222 matches
-
din natură, gândire și societate și ca metodă de cercetare. Considerând gestul un semn, am putut să-l interpretăm astfel prin prisma elementelor teoretice și aplicative ale semioticii. Forța accepțiunii semiotice a gestului în comunicarea didactică o constituie aplicarea analizei triadice a semnului/gestului concepută prin identificarea structurii ternare a semnului (sign vehicle designatum interpreter) de Charles S. Peirce (1931) și maturizată de Charles Morris (1938). Astfel, prin analiza sintactică a gestului am urmărit logica internă a gesturilor profesorului, ținând cont
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dezvoltarea semioticii ca știință și disciplină de studiu: etnologia, antropologia, psihanaliza, psihologia, filosofia culturii etc. Dar fără analiza structurală a semnului, propusă de Saussure, care exprimă relația dintre un semnificat/,,concept" și un semnificant/,,o imagine acustică"82), și analiza triadică a semnului, descrisă de Peirce (prin structura ternară a semnului) și maturizată de Charles Morris (prin cele trei dimensiuni ale semiozei), semiotica nu s-ar fi constituit ca ,,știință integratoare", cum o denumește Traian Stănciulescu (2004). Prin structura ternară a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fost ea formulată de către Charles S. Peirce (1931): vehicolul semnului (sign vehicle), obiectul desemnat prin semn (designatum) și agentul semiozei (interpreter) sau de către Charles Morris (1938): vehicolul semnului (representamen), obiectul desemnat prin semn (denotatum) și agentul semiozei (designatum). Pe lângă analiza triadică, cercetarea de față urmează linia conceptului funcție-semn (promovat de Umberto Eco, 1976/2008) și interpretează gestul în comunicarea didactică în termeni relaționali și contextuali. În acest sens, accepțiunea la care aderăm în partea practică a lucrării ne permite să evidențiem
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
orientează corpul, înclină capul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevi (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 17,05 26,62; p < 0,05) [Anexa 10]. Pentru a ilustra disfuncția gestului indicării unui elev cu degetul arătător, apelăm la analiza triadică specifică metodologiei semiotice: a) Analiza sintactică urmărește logica internă a gestului și relația dintre gesturi. Gestul îndreptării degetului arătător spre elev poate fi decodat ca un gest agresiv. De regulă, profesorul care folosește frecvent acest gest vrea să-și impună
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la Viena; etapa a doua cuprinde activitatea la Curierul de Iași, între 19 mai 1876 și sfârșitul lui octombrie 1877, iar cea de-a treia etapă vizează publicistica desfășurată la Timpul, între octombrie 1877 și iunie 1883195. Pe lângă adepții segmentării triadice, există cercetători care opinează că "activitatea de publicist a lui Eminescu poate fi împărțită în doar două etape distincte: colaborarea la Curierul de Iași și apoi la Timpul"196. Deplasând analiza în spațiul ideologic, Ibrăileanu vorbește despre trei faze ale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
modele multiple de analiză situațională, cu număr variabil de coordonate și cu grade de complexitate distincte. Fiecare dintre aceste instrumente reprezintă în fond o dezvoltare a triunghiului semiotic, dezvoltat de Saussure, Peirce, Ogden-Richards, Frege, Russell, Carnap ș.a. Pe baza modelului triadic, au fost create reprezentări tetradice (Gardiner, Lyons, Petöfi), pentadice (Harold D. Lasswel), hexagonale (Roman Jakobson), cu un număr din ce în ce mai mare de parametri și, implicit, cu un număr crescut de relații structurale. Unul dintre modelele de analiză situațională care se impune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
procesului de semnificare. Aplicarea modelului hexadic în analiza limbajului politic favorizează: realizarea de taxonomii ale semnelor politice, identificarea funcțiilor specifice limbajului politic, stabilirea tipurilor de înțelegere politică, delimitarea paradigmelor ideologice care generează și modelează limbajul politic ș.a. Figura 2. Natura triadică a semnului O dezvoltare a hexadei semiotice întâlnim și la Traian D. Stănciulescu care, pornind de la modelul pentadic al lui H.D. Lasswell, adaugă încă un element procesului semiotic: contextul, ajungând astfel la două modele triadice complementare: triada "3P" (Potențialitate Proces
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic ș.a. Figura 2. Natura triadică a semnului O dezvoltare a hexadei semiotice întâlnim și la Traian D. Stănciulescu care, pornind de la modelul pentadic al lui H.D. Lasswell, adaugă încă un element procesului semiotic: contextul, ajungând astfel la două modele triadice complementare: triada "3P" (Potențialitate Proces Produs) și triada "3R" (Referențialitate Receptare Realizare)249. Traian D. Stănciulescu 250 evidențiază posibilitățile integratoare ale modelului hexadic în analiza comunicării politice, propunând trei paliere de desfășurare a demersului analitic: a) analiza structurală vizează investigarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de relevanță în cadrul semiozei, facilitează desprinderea unei imagini complexe asupra fenomenului semiotic și a mutațiilor pe care le înregistrează acesta în diacronie. Tensiunea dintre modelele prea generale, de tipul grafului semiotic, și cele prea restrânse, de genul celor diadice sau triadice, se poate soluționa prin raportare la specificul obiectului de cercetare și prin flexibilizarea reprezentărilor situaționale, în funcție de finalitățile demersului analitic. Opțiunea metodologică pentru un model sau altul este dictată de natura materialului supus analizei, de obiectivele cercetării, de interesul pentru dimensiunea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
