201 matches
-
din natură, gândire și societate și ca metodă de cercetare. Considerând gestul un semn, am putut să-l interpretăm astfel prin prisma elementelor teoretice și aplicative ale semioticii. Forța accepțiunii semiotice a gestului în comunicarea didactică o constituie aplicarea analizei triadice a semnului/gestului concepută prin identificarea structurii ternare a semnului (sign vehicle designatum interpreter) de Charles S. Peirce (1931) și maturizată de Charles Morris (1938). Astfel, prin analiza sintactică a gestului am urmărit logica internă a gesturilor profesorului, ținând cont
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dezvoltarea semioticii ca știință și disciplină de studiu: etnologia, antropologia, psihanaliza, psihologia, filosofia culturii etc. Dar fără analiza structurală a semnului, propusă de Saussure, care exprimă relația dintre un semnificat/,,concept" și un semnificant/,,o imagine acustică"82), și analiza triadică a semnului, descrisă de Peirce (prin structura ternară a semnului) și maturizată de Charles Morris (prin cele trei dimensiuni ale semiozei), semiotica nu s-ar fi constituit ca ,,știință integratoare", cum o denumește Traian Stănciulescu (2004). Prin structura ternară a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fost ea formulată de către Charles S. Peirce (1931): vehicolul semnului (sign vehicle), obiectul desemnat prin semn (designatum) și agentul semiozei (interpreter) sau de către Charles Morris (1938): vehicolul semnului (representamen), obiectul desemnat prin semn (denotatum) și agentul semiozei (designatum). Pe lângă analiza triadică, cercetarea de față urmează linia conceptului funcție-semn (promovat de Umberto Eco, 1976/2008) și interpretează gestul în comunicarea didactică în termeni relaționali și contextuali. În acest sens, accepțiunea la care aderăm în partea practică a lucrării ne permite să evidențiem
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
orientează corpul, înclină capul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevi (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 17,05 26,62; p < 0,05) [Anexa 10]. Pentru a ilustra disfuncția gestului indicării unui elev cu degetul arătător, apelăm la analiza triadică specifică metodologiei semiotice: a) Analiza sintactică urmărește logica internă a gestului și relația dintre gesturi. Gestul îndreptării degetului arătător spre elev poate fi decodat ca un gest agresiv. De regulă, profesorul care folosește frecvent acest gest vrea să-și impună
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
libret-ul) este Însoțit de textul muzical, de gesturi, de mimică, de costumație, de lumini etc. 3) semnul, Înainte de interpretare, se instituie Într-o relație diadică (semnificant - semnificat) În timp ce În procesul de interpretare (În calitate de text) el intră Într-o structură triadică (al treilea element fiind referentul). Autorii propun următoarea definiție a textului: „un sign-act prin intermediul căruia cineva [un emițător] se adresează altcuiva [receptor] despre ceva cu ajutorul uneia sau a mai multor semiotici, care pot fi mai mult sau mai puțin codate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
prin circumstanțe exterioare, consideră părintele Analizei Tranzacționale. Majoritatea oamenilor au o poziție dominantă pe care uneori o pot părăsi în funcție de anumite situații, de persoanele implicate și de gradul de urgență. Dacă trecem, acum, de la pozițiile diadice Eu-Tu la cele triadice, vom avea următoarele combinații (Berne, 2006, pp. 119-120): Eu+Tu+Ei+ Este poziția democratică, de comunitate, a unei familii prietenoase, un fel ideal pentru atingerea căruia mulți oameni consideră că merită luptat, poziție concretizată în afirmația "Noi iubim pe toată lumea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Constantin Noica, dar numai într-o perspectivă foarte generală. Gîndirea lui Constantin N o i c a400 este dominată de sistemul lui G. W. Fr. H e g e l, dar el convertește spirala filozofului german în cerc și modelul triadic (teză-antiteză-sinteză) în unul tetradic (temă-antitemă-teză-temă) în care extremele se ating 401. Dintre lucrările lui Hegel, Fenomenologia spiritului, pare a-l fi atras în mod deosebit pe Noica 402, dar formația sa include și elemente din alte sisteme, de la cele antice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
buni vulcanilor / patriei mele, înserarea vâslind / câmpia sfințită de rod primenindu-i” (Corabie în roșu în altă Donaris). Este folosit metrul popular, baladesc, exulta bucuria lăuntrica ori se instalează pacea sufletească purificata ritualic. Același discurs, transpus tot într-o structură triadică, poate fi întâlnit în Solăria (1982), unde versului cu inflexiuni patriotice îi ia locul lirica orfica. Titlul este sugestiv, poezia devine mai limpede, ideile și sentimentele sunt exprimate mai puternic, dar autoarei i se reproșează și acum indecizia stilistica (Cezar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
