1,408 matches
-
Barings, lipsa unui management eficient și practica inadecvată de audit i-au permis lui Rusnak să efectueze aceste tranzacții în decursul a cinci ani. AIB nu și-a controlat riguros activitățile din Maryland, iar mare parte din vină o purta trezorierul Allfirst, care era responsabil pentru contabilizarea profiturilor înregistrate din comerț, dar și pentru controlul acestora. (13) WorldCom - 2002 Această companie s-a dezvoltat rapid, prin preluări, ajungând de la o companie locală de servicii de rețea la unul dintre marii jucători
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Încredințat vistieria grupului arată că toată lumea avea Încredere În el. Ucenicia lui Iuda, Într-o primă etapă, n-a fost mincinoasă, ci cât se poate de autentică. Iuda L-a iubit realmente pe Isus, așa cum Acesta și-a iubit realmente „trezorierul”. În 20,17, Matei scrie că Isus i-a luat deoparte pe „cei doisprezece”, ca să le destăinuie, În secret, ce I se va Întâmpla În Ierusalim. Iuda se afla deci printre ei, martor al acestei „spovedanii” premonitorii. La fel În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
alesese pentru el. Don Ricardo Își dorea un succesor demn de el Însuși. Jorge avea să trăiască mereu la adăpostul privilegiilor sale, ascunzîndu-și eșecul și mediocritatea În umbra confortului. Penélope, frumoasa Penélope, era femeie și, ca atare, tezaur, iar nu trezorier. Julián, care avea suflet de poet și, ca atare, de asasin, reunea toate calitățile. Era doar o chestiune de timp. Don Ricardo socotea că, În zece ani, avea să se sculpteze pe sine În băiatul acela. Niciodată, În tot acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ușă, care continuau să-i izbească În minte, neîncetat. Încă de pe atunci familia căzuse În dizgrație, iar averea clanului Aldaya se destrăma În castele de nisip dinaintea mareei celei mai furioase lăcomii, a revanșei și a istoriei inevitabile. Secretarii și trezorierii au urzit fuga În Argentina, Începutul unei noi afaceri, mai modeste. Ceea ce conta era să plece cît mai departe. Departe de spectrele care bîntuiau coridoarele vilei Aldaya, care le bîntuiseră dintotdeauna. Au plecat Într-o dimineață a anului 1926, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mare, la fel de limpede: ședință/serată în New York, 31.12.1949. Prezenți (cu semnături indescifrabile): C. De Haven, M. Ziffkin, R. Loftis, S. Benavides, M. Lopez și un nume tăiat, ilizibil. Subiectele de discuție au fost „Sarcinile pichetelor”, „Raportul secretarului”, „Raportul trezorierului” și dacă să angajeze sau nu detectivi particulari pentru a afla cazierul demonstranților de la Teamsters. Serata începea la ora 11 seara și se încheia la 6 dimineața. Danny se strâmbă la gândul că raportul putea fi conceput ca un alibi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
galeria de sus simte ochii femeilor palatului ațintiți asupra lui. Femei invizibile, din spatele paravanelor sculptate, de marmură. Ocazional, mai vede câte o umbră acolo sus, prinde un susur sau o șoaptă abia auzită. Rând pe rând, sunt prezentați demnitarii locali. Trezorierul, membrii militari și legali ai Consiliului Statului, Trezorierul Casei și Comisarul pentru Lucrările publice. Sir Wyndham întinde mâna și le întoarce salutul, un adaab, făcând mâinile căuș și ridicându-le la frunte. Lângă el, nababul îmbrățișează, dă din cap, strânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
asupra lui. Femei invizibile, din spatele paravanelor sculptate, de marmură. Ocazional, mai vede câte o umbră acolo sus, prinde un susur sau o șoaptă abia auzită. Rând pe rând, sunt prezentați demnitarii locali. Trezorierul, membrii militari și legali ai Consiliului Statului, Trezorierul Casei și Comisarul pentru Lucrările publice. Sir Wyndham întinde mâna și le întoarce salutul, un adaab, făcând mâinile căuș și ridicându-le la frunte. Lângă el, nababul îmbrățișează, dă din cap, strânge. Lângă el, tineri necunoscuți lui, își târâie picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
facă abstracție de sexul viitoarei sale colaboratoare, „îndură, prea iubite prieten”, și îl informa că însuși Napoleon îi încredința misiuni secrete, cu caracter special, pentru reușita cărora împăratul o răsplătea cu o neobișnuită generozitate „Deși, dacă e să dau crezare trezorierului, pe văduvă nu o interesează atât banii, cât plăcerea de a-și trăi viața pe muchie de cuțit. Are gustul riscului, asta-i!” comenta același Horace. Ledoulx auzi cele trei zgârieturi ușoare pe ușă, așa cum proceda Julien. ― Dar intră naibii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ascensiune vertiginoasă. Cel mai important dintre ei, un oarecare domn Naus, a reușit, printre altele, să se cocoațe până În cele mai Înalte sfere ale puterii. În ajunul Revoluției, era membru al consiliului suprem al regatului, ministru al Poștelor și Telegrafului, trezorier general al Persiei, șef al departamentului pașapoartelor, director general al Vămilor. Se ocupa, În plus, de reorganizarea ansamblului sistemului fiscal, și lui i se atribuia impunerea unei noi taxe asupra Încărcăturilor de pe catâri. Inutil de spus că, În acest stadiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
