208 matches
-
bogată experiență scriitoricească și un nume de rezonanță pentru publicistica românească, publică sub titlul "Slujitorul credincios și înțelept", în Dilema Veche, un articol în care pornește de la discursul fondator al Sfintei Scripturi și ajunge la imaginea contemporană a unei Biserici triumfaliste, în care se cade adesea prin "suficiență, mândrie lumească și eficiență lucrativă"126. În două dintre Evanghelii (Matei și Luca) ni se oferă parabola slujitorului (robului) credincios și înțelept. E vorba despre un om care, urmând să plece pentru o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
de emancipare. Creșterea și maturizarea lui Criss Kenton, adolescentul pe care Pratt îl alege spre a fi călăuza cititorului în labirintul american, se situează pe acest fundal nesigur și sângeros al frontierei. Narațiunea lui Pratt nu are nimic idealizant sau triumfalist - confruntarea dintre coloniști și indieni este continuă, iar pacea este doar un armistițiu între două bătălii. Lecția Războiului de Șapte ani este una pe care nimeni nu o poate uita. Națiunile indiene sunt atrase în acest vârtej al luptei dintre
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sovietice „eliberatoare”, făcându-se apologia marilor realizări și a victoriei definitive a socialismului. Trecutul era ocolit cu prudență. Doar bătrânii își mai aduceau aminte de el, dar nu prea aveau voie să-l evoce în public. Istoria României, pe undeva triumfalistă, pe undeva amputată, pe undeva trecută cu vederea, sărea voit peste contribuția marilor personalități ce au contribuit la modernizarea României, la făurirea României Mari. De aceea spuneam că autorul face un act de restabilire a adevărului, un act de dreptate
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
de elită și al talentelor surprinzător de puternice (sic)”. După cum se vede, un complex de superioritate artistică a „întemeietorilor” a existat dintotdeauna, însă în ultimii ani, el începe să fie orientat cu precădere împotriva tinerilor revoluționari de la unu. Recapitulativ și triumfalist, editorialul „Noi...“ din numărul 100 este cîntecul de lebădă al Contimporanului: „Din capul locului... nume pe care le găsiți aici au sunat alături de cei care au făcut în străinătate primele începuturi. Nu am răspuns nici unui apel, am fost, în Europa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dezvoltării și al modernizării -, cît și în cazul imperiilor în dezagregare economico-identitară (Austro-Ungar, Otoman, Țarist) sau al confederațiilor statale recente, precum Italia post-Risorgimento sau Germania wilhelmiană. Atitudinea față de avansul tehnicii și al civilizației industriale îmbracă forme extrem de diverse, de la fetișizare triumfalistă, entuziastă (futurismul) la angoasă apocaliptică (expresionismul), de la militarism revanșard la anarhism, bolșevism și pacifism. În fundamentalul său studiu dedicat modernității vieneze din preajma lui 1900, Jacques Le Rider deconstruiește, pe urmele lui Carl Schorske, „forma actuală a mitului habsburgic”: „Comparativ cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fost În ce măsură puteam avea Încredere În ce scria acolo. Îmi doream să fie adevărat, asta mi-ar fi confirmat intuițiile, dar, În același timp, mă suspectam de partizanat interesat și, prin urmare, nu voiam să mă las atras de elanuri triumfaliste facile. N-aveam aici nici un mijloc la Îndemână să verific, și chiar dacă m-aș fi aflat la Biblioteca Academiei Regale din Londra, șansele erau aproximativ aceleași. Cum se poate verifica un Înscris parvenind de la o organizație secretă, cum părea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
instituțiile de informații și ordine, serviciile secrete au ciulit urechile, brusc, de parcă le-ar fi înțepat un țânțar imens, în vârful nasului: intens căutatul și înfricoșătorul dat în urmărire generală, Mogulu Moni, a reapărut. În țară. A intrat, în chip triumfalist, pe la vama... fără să se ferească, fără să arate o cât de palidă frică, ci, dimpotrivă, arborând un curaj și o alură de vendetă, de necrezut, față de toată lumea. Pe unde o fi hălăduind, că, cică, nu se mai teme și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
lumeștiʺ și pe care Derjavin îl compara cu nimeni altul decât cu... Aristotel!... În ce privește generalii, care deschideau fața conducătorilor, lăsându i „biruitoriʺ în istorie, cazul Suvorov, a celui care, de pe un cal falnic străpungea du pă 1 945 cu privirea triumfalistă priveliștile Milcovului din mijlocul unei comune focșănene, căreia i se dăduse numele de Suvorov, revine în cartea lui Iachim la adevărata dimensiune : „uscat ca o coarnă, un babalâc gârbovit, mic de statură, șchiop, cu f ața mică și plină de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
