1,177 matches
-
banul pe un film, mai bine îl ia de pe net, chit că îl vede tras din sală și tradus prost, decât să-și cumpere un soft, mai bine-l ia de pe net, chit că există riscul să se umple de troieni sau să-și tragă în computer, la pachet cu softulețul, și-un progrămel de tip spyware. În încheiere, aș vrea să le transmit tuturor celor care vor mai da cu nesimțire copy și paste, de aici la ei pe blog
Care mă mai furi, vezi că o să rămâi fără televizor! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19516_a_20841]
-
printre poeme,am învățat să-i strunesc cu zăbale de dor,dar înfășurată-n speranță, aștept o vreme,... XXII. POEM DE IUBIRE, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. Am deszăpezit gândurile prinse-ntre troiene, în suflet pâlpâie lumânarea ce picură amintiri, altă iarnă își cerne fulgii peste umeri și gene, dar parcă a fost ieri când mă topeai în priviri. Ți-am simțit zvâcnirea aripilor în preajma-mi, adierea ce mi-a răvășit păru-n
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
cu flori, ca ochii mei. Cărțile din bibliotecă le voi pune-n mulți saci, sunt prea mari, grele să le șterg praful gros, voi păstra și citi doar, Odă de Eminescu, căci ... Citește mai mult Am deszăpezit gândurile prinse-ntre troiene,în suflet pâlpâie lumânarea ce picură amintiri,altă iarnă își cerne fulgii peste umeri și gene,dar parcă a fost ieri când mă topeai în priviri.Ți-am simțit zvâcnirea aripilor în preajma-mi,adierea ce mi-a răvășit păru-n
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
din 13 decembrie 2016. Astăzi regretăm, dar ne bucurăm cu aduceri aminte, gânditor privești dincolo de prag... și rămâi cuminte, cu tot ce ne doare și se-ascunde sub masca tăcerii, iubirea trăiește, a-nfruntat crivățul și toanele vremii. La tâmple ai troiene și pe pleoape sloiuri de gheață, dar ești îmbibat cu iubire iar prin vene sete de viață, ți-ai legat clipa de mine chiar dacă uitării m-ai cerut, dor neiertător, vei tânji mereu ca după ultimul sărut. Știu că te
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
vis, ... Citește mai mult Astăzi regretăm, dar ne bucurăm cu aduceri aminte,gânditor privești dincolo de prag... și rămâi cuminte,cu tot ce ne doare și se-ascunde sub masca tăcerii,iubirea trăiește, a-nfruntat crivățul și toanele vremii.La tâmple ai troiene și pe pleoape sloiuri de gheață,dar ești îmbibat cu iubire iar prin vene sete de viață,ți-ai legat clipa de mine chiar dacă uitării m-ai cerut,dor neiertător, vei tânji mereu ca după ultimul sărut.Știu că te
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
levănțele. / apoi,să-mi deschizi alt an / făr de tainice ispite,/ făr de mult dulce, amar.../ sufletului, dă-i, zile-nflorite ! Au înflorit caișii / păsările-n lumea lor / cu priviri încercănate,/ moțăiesc un cântecel / plopului cu ram uscate. / primăvara-ncorsetată / cu troiene la subțiori,/ lasă iarna-n somn uitată./ primăvara mea din cer / vii cu razele bulziș,/ despletind reînvierea / firavului lăstăriș./ au înflorit caișii.../ la marginea grădinii,/ zambilele și irișii / sub poala luminii. / Referință Bibliografică: Poezii / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360258_a_361587]
-
2016 Toate Articolele Autorului Astăzi regretăm, dar ne bucurăm cu aduceri aminte, gânditor privești dincolo de prag... și rămâi cuminte, cu tot ce ne doare și se-ascunde sub masca tăcerii, iubirea trăiește, a-nfruntat crivățul și toanele vremii. La tâmple ai troiene și pe pleoape sloiuri de gheață, dar ești îmbibat cu iubire iar prin vene sete de viață, ți-ai legat clipa de mine chiar dacă uitării m-ai cerut, dor neiertător, vei tânji mereu ca după ultimul sărut. Știu că te
DEZLEAGĂ GÂNDUL de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385055_a_386384]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > POEM DE IUBIRE Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Am deszăpezit gândurile prinse-ntre troiene, în suflet pâlpâie lumânarea ce picură amintiri, altă iarnă își cerne fulgii peste umeri și gene, dar parcă a fost ieri când mă topeai în priviri. Ți-am simțit zvâcnirea aripilor în preajma-mi, adierea ce mi-a răvășit păru-n
POEM DE IUBIRE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385058_a_386387]
-
ghiață la fereastră, îmi strâng la piept pulovărul de lână, focul din sobă nu reușește să-ncălzească , gândurile mele, dezlănțuite de furtună. Ating cu palma-mi caldă florile de ghiață, ce se topesc într-un izvor de lacrimi reci, dintre troiene parcă-mi ieși în față și lacrime fierbinți, îmi pârjolesc obrajii seci. Cerul întunecat, aruncă cu furie, spre pământ fulgi mari de nea, purtați de vânt albi fluturași de pe câmpie, dansau neputiincioși în fața mea. Viscolul șuierând, ridică prin văzduh în
UN ALT DECEMBRIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385059_a_386388]
-