formula de calcul a combinărilor (Cnk= n!/(n-k)!·k!), ajungem la 64 de relații structurale: un model medadic, fără nici un parametru (C60); șase modele monadice, cu o singură variabilă (C61); 15 modele diadice, cu două coordonate (C62); 20 modele triadice, cu trei factori (C63); 15 modele tetradice, cu patru variabile (C64); șase modele pentadice (C65), cu cinci poli fiecare și un model hexadic 336. Dacă luăm în calcul numărul de aranjamente posibile între cele șase coordonate ale hexadei (Ank= n
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
primare (Oetting și colab.) Modelul ecologic (Bronfenbrenner) Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii și modele integrative sau comprehensive Teoriile bazate pe familie și pe abordarea sistemică Teoria influenței triadice Flay și Petraitis Modelul autocontrolului (Santacreu) Modelul comprehensiv și secvențial (Becona) Teoria identității culturale în consumul de substanțe (Anderson) 3.3.1.Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
relațiilor ce se crează între acești factori, precum și efectele pe care fiecare microsistem le produce asupra comportamentului individului. Conform acestui model, prevenirea trebuie să acționeze asupra cauzelor problemei și nu doar asupra efectelor deci, impunându-se acțiuni multidisciplinare. Teoria influenței triadice (Flay și Petraitis, 1995) grupează elemente, din diferite teorii, care au fost utilizate în domeniul sănătății. Teoria consideră diferite niveluri pentru a explica cauzele comportamentului uman. Aceste niveluri sunt corelate cu trei grupe de influențe: * influențele culturale și de mediu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
and 2001", în Perspectives on Sexual and Reproductive Health, 38(2), pp. 90-96. Fishbein, M., Ajzen, I. (1975), Belief, Attitude, Intention, and Behavior: An Introduction to Theory and Research, Reading, MA: Addison-Wesley. Flay, B., Petraitis, J. (1994), "The Theory of Triadic Influence: A New Theory of Health Behavior with Implications for Preventive Interventions" pp. 19-44, în Advances in Medical Sociology, Vol. 4: A Reconsideration of Health Behavior Change Models, (ed.) Albrecht, G., Greenwich, CT: JAI Press. Foxcroft, D.R., Ireland, D., Lister-Sharp
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
convorbire redată în România literară, nr. 7-2003). Era în perioada cînd trăia cu intensitate o experiență borgesiană, era orb și nu mai putea citi și scrie decît cu ajutorul soției și al prietenilor apropiați. După ce răspîndise atîta lumină și bună îndoială, triadica ființă alcătuită din criticul, editorul și profesorul Munteanu intrase, absurd, în tunelul privirii dinăuntru. Îmi place să-l păstrez în memorie prin scrisul său viguros, dens, aproape fără pic de redundanță (de-ar fi să eludăm excesul citării, strategie necesară
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
simbolismul solstițiului de iarnă care supraviețuiește camuflat în structura petrecerilor de Crăciun 358 și a celui de vară ascuns în sărbătoarea Sânzienelor. În povestirea lui Gologan, nașterea mistică se leagă de vița-de-vie. Cel mai adesea, simbolurile se constituie in ansambluri triadice. Un ansamblu simbolic este perdea/prag (locul de trecere spre sacru) - Marea Zeiță, Magna Mater (izvorul vieții lumii profane), via - podul. Vița-de-vie înglobează o serie de semnificații 359: ea este "iarba vieții" "expresia nemuririi", iar vinul este simbolul tinereții și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
părți din realitate luată izolat. Intelectul nu poate să fie mulțumit cu o viziune incompletă și, în sensul gândirii lui Hegel, minată de contradicții interne a realității. Metoda folosită în atingerea cuprinderii conceptuale complete a realității implică o structură esențial triadică: conceptul A ("teza") luat singur este inadecvat pentru captarea realității și îl implică pe opusul său B ("antiteza"); (...) amândouă sunt descrieri inadecvate ale realității și formează, păstrându-și opoziția și identitatea, pe C ("sinteza"). Dar C este atunci, de asemenea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se transformă în ideea opusă și se identifică cu ea)"364. Oricum am privi acest proces al cunoașterii, ca manifestare a Ideii sau ca urcuș al gândirii spre cunoașterea absolută, el urmează o "logică" mai complexă, având la bază schema triadică teză-antiteză-sinteză. Cei care au analizat amănunțit logica cunoașterii la Hegel 365 disting trei aspecte, laturi sau momente, care se suprapun peste triada tezială de mai sus: latura abstractă, în care gândirea dă determinații rigide și diferențiază; latura dialectică sau negativ-rațională
