214 matches
-
București, precum și un Potir de argint aurit (donat de marele vornic Lupu Coci, viitorul domn Vasile Lupu, în 1630-1631), aflat astăzi în Biserica Golia. Dintre cărțile vechi de cult au mai rămas 12 Minee (dăruite de Ștefan cel Mare), un Triod (dăruit de Ștefăniță Vodă în 1525), un Apostol și alte câteva. Zidul de incintă al mănăstirii a fost construit în secolul al XVII-lea, odată cu turnul-clopotniță. El a fost construit din piatră legată cu mortar și delimita o suprafață de
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
pascal gravitează în jurul sărbătorii mobile a Paștilor, care comemorează Patimile Mântuitorului. În jurul sărbătorii Paștilor anul bisericesc este împărțit în trei mari perioade, numite după cartea principală de slujbă folosită de cântăreți la strană în timpul fiecărei perioade, anume: perioada prepascală a Triodului (zece săptămâni înainte de Duminica Paștilor), perioada pascală a Penticostarului (opt săptămâni după Înviere) și perioada postpascală a Octoihului (ține tot restul anului). La Sârbi Susani funia de pe portal reprezintă întregul an ecleziastic, ce pleacă de pe ușorul stâng și se termină
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
în partea de jos. Împărțirea în trei părți a funiei, una pe fiecare piesă a portalului sugerează împărțirea în trei perioade a ciclului pascal. Astfel, cele trei piese ale portalului ar trebui să reprezinte, de la stânga la dreapta, perioadele Octoihului, Triodului și Penticostalului. Octoihul este, întradevăr, particularizat pe ușorul stâng de opt rozete laterale, exterioare compoziției, reprezentând cele opt glasuri succesive în care sunt cântate slujbele Octoihului. O altă caracteristică a Octoihului sunt cele nouă cântări (ode) ale canonului. Această caracteristică
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
octoihului. Ușorul drept al portalului este la rândul lui identificat de cinci rozete exterioare ce indică perioada Penticostarului, adică a cincizecimii. Între cei doi ușori rămâne piesa superioară a tocului ușii care reprezintă perioada centrală a anului liturgic, cea a Triodului, care nu a mai necesitat semne distinctive. Odată identificate cele trei piese ale portalului cu cele trei perioade ale ciclului pascal, semnificația crucilor prinse în mandorle din mijlocul pieselor apare, în consecință, să fie cea a sărbătorilor principale din perioadele
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
lustere vechi, 4 prapori noi, măsuța pentru parastasă, pe ea luminări cu 3 crengări, crucita de lemn și iconuță spre sărutare, taier pentru oferte, 2 străni, pe pareți 8 icoane vechi. Cărți: Octoich de Blaj 1907, Pentecostar de Blaj 1768, Triod de Râmnic 1761, Mineiu de Blaj 1838, Apostoler de Blaj 1766, toate bine compactate, pe lângă pareți lavițe lungi simple. Biserică muierilor sau tinda despărțita cu părete tăiat alungul mijlocului cu o măsuță pentru icoana și evanghelie spre sărutare, pe margini
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
episcopul Inochentie Micu-Klein consemnează în Răstoci 14 familii greco-catolice, aflate sub păstorirea popii Luca. Parohia aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste Carpați, e confirmată și de gestul preotului Luca din Răstoci, care în 1742 a copiat "Triodul săptămînii mari", tipărit la București în 1726. Preotul din Răstoci a mai adăugat tălmăcirea patimilor și molitva Paștilor. Tradiția ortodoxă era deci puternică între românii din Nordul Transilvaniei. Dar mai mult ca orice, gestul popii Luca a fost un veritabil
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Slava lui Dumnezeu că m-au miluit de-am ajuns și sfârșitul scrisorii cu păcătoasa și de țărână mână a mea păcătosului robul lui Dumnezău preotul Luca di(n) Răstoci sat, săvârșind M(ese)ța Martie 30 de zile.” Copia „Triodului” are câteva pagini din interior scrise de o altă mână. E un scris cursiv, descătușat de severitatea literelor de tipar. Aceasta dovedește că în Răstoci mai exista un cunoscător de carte, cel mai plauzibil rămânând popa Constantin. Știința de carte
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
de zile de practică liturgică la hirotonire, atunci cunoștințele slujitorilor bisericii din Răstoci confirmă un pas mare înainte. Înseamnă ca episcopul Micu-Klein a pretins mult mai mult, în intenția de a face din preoții săi adevărați luminători pentru popor. Manuscrisul „Triodului” din Răstoci a avut circulație în zonă. Dintr-o însemnare făcută pe una din file reiese că a aparținut și unui preot Matei Macarie. O familie de preoți cu acest nume exista, la începutul secolului al XIX-lea la Cormeniș
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
o însemnare făcută pe una din file reiese că a aparținut și unui preot Matei Macarie. O familie de preoți cu acest nume exista, la începutul secolului al XIX-lea la Cormeniș. După cine știe câte peregrinări, trecând prin zeci de mâini, „Triodul” a fost preluat, în 1914, de „Erdély Museum” iar azi se păstrează la Biblioteca Centrală a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. 1750: Preotul din Răstoci - care trebuie să fi fost popa Luca - are în păstorire, împreună cu un cantor, 130 de suflete
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
iconostas întreg făcut în 1870 deodată cu biserica, 2 strane pentru cântăreți în cari se află următoarele cărți: Un mineiu legat și cu litere cirile din 1838, un orologiu mare, un apostolier cu litere cirile din 1851, un catavasier, un triod, un octoih mare, un strasnic bine legat, un Pentecostar mic legat în 1889 și o căzanie nelegată. Înaintea iconostasului se află o mesuță pre carea stau: icónă cu s-ta Vergura Maria și una mai mică tot cu prea curata
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
două mese, două suporturi pentru icoane, cinsprezece lavițe și opt crucifixe. De asemenea sunt înregistrate unsprezece veșminte preoțești, trei Evanghelii, două Liturghiere, două cărți Apostol, două Molitfelnice, trei Octoihe Mari, un Acatistier, un Ceaslov, o Slujba Învierii, un Tipic, un Triod, o Biblie, un Noul Testament, două Minee și o Psaltire. În același inventar se precizează faptul că toate bunurile de patrimoniu au fost predate în anul 1979 Muzeului de pe lângă Protopopiatul Zalău.