a semnelor (mincinoase inclusiv) deosebită de a oricărei alte discipline: • analiza structurală, urmărind relația dintre semnificant și semnificat, dintre structura de suprafață și cea de profunzime a minciunii, în măsură să explice mecanismele unei "gramatici generatoare" a actelor înșelătoare; • analiza triadică (sintactică, semantică, pragmatică), vizînd relația contextual-formală instituită între semnul mincinos și alte semne (ne)mincinoase, legătura dintre minciună și obiectul (referențialul) supus pervertirii semantice, corespondența dintre semnele minciunii și actorii care operează cu ele; • analiza situațională, îngăduită de utilizarea hexagonului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
receptat și decodat. Putem conchide acum că toate modalitățile de pervertire a sensurilor prin limbaj rezultă fie din deformarea semnificantului, fie a semnificatului, fie a relației de semnificare instituite între elementele structurale ale semnului, subiectul semnificator și referențial. O analiză triadică sintactică, semantică, pragmatică ar putea face, printre altele, obiectul unei mai dezvoltate "semiotici a minciunii". 26 Să ne amintim de întrebarea filosofului grec Eubulide: Cînd spun "Eu mint acum", mint sau nu?" 27 O anumită distincție între eroare (fals) și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sintagma „intenționalitatea lingvistică” a locutorului. În capitolul al treilea investigăm conceptul de referențialitate, acea dimensiune a limbajului prin care acesta trimite la lumea extralingvistică sau, mai bine zis, prin care interlocutorii se raportează la lume în practica discursivă. Asumăm modelul triadic al semnului lingvistic, redat în triunghiul semantic al lui Ogden și Richards, și concepția fregeană despre sens și semnificație (referință). Atunci când producem o secvență discursivă, avem pretenția că ne referim, prin cuvintele noastre, la lumea reală, la o anumită stare
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
structuraliștilor, concepție în care semnul lingvistic ca semnificant este legat de gând, idee, concept ca semnificat, lumea reală nu este luată în calcul, ea nu-și are un loc într-o astfel de abordare a limbajului. Doar într-o concepție triadică asupra limbajului lumea este reabilitată, dându-i-se locul cuvenit. Într-o astfel de concepție o entitate lingvistică, deși exprimă gândirea (ca și în concepția diadică), aceasta din urmă nu poate fi decât despre lume (fie ea naturală, socială, spirituală
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
din ecuație raportarea limbajului la lumea reală, exterioară, “conceptul” și “imaginea acustică” sau “semnificatul” și “semnificantul” sunt întemeiate doar printr-un proces de diferențiere în cadrul sistemului lingvistic. Școala anglo-americană, ce se revendică de la Peirce și Morris, impune, însă, un model triadic al semnului lingvistic, redat într-un mod comprehensiv în “triunghiul semantic” al lui Ogden și Richards (cf. Tullio de Mauro, 1978:172). Modelul saussurian mai mult maschează decât elimină lumea reală din ecuația lingvistică, căci ce înseamnă semnificatul sau conceptul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mai mult maschează decât elimină lumea reală din ecuația lingvistică, căci ce înseamnă semnificatul sau conceptul dacă nu o abstractizare și o generalizare a lucrurilor și stărilor de lucruri ale lumii extralingvistice. Plecăm, însă, ca premisă de lucru, de la modelul triadic al limbajului, în care referențialitatea este caracteristica limbajului de a trimite sau de a se referi la lume. Într-o practică discursivă sau situație de comunicare, receptorului îi este oarecum suficient să înțeleagă, “să prindă” ideea, gândul sau sensul celor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
singure paradigme, anume tradiția clasică (Holsti este apropiat acestei tradiții). Aceasta a produs oarece confuzie cînd, de pildă, s-a spus că paradigma marxistă se referă la problema războiului și a păcii ca la una de interes periferic. Această viziune triadică asupra disciplinei relațiilor internaționale și a economiei politice inter-naționale nu îi caracterizează totuși doar pe realiștii tradiționali. Michael Banks (1985), un adept al perspectivei "societății mondiale" a lui John Burton, a elaborat o triadă similară (vezi tabelul 8.2). Tabelul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la Viena; etapa a doua cuprinde activitatea la Curierul de Iași, între 19 mai 1876 și sfârșitul lui octombrie 1877, iar cea de-a treia etapă vizează publicistica desfășurată la Timpul, între octombrie 1877 și iunie 1883195. Pe lângă adepții segmentării triadice, există cercetători care opinează că "activitatea de publicist a lui Eminescu poate fi împărțită în doar două etape distincte: colaborarea la Curierul de Iași și apoi la Timpul"196. Deplasând analiza în spațiul ideologic, Ibrăileanu vorbește despre trei faze ale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
modele multiple de analiză situațională, cu număr variabil de coordonate și cu grade de complexitate distincte. Fiecare dintre aceste instrumente reprezintă în fond o dezvoltare a triunghiului semiotic, dezvoltat de Saussure, Peirce, Ogden-Richards, Frege, Russell, Carnap ș.a. Pe baza modelului triadic, au fost create reprezentări tetradice (Gardiner, Lyons, Petöfi), pentadice (Harold D. Lasswel), hexagonale (Roman Jakobson), cu un număr din ce în ce mai mare de parametri și, implicit, cu un număr crescut de relații structurale. Unul dintre modelele de analiză situațională care se impune