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
respinsă. Alte obiecții pot viza chiar fundamentul filosofic al conceperii cosmosului după modelul sinelui sau relația dintre creație și distrugere într-un asemenea univers. Putem lua în discuție felul în care budismul rezolvă această problemă a devenirii sistemului prin relația triadică dintre Brahma, Vișnu și Shiva, dar este greu de construit un model teoretic acceptabil din perspectiva gândirii occidentale. Cu totul altfel au fost internalizate principiile ecologismului în spațiul cultural și politic european, în primul rând prin transformări la nivelul practicilor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că pentru a fi înțeleasă, natura limbii nu trebuie căutată în gândirea ființei umane. Matricea socială a limbii, nu actele de vorbire, individuale în sine, constituie fundamentele gândirii, în concepția lingvistului. Pornind de la aceste considerente, K. Buhler postulează un model-organon triadic al cunoașterii, Unul- Celălalt-Lucruri (K. Buhler, 1934). În strategiile actuale, obiectivele comunicării din domeniul media sunt puternic centrate pe exercițiul dinamicii dialogului ca și pe efectele asupra psihicului uman și a publicului larg. Așa de exmplu, campaniile de promovare a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
purtători ai eului eminescian, la nivelul imaginarului creator, în ipostaza plenară a poetului"). Capitolul central al studiului, firește, este acela consacrat analizei metodice a polimorfismului operei eminesciene, Cornel Munteanu luând în discuție construcții literare specifice, polimorfe, în dinamica lor: construcții triadice ("consecvent, în proza eminesciană lirismul induce meditația, pastelul și idila"), vorbind despre poetica vederii în pandant cu poetica viziunii, într-o sugestivă așezare a textelor pe coloane paralele, cu menționarea caracteristicelor specifice la Alecsandri, prima, și pentru Eminescu, cea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
desigur“, a rostit el, „știu cine ești“. Capitolul 14 1 Spirala este un cerc spiritualizat. În forma spirală, cercul, nedescolăcit, nedesfășurat, Încetează să fie vicios: este eliberat. Am descoperit asta când eram elev și am descoperit de asemenea că seria triadică a lui Hegel (atât de populară În vechea Rusie) exprimă doar spiralitatea esențială a lucrurilor În relația lor cu timpul. Un vârtej urmează altui vârtej și fiecare sinteză este teza seriei următoare. Dacă luăm În considerare cea mai simplă spirală
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
același domeniu. Trebuie să avem în atenție, însă, și tipul social al familiei, care poate fi ramificată și numeroasă, conform uzanțelor unei anumite comunități, sau foarte restrânsă, cum se întâmplă în societățile moderne. în lumea contemporană s-a impus sistemul triadic, format din mamă, tată, copil/copii, în care funcționează trei principii: al autorității (tatăl), al afectivității (mama) și al rivalității (când sunt mai mulți frați). Influența acestui sistem minisocial, nucleoid, se exercită asupra copilului în direcția formării complexe a personalității
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și fixe, în timp ce codul verbal mitic definește un sistem deschis și schimbător. Relevând particularitățile mesajului ritualic în raport cu cel mitic, deosebirile structurale sus menționate sunt în măsură să evidențieze și continuitatea celor două tipuri de text /discurs arhaic. 4.2 Analiza triadică a relației dintre rit și mit Dialectica relației dintre rit și mit, permite câteva observații, pe fondul triadei semioitice: sintactic, semantic, pragmatic. Sintaxa textului/discursului ritualic angajează semne nonverbale care se corelează specific, în funcție de fiecare semnificant în parte. Astfel, vom
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
explicative (care examinează dezvoltarea dotării aptitudinale înal te mai mult prin prisma procesului și care se diferențiază între ele prin importanța pe care o atribuie factorilor de personalitate, res pectiv a factorilor socio-culturali în determinarea excelenței inte lectuale. 1. Modelul triadic al dotării superioare - J. S. Renzulli Modelul propus de Joseph Renzulli - The Three-Ring Conception of Giftedness - (Ibidem, pp. 38-40) reprezintă cadrul de referință pentru majoritatea studiilor în domeniu. Acesta atribu ie dotarea înaltă intelectuală interacțiunii dintre trei componente: Abilitatea supramedie
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
auto rități școlare). Rolul consilierii școlare este, cu precădere, unul proactiv, ceea ce înseamnă că ea încearcă prevenirea situațiilor de criză personală și educațională și, mai mult, urmărește dezvoltarea personală, educațională și socială a elevilor. Consilierea școlară se axează pe unitatea triadică familie - copil - școală, fiind preocupată de realizarea unei armonii între cei trei termeni ai relației, în vederea desfășurării unei educații eficiente și a dezvoltării optime a personalității copilului (Tomșa, G., 1999, pp. 21-22). Consilierea școlară a elevilor cu abilități înalte devine
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]