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
două stihare albe, două perne de mătase, două patrafire, două fețe de masă pentru altar, doi prapori de păr și două ștergare. Sunt însemnate în același inventar și următoarele cărți: o Evanghelie (de România) din 1760; un Minei - 1752; un Triod de Blaj - 1731; un Penticostar - 1808; un Strașnic - 1753; un Octoih - 1760; un Molitfelnic - 1775; un Liturghier - 1808; o Psaltire de România - 1709; o Cazanie; un Orologiu de Blaj - 1808; un Apostol - 1769; un Catavasier fără an și cinci registre
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
părintelui Dositei, episcop de Rădăuți, în anul 1781, noiembrie 7"". Despre vechimea bisericii atestă și o însemnare pe un Octoih tipărit la Râmnic în 1776: ""Să se știe că această carte anume Octaih, este cumpărată împreună cu alte cărți anume un Triod, un Penticostar, o Liturghie, o Psaltire mică, un Catavasier cu tri grecesc, rusesc, românește cumpărate de satul Solonețu, împreună cu satul Todirești, la biserica din Soloneț, unde se prăznuiește hramul Sf. Nicolae ..."". În secolul al XIX-lea, au fost efectuate unele
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
Analizând o însemnare pe un Octoih tipărit la Râmnic în 1776, Ioana Panait-Cristache presupune că biserica de lemn din Soloneț este anterioară bisericii din Todirești: ""Să se știe că această carte anume Octaih, este cumpărată împreună cu alte cărți anume un Triod, un Penticostar, o Liturghie, o Psaltire mică, un Catavasier cu tri grecesc, rusesc, românește cumpărate de satul Solonețu, împreună cu satul Todirești, la biserica din Soloneț, unde se prăznuiește hramul Sf. Nicolae ..."". Cum biserica din Soloneț are o pisanie în care
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
aprilie 1828 întreaga moșie Mădârjești din Ținutul Cârligăturii cu satul Cudrești (692 ha), precum și 5,25 ha la Bucium, cu case, vie și livadă. Edificiul a ars într-un incendiu din 19 iulie 1827. După cum relatează o însemnare de pe un Triod din patrimoniul bisericii, publicată de Nicolae Iorga în "Inscripții", vol. II, p. 188, un foc mare "„început la casele spătarului Ilie Zmău și arzând Ulița mare toată, Mitropolia, Trisfetitele, Curtea gospod, Podul vechi, Târgul de jos, Heresteaua și Sfântul Constantin
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
biserica, atestată de conscripțiile amintite din veacul al XVIII-lea, arde, fiind înlocuită, în 1852, conform inscripției de pe cadrul intrării, în naos, de pe latura de sud. Vechimea și rosturile culturale ale bisericii dispărute, sunt amintite prin cărțile de la sudul munților (Triod post 1730; Molitvelnic, Râmnic, 1747). Apostolul bucureștean din 1683, însemnările marginale îl atestă în folosința satelor, timp de 200 de ani: “a bisericii Runcu, dar mai ales a lui Constantin Jurj, la trei sate, 1863”. Biserica din secolul al XIX
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
construindu-și o biserică de lemn cu împletitură de nuiele și tencuială în anul 1655. Biserica de lemn actuală a înlocuit-o pe cea de nuiele în decursul secolului 18. Despre vechea biserică de nuiele vorbește o însemnare de pe un Triod astfel: "„Să se știe cum la anul 1582 de la Cristos, biserica de la Turdaș, din cóstă, care încă de la daci rămase românilor, au fost sub stăpânirea episcopului Alexă Tordaș, împreună cu toate pământurile de la câmp. Dându-se apoi dintre noi, dintre rumâni
Biserica de lemn din Turdaș () [Corola-website/Science/315926_a_317255]
-
marele efort al lui [...] Hagi (Mahtesi) Hovhannes. În 1803". Biserica „Sf. Maria” a rămas singurul lăcaș de cult armenesc din Iași după ce Biserica „Sf. Grigore Luminătorul” a ars în incendiul din 19 iulie 1827. După cum relatează o însemnare de pe un Triod din patrimoniul Bisericii Talpalari, publicată de Nicolae Iorga în "Inscripții", vol. II, p. 188, un foc mare "început la casele spătarului Ilie Zmău și arzând Ulița mare toată, Mitropolia, Trisfetitele, Curtea gospod, Podul vechi, Târgul de jos, Heresteaua și Sfântul
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
în anul 1728 pentru satul Surduc, manuscris păstrat azi în Biblioteca Episcopiei Ortodoxe Române din Oradea. De aici au fost aduse în anii trecuți mai multe cărți vechi, astfel că azi la biserica din Surduc se mai păstrează doar: Apostol, Triod și un Minei, toate din secolul al XVIII-lea; Penticostarion, Blaj, 1768.
