1,968 matches
-
locale, în vederea îndeplinirii de către acestea a unor obiective de politică socială; * crearea de condiții pentru realizarea egalității de șanse și a participării sociale a persoanelor cu handicap și a celor provenite din medii defavorizate; * asigurarea autonomiei și conducerea în sistem tripartit a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și a Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale. Sprijinirea familiei prin: * crearea unei structuri instituționale specializate dedicate familiei; * diversificarea stimulentelor acordate familiilor de plasament ale copiilor abandonați și familiilor monoparentale; * mărirea
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
reintegrării pe piața muncii; * susținerea cursurilor de formare antreprenorială pentru femei; * adoptarea legii privind protecția maternității, familiei și copilului. Creșterea eficienței sistemului sanitar prin: * folosirea sumelor colectate pentru sănătate exclusiv în acest scop; * asigurarea autonomiei reale și administrarea în sistem tripartit a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; * creșterea cotei alocate de la Bugetul de Stat pentru Ministerul Sănătății până la nivelul mediei est-europene; * mutarea efectivă a ponderii prestațiilor medicale în mediul extra-spitalicesc, cu accent pe componenta preventivă; * crearea unui nou sistem de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ea în proiectul ei noetic? Discuția asupra genului de realitate pus în joc de proiectul Kallipolis generează în cele din urmă un răspuns și pentru celelalte două chestiuni. Problematizarea realității sale este făcută de Platon după modelul unei ontologii scalare tripartite. Situația filosofului care se află în postura de a formula un proiect politic pe măsura accesului său privilegiat la adevărul ființei se aseamănă situației unui pictor. Pânza și reprezentarea pe pânză ce echivalează unei imagini obținute în suflet să spunem
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dubleze în acest fel și numărul vizitiilor. Un singur cal la atelaj nu este cu putință pentru a avea o singură oiște sau nici una, ca la carele de luptă, căci vizitiu și cai, deopotrivă, sunt replica sufletului în forma lui tripartită. Până la urmă, mitul, întrucât e mit, nu își propune ca autoexigență nici faptul de a fi rațional, și nici de a fi precis. 6. Ispită și păcat (sau despre cum că seducția nu bate reducția) Cred că Dover are dreptate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și flexibilitate (numărul de idei, respectiv diversitatea lor). Investigația mai sus menționată constituie încă un exemplu al eficacității instructajului explicit. Însă în cadrul designului experimental utilizat de Glover și Gary (1976) nu se poate invoca influența specifică a instructajului datorită caracterului tripartit al administrării - prin recompense, instructaje și exerciții. Glover și Gary au fost preocupați mai curând de eventualitatea măsurării factorilor standard de creativitate decât de analiza comparativă a eficienței tipurilor de administrare. Într-un studiu similar, Goetz și Salmonson (1972) au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ulterioară (Gruber, 1994). Ultima publicație analizează, de asemenea, relația dintre Darwin și Wallace, mai ales în ce privește problematica sistemelor privat și public de cunoștințe. Prin urmare, există mai multe moduri de abordare sistemică a individului - ca un sistem în cadrul sistemelor. Clasificarea tripartită - câmp, domeniu, individ - care a pătruns prin intermediul lucrărilor lui Feldman, Csikszentmihalyi și Gardner (1994) reprezintă o abordare de o reală valoare. Gruber plasează individul într-un context situațional, un ansamblu de câmpuri ce corespund cadrului instituțional în care se dezvoltă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
-1- Soarta literei „Y”. Filosofia antică utilizează în mod recurent un topos referitor la cele trei genuri de viață: viața teoretică de cercetare dezinteresată, viața dedicată acțiunii politice și viața hrematistică, închinată afacerilor. Toți autorii care recurg la această împărțire tripartită ierarhizează scopurile care comandă alegerea genului de viață. Ce anume îi permite omului să ajungă cel mai sigur la fericire? Sappho, Pindar, Arhiloh, Anacreon, Tirteu, Teocrit abordează subiectul, la fel și Platon, care se înscrie în această istorie separând viețile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cum să le răspundem, a le evita, a nu ignora nimic din consecințele unei satisfaceri sau ale unui refuz de a le satisface, iată tot atâtea operații care permit accederea la adevărul hedonist. De bună seamă, dar dacă această clasificare tripartită, ca și cvadruplul remediu, ar funcționa de minune la nivel intelectual, însă ceva mai greu în realitatea greu de strunit, rebelă, refuzând să intre în una dintre cele trei rubrici epicuriene? Căci filosofia, prietenia, arta sunt oare dorințe naturale? Nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ILO) ILO a fost fondată în anul 1919; în 1941 a devenit prima agenție specializată în cadrul ONU care urmărește promovarea justiției sociale, a drepturilor