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
procesului de semnificare. Aplicarea modelului hexadic în analiza limbajului politic favorizează: realizarea de taxonomii ale semnelor politice, identificarea funcțiilor specifice limbajului politic, stabilirea tipurilor de înțelegere politică, delimitarea paradigmelor ideologice care generează și modelează limbajul politic ș.a. Figura 2. Natura triadică a semnului O dezvoltare a hexadei semiotice întâlnim și la Traian D. Stănciulescu care, pornind de la modelul pentadic al lui H.D. Lasswell, adaugă încă un element procesului semiotic: contextul, ajungând astfel la două modele triadice complementare: triada "3P" (Potențialitate Proces
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic ș.a. Figura 2. Natura triadică a semnului O dezvoltare a hexadei semiotice întâlnim și la Traian D. Stănciulescu care, pornind de la modelul pentadic al lui H.D. Lasswell, adaugă încă un element procesului semiotic: contextul, ajungând astfel la două modele triadice complementare: triada "3P" (Potențialitate Proces Produs) și triada "3R" (Referențialitate Receptare Realizare)249. Traian D. Stănciulescu 250 evidențiază posibilitățile integratoare ale modelului hexadic în analiza comunicării politice, propunând trei paliere de desfășurare a demersului analitic: a) analiza structurală vizează investigarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de relevanță în cadrul semiozei, facilitează desprinderea unei imagini complexe asupra fenomenului semiotic și a mutațiilor pe care le înregistrează acesta în diacronie. Tensiunea dintre modelele prea generale, de tipul grafului semiotic, și cele prea restrânse, de genul celor diadice sau triadice, se poate soluționa prin raportare la specificul obiectului de cercetare și prin flexibilizarea reprezentărilor situaționale, în funcție de finalitățile demersului analitic. Opțiunea metodologică pentru un model sau altul este dictată de natura materialului supus analizei, de obiectivele cercetării, de interesul pentru dimensiunea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
formula de calcul a combinărilor (Cnk= n!/(n-k)!·k!), ajungem la 64 de relații structurale: un model medadic, fără nici un parametru (C60); șase modele monadice, cu o singură variabilă (C61); 15 modele diadice, cu două coordonate (C62); 20 modele triadice, cu trei factori (C63); 15 modele tetradice, cu patru variabile (C64); șase modele pentadice (C65), cu cinci poli fiecare și un model hexadic 336. Dacă luăm în calcul numărul de aranjamente posibile între cele șase coordonate ale hexadei (Ank= n
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
trei straturi distincte: cel superior, cel mijlociu și cel inferior. Fibrele din stratul superior și din cel inferior sînt lungi și orizontale; cele din stratul mijlociu sînt foarte scurte și dispuse de-a curmezișul, între celelalte două straturi. Această structură triadică, mai mult decît orice altceva, conferă forță cozii. Pentru cei ce sînt familiarizați cu străvechile ziduri romane, stratul mijlociu oferă un ciudat paralelism cu succesiunea de cărămizi subțiri alternate cu piatră, din acele admirabile relicve ale antichității, succesiune ce contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
agenți economici sau unități de administrație publică locală sau centrală 3. Agenți economici sau unități de administrație publică locală sau centrală în parteneriat cu entități de CDI ┌─────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐ │ │ Denumirea indicatorilor │ UM/an a) naționale b) EPO (Europa) c) USPTO (SUA) d) triadice (Europa, SUA, Japonia) a) naționale b) EPO a) în reviste indexate ISI a) în reviste indexate ISI 6. Număr de produse transferabile │ Nr. a) de interes național b) de interes regional a) doctoranzi b) post-doctorat 17. Recunoașterea dreptului de autor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
De altminteri, tocmai printr-o asemenea raportare reflexivă, în granițele dictaturii judicativului, au căpătat rost și reprezentarea și conceptul și, mai târziu, teoriile despre cele trei dimensiuni ale timpului. Ele au fost distribuite însă doar ființării, fiecare ființare fiind "timporizată" triadic (prin survenirea trecutului, prezentuire și survenirea viitorului); diferite de la una la alta pot fi doar accentele; în plus, timporizarea triadică a ființării a devenit un indiciu al "degradării ontologice" a acesteia, ființa și ființa ființării păstrând, fiecare, o rezervă de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai târziu, teoriile despre cele trei dimensiuni ale timpului. Ele au fost distribuite însă doar ființării, fiecare ființare fiind "timporizată" triadic (prin survenirea trecutului, prezentuire și survenirea viitorului); diferite de la una la alta pot fi doar accentele; în plus, timporizarea triadică a ființării a devenit un indiciu al "degradării ontologice" a acesteia, ființa și ființa ființării păstrând, fiecare, o rezervă de sine însuși, chiar dacă și în cazul lor putem vorbi despre "a fi ceva" datorită timpului; este vorba însă mai degrabă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]