semene lui Baskerville. Mesajul guvernului persan către legația sa din Washington, din data de 25 decembrie 1910, duminică și zi de Crăciun: „Cereți-i neîntârziat Secretarului de Stat să vă pună În legătură cu autoritățile financiare americane, În vederea angajării, pentru postul de trezorier general, a unui expert american dezinteresat, pe baza unui contract preliminar de trei ani, supus ratificării de către Parlament. Acesta va fi Însărcinat cu reorganizarea fondurilor statului, perceperea veniturilor și cheltuirea lor, asistat de un expert-contabil și de un inspector care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
adevăr, minuni urmau să se producă. XLV Prima minune mi-a anunțat-o Fazel. În șoaptă, dar pe un ton triumfător: — Privește-l! Doar ți-am spus că ar trebui să semene cu Baskerville! Era vorba despre Morgan Shuster, noul trezorier general al Persiei, care se apropia ca să ne salute. Veniserăm În Întâmpinarea lui, pe drumul dinspre Kazvin. Sosea, Împreună cu ai săi, În trăsuri de poștă vetuste, cu echipaje prăpădite. Stranie această asemănare cu Howard: aceiași ochi, același nas, aceeași față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
experți străini veniți, Înainte de mine, În această țară. Unii nu erau lipsiți nici de competență, nici de bunăvoință. Dar au eșuat cu toții. Știți de ce? Pentru că au căzut În capcana În care sunt Îndemnat să cad eu astăzi. Am fost numit trezorier general al Persiei de către Parlamentul Persiei, este, deci, normal ca eu să-mi semnalez sosirea șahului, regentului, guvernului. Sunt american, pot, deci, să-i fac o vizită acestui fermecător Mr. Russel. Dar de ce mi se cere să le fac vizite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
părea absurdă, dar cei care o răspândeau Își distilaseră bine veninul, spre a da bârfei o Înfățișare de verosimilitate. De azi pe mâine, americanii deveniră suspecți În ochii mulțimii. O dată mai mult, am fost Însărcinat să vorbesc despre asta cu trezorierul general. Raporturile noastre se Încălziseră de la prima Întâlnire. El mă numea Ben, eu Îi spuneam Morgan. I-am expus obiectul bârfelor: — Se spune că printre servitorii tăi există babi sau bahai notorii, ceea ce Fazel mi-a confirmat. Se mai spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Între atâtea altele: pe 17 iunie, În Consiliul de Miniștri, i se cere, pe un ton patetic, suma de patruzeci și două de mii de tumani pentru plata soldelor trupelor din Teheran. — În caz contrar, va izbucni o revoltă, și trezorierul general va fi acela care va purta Întreaga responsabilitate! exclamă Amir-i-Azam, „Emirul Suprem”, ministru de Război. Răspunsul lui Shuster: — Dl ministru a solicitat, acum zece zile, o sumă egală cu aceasta. Ce-a făcut cu ea? — Am cheltuit-o pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
modern? Astfel de răzvrătiri durau, de obicei, ani În șir. Pentru majoritatea observatorilor, de la Teheran, ca și din străinătate, răspunsul era cuprins Într-un singur cuvânt magic: Shuster. Rolul său Îl depășea acum, din plin, pe cel al unui simplu trezorier general. El a fost acela care a sugerat Parlamentului să-l scoată pe fostul șah În afara legii și să afișeze pe zidurile tuturor orașelor țării un „Wanted” În cel mai pur stil Far West, oferind sume importante persoanelor care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
eufemism, căci ar trebui să se vorbească, de fapt, În această Împrejurare, de un complot constituit cu grijă, deși fără prea mare rafinament. Parlamentul hotărâse confiscarea bunurilor celor doi frați ai fostului șah, care, alături de acesta, conduceau rebeliunea. Însărcinat, În calitate de trezorier general, cu executarea sentinței, Shuster a dorit să-și Îndeplinească misiunea În forma cea mai legală cu putință. Principala proprietate aflată În discuție, situată nu departe de Palatul Atabak, Îi aparținea prințului care răspundea la numele de „Lumina Sultanatului”; americanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