omului și a dreptului la muncă, așa cum sunt recunoscute pe plan internațional. ILO are o structură tripartită unică în sistemul ONU, angajatorii și salariații participând pe poziții de egalitate cu guvernele în cadrul organizației. Programul Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS) În 1986, ONU au mobilizat șase organizații într-un program întitulat Programul Comun al Națiunilor Unite pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care, pentru înțelegerea și acceptarea reciprocă a intereselor, își sedimentează anumite interese comune stabilite ca obiectiv și, pe acest fond, poartă negocieri în privința modului în care acestea pot fi realizate. Pe plan internațional, p. funcționează într-un sistem de dialog tripartit între partenerii sociali (patronate - sindicate - guvern, acesta din urmă fiind, mai nou, înlocuit, în țările membre UE, de ONG-uri, după modelul european). Un astfel de exemplu sunt Consiliile Economice și Sociale, care au apărut ca urmare a Convenției nr.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fiind, mai nou, înlocuit, în țările membre UE, de ONG-uri, după modelul european). Un astfel de exemplu sunt Consiliile Economice și Sociale, care au apărut ca urmare a Convenției nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii privind consultările tripartite, destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii. La noi în țară, Consiliul Economic și Social a fost înființat în 1997 și este o instituție guvernamentală care a apărut din nevoia de a reduce tensiunile sociale provocate de nemulțumirile sindicatelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sistem alternativ este cel al capitalizării contribuțiilor, printr-un sistem de fonduri de pensii administrat de sectorul privat, dar controlat de către stat. Contribuțiile sunt direcționate către un fond special, separat de bugetul de stat, administrat, cel mai adesea, în regim tripartit: reprezentați ai statului, sindicatelor și patronatelor. Alte sisteme de tip asiguratoriu sunt sistemul de șomaj și sistemul de servicii de sănătate. Dacă sistemul de pensii și cel de șomaj oferă, cel mai adesea, individului o protecție proporțională cu contribuția sa
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mult sau mai puțin limitate: asigură cadrul de desfășurare a dialogului social; promovează actele normative necesare acestuia, controlând modul lor de punere în practică; mediază situațiile conflictuale dintre partenerii sociali de pe poziția de susținător al interesului general. În România, dialogul tripartit se realizează prin intermediul unui organism autonom și de interes public ce poartă numele de Consiliul Economic și Social (CES). „Consiliul Economic și Social este instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel național
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de pe poziția de susținător al interesului general. În România, dialogul tripartit se realizează prin intermediul unui organism autonom și de interes public ce poartă numele de Consiliul Economic și Social (CES). „Consiliul Economic și Social este instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel național dintre patronat, sindicate și Guvern și a climatului de stabilitate și pace socială. El are rol consultativ în stabilirea strategiilor și politicilor economice și sociale, în aplanarea stărilor conflictuale la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
propuneri de rezolvare a acestora în interes național; elaborarea și susținerea implementării de strategii, programe, metodologii și standarde în domeniul dialogului social; urmărirea îndeplinirii obligațiilor ce decurg din Convenția nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii (ibidem, art .6). De asemenea, în cadrul ministerelor și prefecturilor funcționează comisii de dialog social, cu caracter consultativ între administrația publică, sindicate și patronat. Atât în anul 2001, cât și 2002 a fost
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ibidem, art .6). De asemenea, în cadrul ministerelor și prefecturilor funcționează comisii de dialog social, cu caracter consultativ între administrația publică, sindicate și patronat. Atât în anul 2001, cât și 2002 a fost semnat, de către cei trei parteneri sociali, Acordul Social Tripartit („Acordul de pace socială”); obiectivele generale ale Acordului se referă la relansarea creșterii economice, perfecționarea mecanismelor economiei de piață și dezvoltarea parteneriatului social, acoperind o arie problematică foarte largă: rata inflației, șomajul, creșterile salariale, ocuparea forței de muncă, educația și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care o parte sau alta nu îl duce la îndeplinire, totuși el creează premisele unui dialog constructiv, în spiritul respectului reciproc, pentru continuarea proceselor de reformă în toate domeniile vieții economice, sociale și politice. 2. Studiu de caz. Dialogul social tripartit din țara noastră, din perspectiva liderilor unor confederații sindicale și patronale reprezentative la nivel național 2.1. Metodologia cercetării Dat fiind specificul temei - dialogul social, ca bază a comunicării dintre sindicate și patronate -, s-a folosit în special metoda de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în posesia acestora mult prea târziu și nu mai pot fi nici măcar parcurse, cu atât mai puțin analizate în detaliu. O soluție pentru îmbunătățirea dialogului social ar fi, în opinia prim-vicepreședintelui UGIR, dispariția monopolurilor de stat și transformarea negocierilor tripartite în negocieri bipartite (sindicate-patronate). Referitor la existența unor instituții care ar avea drept sarcină să faciliteze sau să promoveze dialogul social, prim-vicepreședintele UGIR apreciază că, de fapt, CES nu facilitează dialogul social, ci este dialogul social, îmbunătățirea acestuia depinzând