poate fi umplut printr-o supralicitare naționalistă care ar ține loc de proiect politic. Este o slabă soluție de salvare o salvare în defensivă care elimină pluralismul istoriei culturii și societății românești și care suscită revolta minorităților naționale. Spiritul autohtonist triumfalist care a servit la gruparea maselor în jurul regimului Ceaușescu a beneficiat de audiență, în măsura în care puterea a reușit să convingă probînd o capacitate de dezvoltare și modernizare prin industrializare. Asociat mizeriei, același discurs naționalist exacerbat s-a transformat, în lipsă de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
discută, cu risipă de exemple și argumente, despre rețeta holywood-iană, fenomenul Madona și muzica rap, Michael Jackson, filmele Rambo și Rocky, MTV și, bineînțeles, spectacolul Războiului din Golf. Este pusă sub lupă "era Reagen Bush" și analizate nemilos consecințele exportului triumfalist al Modului de viață american ("american life"). Globalizarea, dacă se produce, se desfășoară pe acest vector. Evident, interpretările lui Kellner coagulează o lectură critică, cu vizibile (și declarate, dealtminteri) intenții pedagogice. Rambo, de pildă, i se pare un text ideologic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mijlocirii relației dintre scara orizontală și verticala divină. Forme ale discursului subversiv Ideologia totalitară implică la nivelul manifestării sale o retorică păguboasă, contraproductivă a discursului. Întreaga ei utopie s-a axat pe dimensiunea unei practici sui generis a discursului festivist, triumfalist, urmărindu-se, cu orice preț, impunerea unei noi ordini. Instalarea retoricii totalitare a culminat, efectiv, cu schimbarea de paradigmă. Fenomenul aplicării discursului subversiv se întâlnește la noi, în cadrul spațiului recluzionar, unde comunicarea între deținuții politici anticomuniști se derula sub forma
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pertinente pentru o concepție pluralistă sau solidaristă a societății internaționale este tema centrală a unor forme de analiză care se îndepărtează în mod clar de fatalismul neorealismului și de credința naivă în inevitabilitatea progresului global, care apare ocazional în formele triumfaliste de liberalism. Până la urmă, practica diplomatică este cea care stabilește cât de mult se pot pune de acord statele asupra unor principii morale și politice universale care transcend diferențele culturale și de altă natură. Pe astfel de baze se sprijină
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu ușurință pe mai toate canalele de informare și comunicare. După cum se știe, kitschul reprezintă unul dintre "copiii" modernității și sugerează prezențe repetitive, banale și triviale ale unui fenomen. Matei Călinescu îl definește drept una dintre manifestările nemijlocite ale esteticii triumfaliste și ale epocii consumiste 316. Nici una dintre caracteristicile kitschului enunțate mai sus nu se verifică în cazul practicilor divinatorii populare. Ele funcționează asemenea unor practici tradiționale peste care s-au suprapus elemente de credință creștină. Pe de altă parte, adaptările
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
noua conjunctură: războiul din Vietnam și efectele sale devastatoare asupra prestigiului Statelor Unite în lume (și acasă), apariția unor noi forme ale stângii, (auto)critice, revizioniste și antisovietice, ridicarea unor noi forme ale dreptei, a unui nou conservatorism american, uzura spiritului triumfalist al americanilor, ridicarea unei Europe tot mai independente față de foștii săi salvatori militari și economici. Mijloacele rudimentare ale primei perioade de confruntare bipolară se cereau revizuite, adaptate, rafinate. O nouă generație cultural-intelectuală se ridicase după război, deci se putea conta
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Lupta Ardealului” din Cluj. Editorial, debutează cu volumul de versuri În Țara Moților se face ziuă, apărut în 1953. Versurile debutantului sunt subordonate cerințelor „realismului socialist”. Asprimea, îndârjirea rece, inflexibilitatea (notele ardelenești ale temperamentului său liric) apar distorsionate de versificația triumfalistă, sunând impropriu, artificial. Posturile acestea continuă în Porțile de aur și Deceniul primăverii (ambele din 1958), din care, ca și din cartea de debut, poetul nu va reține nimic în severele lui selecții de mai târziu. Totuși, cel ce ulterior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de "stăpânirea romană" (Roller, 1952, pp. 47, 41). În timp ce stăpânitorii dădeau bir cu fugiții din calea năvălirilor barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În sfârșit, [țăranii, plebea și sclavii care au rămas] sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutul național ca răspuns cultural la provocarea integrării europene. De la eroism belic triumfalist la post-eroism critic. O primă dislocare discursivă de importanță centrală reperabilă în memoria publică transmisă prin intermediul literaturii didactice este dată de deplasarea accentului dinspre un eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