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
Toma din Beiuș. Scris-am spre aducere aminte ca să se știe de când ii școala"); Octoih, Rîmnic, 1763 (cu însemnarea: ,în anul 1865 în luna iunie 17—18 au brumat, nu au mai fost poame. Scris prin Vasilie (Pelea) învă¬țătoriu"); Triod, Blaj, 1800 (cu mai multe însemnări marginale):
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
1805 (însemnare cu caractere chirilice, datată 1808, arată că locuitorii satului Calna au cumpărat această carte și au donat-o bisericii); Minei pe 12 luni, Blaj, 1838 (cumpărat în 1 august 1884 de Ioan Mureșan prin Gavril Chindriș din Ieud); Triod, Blaj, 1890; Molitvelnic, Blaj, 1893 (cumpărat prin Grigore Mureșan pe seama bisericii). Biserica actuală de zid, cu același hram, a fost construită în anii 1930-1933. În timp biserica a fost reparată (1956-1957), electrificată (1972), retencuită și stropită cu terasit (1996), padimentată
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
Blaj,1770. Azi se află la biserică următoarele titluri de cărți: ”Învățătură pentru rânduiala slujbelor de obște”, București,1726. Chiriacodroion, București,1732. Evangheliar,București,1746. Apostoli, Blaj,1767. Penticostar,Blaj,1768. Octoih, Râmnic,1770. Strastnic,Blaj,1773. Minologhion,Blaj, 1781. Triod, Blaj, 1800. Octoih, Buda, 1826.
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
de cult din “Lista de inventariere cuprinzând obiectele care au valoare istorică sau documentara”, la data de 1 ianuarie 1972: “Penticostar” (cirilice), din 1768, “Strajnic”, din 1783, tipărite la Blaj, “Cazania” (cirilice), din 1784, tipărită la Râmnic. Se mai consemnează: “Triod” (cirilice), din 1804 (Blaj), “Liturghier”, din 1814 (Sibiu), “Octoih Mare” - 1846 (Budapesta), “Molitvelnic” (cirilice) - 1849 (Sibiu), “Minee” pe 12 luni” - 1853-1854 (Șaguna Andrei), “Liturghier” - 1902 (Sibiu) și “Evanghelie” - 1907 (Sibiu). Bibliografie 1. Chindriș Cristian - Monografia Protopopiatului Lăpuș, Facultatea de Teologie
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
Istorie în vederea conservării patrimoniului bisericii. A făcut excursii cu enoriașii pentru a vizita mănăstiri din județul Prahova, dar și din țară. Biblioteca este mică, a avut și câteva lucrări de valoare care acum se află în custodia Muzeului Mănăstirii Sinaia : Triodul, tălmacit de Inochentie și tipărit la Râmnic în anul 1731 ; 2 Penticostare, tipărite la București, în anul 1743, tălmăcite de Neofit ; Cazania tipărită la București în anul 1768 ; Sfaturi către Duhovnic, tipărită la București în anul 1799. Activități sociale au
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
se mai păstrează doar fragmentar. Patrimoniu: clopote de 30 de kg; 40 de kg. Icoane: Nașterea Domnului-sec.XVII, Iisus învățător sec.XVIII, Maica Domnului cu Pruncul sec.XVIII. Cărți: Chiracodromion, Bălgrad, 1699; Penticostarion, Râmnic, 1743; Triodion, București, 1747 (însemnări: acest Triod îi a satului Osoiu, 1834; Acest Triod îi prin cheltuiala satului. Scris-am eu, popa Gligor), Evanghelie, Blaj, 1776, (însemnare cu caractere chirilice, nedatată, autor popa Matei din Codor, notarăș sobornicesc, prin care se arată că Evanghelia a fost cumpărată
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]