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a înțeles, dar și ministere la nivelul cărora acesta nu prea funcționează (dialogul social la acest nivel depinde în mare măsură de factorul uman implicat - ministrul, secretarul de stat). Despre expresiile concrete de vârf ale ultimilor cinci ani de acorduri tripartite se consideră că acordurile sociale tripartite au dus la îmbunătățirea dialogului social, la apariția unor legi (cum este și cea a patronatelor). În ceea ce privește cooperarea dintre diferiții actori participanți la dialogul social (sindicate, patronate), președintele PNR consideră că sindicatele cooperează mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nivelul cărora acesta nu prea funcționează (dialogul social la acest nivel depinde în mare măsură de factorul uman implicat - ministrul, secretarul de stat). Despre expresiile concrete de vârf ale ultimilor cinci ani de acorduri tripartite se consideră că acordurile sociale tripartite au dus la îmbunătățirea dialogului social, la apariția unor legi (cum este și cea a patronatelor). În ceea ce privește cooperarea dintre diferiții actori participanți la dialogul social (sindicate, patronate), președintele PNR consideră că sindicatele cooperează mai bine între ele decât patronatele, motivul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
convenite cu partenerii de dialog, ceea ce duce la scăderea eficienței dialogului social. O ameliorare a dialogului social ar putea avea loc prin creșterea nivelului de experiență a partenerilor sociali și prin abordarea într-un mod cât mai responsabil a relațiilor tripartite. Referitor la existența unor instituții care ar avea drept sarcină să faciliteze sau să promoveze dialogul social, vicepreședintele CNS „Cartel Alfa” apreciază că acestea sunt: CES, Comisiile de Dialog Social de la nivelul ministerelor și al prefecturilor, Casa Națională de Pensii și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Sociale, la Ministerul Administrației Publice, de exemplu, unde se stăpânesc bine formele de dialog social), altele nu. Președintele CNS „Meridian” apreciază că sindicatele, deși cooperează în general bine între ele, au doar un rol consultativ, rolul decisiv în dialogul social tripartit aparținând Guvernului și patronatelor. CES are și el doar un rol consultativ. (Interviu cu dl Ion Popescu, președintele CNS „Meridian”) Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - „Frăția” (CNSLR-Frăția) În opinia secretarului general al CNSLR-Frăția, domnul Sorin Stan, climatul general
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
procedura de adoptare a unor legi, indiferent de verdictul dat de ceilalți actori sociali participanți la dialog; se constată o lipsă a implicării dialogului social în realizarea de strategii). O altă serie de obiecții comune celor intervievați privesc dialogul social tripartit la nivel de ramură, considerat mai mult unul formal la nivelul Comisiilor de Dialog Social din ministere, dialog care se face doar pentru a fi consemnat în procesul verbal („problemele nu se rezolvă la nivelul comisiilor de dialog social decât
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și promovarea dialogului social. Dar liderii intervievați nu se limitează doar la menționarea acestor obstacole în calea dialogului social, ci propun și soluții pentru depășirea lor și pentru eficientizarea dialogului social, în general: dispariția monopolurilor de stat și transformarea negocierilor tripartite în negocieri bipartite (sindicate-patronate); încercarea Guvernului de a convinge actorii sociali de beneficiile introducerii anumitor legi sau măsuri înainte de adoptarea acestora și nu după; creșterea nivelului de experiență a partenerilor sociali și abordarea într-un mod cât mai responsabil a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
negocieri bipartite (sindicate-patronate); încercarea Guvernului de a convinge actorii sociali de beneficiile introducerii anumitor legi sau măsuri înainte de adoptarea acestora și nu după; creșterea nivelului de experiență a partenerilor sociali și abordarea într-un mod cât mai responsabil a relațiilor tripartite; existența unei culturi sindicale autentice și a unor oamenii pregătiți, cu deschidere în acest domeniu, care să-și ajute dezinteresat colegii și să-și susțină liderii; respectarea instituțiilor statului de către sindicate și patronate. În privința concretizării dialogului social în încheierea de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]