei de licență și despre Anna Lesko, despre orice căcat. Poate că, amintindu-mi după o vreme de seara asta, m-aș fi scârbit. Dar trenulețul groazei era bine fixat pe șine, și oricâte răsuciri, monștri sau dușuri de adrenalină s-ar fi abătut asupra mea, la final urma să ies doar cu o experiență. O experiență. Ce mare lucru? Nu aveam nimic de suferit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Hector. Eram odată pe lângă Unirii, pe o străduță labirintică unde lumea traversa ca să ia tramvaiul, că în rest nu erau magazine, numai curți și mașini vechi. Lumea aștepta cuminte în stație și se uita în depărtare, să vadă dacă apare trenulețul. Și oamenii, dacă văd că apare, își strâng plasele și se apropie de marginea refugiului, să fie primii, să aibă loc. E frumos să-i vezi că s-au așezat strategic, că sunt gata, că adică nu mai trebuie decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mefient. M-am grăbit să-l duc la Knoblauch. În fața valurilor de jucării a rezistat arborând o indiferență mândră și concesivă. A acceptat într-un târziu, și mai mult ca să-mi facă plăcere, Carrera. Apoi câteva cutii de Lego. Apoi trenulețul. Mă dădusem oricum de gol, vorbeam prea mult și dorința mea vădită de a-l capta l-a pus în gardă. A început să-mi trimită sistematic săgețile refuzului lui. Orice sugestie venită din partea mea era întîmpinată cu un "nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
făcând parte dintr-un tablou cu aspecte infernale: Deasupra cătunului fumega coșul unei fabrici. Încolo și-ncoace, prin cătun, fusese construită o cale ferată îngustă și locomotive ce fumegau și ele din plin, fluierând asurzitor, cărau de-a lungul ei trenulețe cu turbă brună, cu plăci și brichete de turbă. Puteam presupune fără greș că seara, deasupra ușilor clubului avea să răcnească un picup, iar bețivii aveau să hoinărească pe ulițe, nu fără a-și împlânta cuțitele unul în altul 198
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]