fost condamnați la exil. În fruntea listei, Fazel. Primul act al noului regim l-a constituit În mod oficial a termenilor ultimatumului dat de țar. O scrisoare politicoasă Îl informă pe Morgan Shuster că se pusese capăt Însărcinărilor sale de trezorier general. Nu stătuse decât opt luni În Persia, opt luni intense, frenetice, amețitoare, opt luni care nu reușiseră să schimbe chipul Orientului. Pe 11 ianuarie 1912, Shuster a fost petrecut cu onoruri. Tânărul șah Îi puse la dispoziție propriul automobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
din Paris. Templierii erau depozitarii, procuratorii, administratorii unui cont curent Înregistrat formal pe numele regelui. Încasau, plăteau, făceau ce voiau cu dobânzile, se comportau ca o mare bancă privată, dar cu toate privilegiile și imunitățile unei bănci de stat... Iar trezorierul regelui era un templier. Se poate oare domni În aceste condiții? Dacă nu-i poți Înfrânge, unește-te cu ei. Filip ceru să fie făcut templier onorific. Răspuns negativ. Ofensă pe care un rege nu o uită cu una, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Dar n-avu nici un efect asupra căpitanului. N-avea timp de nimicuri și jocuri de cuvinte. Indicatorul galben îi reținea întreaga atenție și-i stârnea curiozitatea. ― Ceilalți merită mai mult decât voii doi la un loc. Mergeți să vă plângeți trezorierului Companiei dacă doriți! Acum ieșiți de-acolo. ― Să ne plângem la Companie, murmură Parker către Brett care ieșea din cufărul lui deșelat. Mai bine ne-am plânge direct lui Dumnezeu! ― E tot aia, grăi Brett supraveghind semnalizatorul slab de pe panoul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
creației; adică credința într-un Dumnezeu care a creat universul spațial, temporal și material și care îl revendică. În felul acesta, tot ce se întâmplă în universul real contează cu adevărat. Dacă cineva iese în stradă și-l acuză pe trezorierul bisericii că a fugit cu banii, oare i-am cere explicația: „Te referi în sens metaforic?”. Mai degrabă am vrea să știm dacă într-adevăr a fugit cu banii sau nu. Când învățăm să citim Scriptura e foarte important de
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
conștiință, vorbea mereu. Își spuse că trebuie să se ridice și să propună ca suma votată pentru zugrăvirea Casei de Reuniuni să fie donată pe recenta listă de subscripții deschisă pentru construirea unui sediu nou în „Țara Pustie“, dincolo de canal. (Trezorierul, Nathaniel Romage, foarte atașat de clădirea Casei, îi îmboldea pe toți, în secret, să voteze pentru zugrăveală, pentru că se temea exact de aceste procese de conștiință ale unora dintre membrii Reuniunii, care erau în căutare de scopuri mai nobile.) Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
viitor, în pofida oricăror ordonanțe, statute, edicte, practici consacrate, revocări, cutume, interdicții și instrucțiuni, promulgate sau care vor fi promulgate, care contravin hotărârii noastre. În acest scop, prin cele hotărâte în prezenta, poruncim celor care se ocupă de veniturile noastre, trezorierilor și dregătorilor numiți sau care vor fi numiți pentru administrarea veniturilor noastre, și judecătorului din Chaumont, și celorlalți oameni din justiție sau care le țin locul, acum și în viitor, și fiecăruia dintre ei, în măsura în care funcția pe care o are
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
autoritatea care a făcut invitația“ și doar el și cu mine ne gîndeam atunci la plicul pe care i-l va da la sfîrșit, luîndu-l de braț pentru a-l trage Într-un colț (dar mie nu-mi scăpa nimic), trezorierul cine-clubului, fie un vicar al parohiei care credea de datoria lui să facă un mic semn al crucii peste fruntea fiului unui prieten al lui Daniel-Rops, autorul cărții Iisus În vremea Sa, fie un medic care Îmi spunea: „Ei, băiete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ele să poată să ceară și să pretindă întreaga sumă și oricât este deținut sau va fi deținut pe viitor de numitul Iohannes pe baza sus-numitului capital, și în acest scop să ofere orice permisiune și să facă orice chitanță trezorierului, notarului și scribului numitului Monte, atât cei din prezent cât și din viitor, sau oricăror alte persoane. Item. În afară de cele amintite mai sus, a dat și a lăsat moștenire numitelor Brigida, Smeralda și Antonia, fiicele numite mai sus, toate și
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
încasat sau cumpărat sau retras, și să dispună de el după bunul plac, si mai mult în acest scop ea poate oricând să primească un preț, să admită și să dea toate permisiunile și să facă orice chitanță la notarul, trezorierul, scribul, atât din prezent cât și din viitor, ai numitului Monte, și să facă toate și fiecare dintre lucrurile ce sunt oportune în chestiunea menționată. Cât despre toate celelalte posesiuni ale sale, atât mobile cât și imobile, prin drepturi, prin
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]