4 iunie 1931, unde Petronius (pseudonimul lui Gr. Tăușan, filosof, comentatorul și traducătorul în românește al „Eneadelor” lui Plotin dar și editorialist aici) scrie, pe pagina I, sub titlul mare: ” Moartea geniului”, o tabletă care ne dă pulsul liniștirii publice, triumfaliste desigur, în privința „asasinatului” comis în spital: „într-o revistă de strictă specialitate medicală (România medicală) printre alte articole interesante se găsește unul, în cel din urmă număr apărut, în care d. Dr. Vineș povestește, pe bază de documentare nouă, cum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
junimiști cu un aspru ochi critic față de asemenea inepții debitate de Convorbirile literare imediat după moartea poetului și de Iacob Negruzzi însuși. În necrologul scris la moartea poetului, în numărul din iulie 1889, acesta afirma, de pildă, de-a dreptul triumfalist: „După ce timp îndelungat talentul lui Eminescu fusese contestat de cea mai mare parte a publicului, în contra părerii statornice și energice a societății „Junimea”, anii din urmă au resbunat pe poet: generația tânără întreagă recunoscu marile sale merite, numeroși imitatori de-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
eliberatoare”, făcându‐ se apologia marilor realizări și a victoriei definitive a socialismului. Trecutul era ocolit cu prudență. Doar bătrânii își mai aduce au aminte de el, dar nu prea aveau voie să‐ l evoce în public. Istoria României, pe undeva triumfalistă, pe undeva amputată, pe und eva trecută cu vederea, sărea voit peste contribuția marilor p ersonalități ce au contribuit la modernizarea României, la făurirea României Mari. De aceea spuneam că autorul face un act d e restabilire a adevărului, un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
că sunt, iată singurul portret ce poate fi conceput, declarat dinainte ca inexact 15. În realitate, fiecare din aceste formule Își dovedește precaritatea. Că În una din variante autorul e conștient de șubrezenia demersului său, ori că În alta ignoră triumfalist primejdiile la care se supune, nu contează prea mult. Toate cele trei ipostaze se Întâlnesc, de altfel, În derularea temporală a jurnalului intim. Chestiunea cu adevărat tulburătoare - o chestiune „tehnică”, În fond - privește adâncimea pe care autorul o poate sonda
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Dacă unii membri erau marcați la început de o viziune pozitivistă asupra științei și de o credință indiscutabilă în capacitatea acesteia de a rezolva tot felul de probleme, se instaurează puțin cîte puțin o viziune mai critică și mai puțin triumfalistă, dar marcată în continuare de noțiunea de progres și de atracția spre inovație, tehnologiile de vîrf și încrederea în pertinența unor relații strînse cu politicienii. În ultimul rînd, va fi tratat impactul acestui grup prin cărțile și revistele publicate și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
constatau că "tehnica o luase înaintea științei"165, denunțau tehnoștiința și puterea acesteia și se orientau spre ecologie. Arhivele grupului ilustrează faptul că, la începutul anilor '70, se menține o viziune foarte pozitivistă despre știință, o viziune a unei științe triumfaliste, raționale și obiective. Convingerea că știința trebuie să contribuie la a îndepărta "partea magică" a deciziilor politice pentru a îndrepta popoarele spre o organizare mai rațională apare în mai multe rînduri de-a lungul scrierilor unora și altora dintre membri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
se mai rușinează de ceea ce spune sau face. Nu mai sunt obstacole. De aici senzația că oamenilor corupți le merge mereu bine, că reușesc să „apară cinstiți”, „deoarece experiența spune că aceste atitudini produc rezultate bune”. De aici derivă caracterul „triumfalist” al celui corupt, care „integrând în personalitatea sa situații stabile de degenerare a ființei, o face în așa manieră că stimulează un sens optimist al existenței până la punctul de a se îmbăta cu acea anticipare a escatologiei care este triumfalismul
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
În cap. (Ă).” Despre cenacluri s-a scris mult și În acest an și-n anii următori. Noi nu vom mai reveni asupra acestui subiect. Am dorit să fie reținută și această componentă a vieții literare din vreme; era fața triumfalistă, plină de grandomanie a „literaturii maselor” care oricând putea fi „fluturată ca un steag elocvent: 44 de cenacluri, peste 1500 de membri, iar În timp, cifrele se dublează; era un mod de ascundere a unui mare vid; era, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]