așa că trebuie să avem și aici viteji. De aceea va rămâne la Palat și puternicul Nămețilă, care va organiza apărarea ținuturilor cu luptătorii săi de zăpadă. Iarna se întoarse către Nămețilă: - Uriașule, ai grijă cum organizezi apărarea Palatului și Temniței Troienelor Uriașe, iar în ținuturi vezi ce faci cu Oamenii de Zăpadă! - `Țeles, Majestate! bătu călcâiele matahala. - Iar tu, Babă Cloanță Cotoroanță, unde ești? - Aici, Măria Ta! zise Cotoroanța ieșind grăbită dintr-un cotlon și împiedicându-se în fusta flenduroasă spre
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
de primăvară Și talisman de viață nouă, Un fir de zile înfășoară Din salba boabelor de rouă. Simbol al timpului ce vine, Un împletit din strămătură, Podoaba zilelor senine Și ciucure de covertură. Născut în leagăn de poveste Pe sub imensele troiene, Alungă frigul de pe creste Și nopțile bacoviene. Îmbracă firea în culoare Trezind la viață timpul visător, Naturii dăruie candoare Și nu-i decât un simplu vestitor! Referință Bibliografică: Mărțișor / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1886, Anul VI
MĂRȚIȘOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383341_a_384670]
-
isonul cântând lung oftat de dor... Ochii triști privesc spre stele și din lacrimi îmi fac salbă, Când aminte își aduc dulcea clipă de amor... Tremuratul vocii tale îmi îngheață așteptarea, Iar iubirea, foc aprins, stinge doruri și dureri, Prin troiene mă împiedic ca să-ți simt îmbrățișarea Și cuprinși de vraja lunii, noi pornim spre nicăieri.... Doar iubirea ni-i busolă în această lume rece, Iarna, tainică amică, ne așterne-n cale stele, Printre ele, mână-n mână, dragostea ne vom
SENTIMENTE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383501_a_384830]
-
-n os se face țurțuri, orice celulă vie, Mai strânge-mă în brațe puțin, să mă-ncălzești. Te rog nu face patul, azi nu mai merg la muncă Și vreau prin așternuturi cu tine să mă pierd, Decât să-nfrunt troiene ce norii mi le-aruncă, Mai bine-mi las obrazul pe sân, să ți-l dezmierd. Azi nu mai vreau să-mi pese și-am să deschid albumul Cu vise înghețate, ce-n nopți prea reci le-adun Și dintr-
IARNĂ ÎN LUNA MAI de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382882_a_384211]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > A NINS MĂICUȚĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului A NINS MĂICUȚĂ A nins și ninge iar măicuță și-n suflet mi-au crescut troieni, Cu gândul abătut rătăcesc pe uliță Cu pași de timp prin cerdacul unei ierni. Fără tine acasă nu-i ca altădată Plâng gânduri răvășite-n sufletul meu, Doar vântul cântă printre uluci la poartă în rugăciunea mea cu Bunul Dumnezeu
A NINS MĂICUŢĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382998_a_384327]
-
Macatele nu-și mai au locul de altădată țesute în război, cu trudă, de mâna ta. A nins ieri și ninge iar măicuță în mine ninge viscolit de două ierni, Cu tălpi de gând umblu desculță Cu dorul viscolit în troieni. Ochii tăi mă urmăresc în vise Spunând; - Ai grijă de tine fata mea Noi îngerii tăi te veghem din culise De aici din cer fetița ta,... și mama ta. Valentina Geambașu 26.11.2015, foto internet Referință Bibliografică: A NINS
A NINS MĂICUŢĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382998_a_384327]
-
Considerat de unii, poate cel mai bun epigramist teleormănean, Ion Pena a fost și un poet apreciat în perioada interbelică. Născut pe 25 august 1911, într-o familie de țărani, în comuna Belitori, azi Troianul, mort în război, pe 29 iulie 1944, si înmormântat în Cimitirul Eroilor din Albă Iulia, Ion Pena este mai mult un necunoscut astăzi. De ce ? Pentru că între 1945 - 1989, mort fiind, a fost ascuns de ciracii cenzurii în „fondul special - interziși
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
Ion Rusu Abrudeanu - MOȚII Calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit, de unde am spicuit: ,,Mergând spre Abrud cum ieși din Zlatna, ochiul călătorului este atras de un șes frumos, unicul de acest fel prin părțile muntoase ale Apusenilor, numit de localnici ,,Troian”, unde se zice că și-ar fi făcut tabăra împăratul Traian după ce a bătut pe daci”. ranistorum 1O alta carte, Românii din Munții Apuseni (Moții) de Teofil Francu și George Candrea, este apreciată de Nicolae Iorga ca una din cele mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
bătut pe daci”. ranistorum 1O alta carte, Românii din Munții Apuseni (Moții) de Teofil Francu și George Candrea, este apreciată de Nicolae Iorga ca una din cele mai bune lucrări de etnografie cu privire la poporul român. Iată cuvintele din carte: Iar câmpul Troianului sau Câmpul lui Traian, unde se zice că Traian, după ce a învins pe Decebal, s-a ospătat cu căpitanii săi”. Prima mențiune exactă cu privire la evenimentele petrecute în Troian în anul 106 e.n. ne vine de la Martin Opitz în poemul Zlatna
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
lucrări de etnografie cu privire la poporul român. Iată cuvintele din carte: Iar câmpul Troianului sau Câmpul lui Traian, unde se zice că Traian, după ce a învins pe Decebal, s-a ospătat cu căpitanii săi”. Prima mențiune exactă cu privire la evenimentele petrecute în Troian în anul 106 e.n. ne vine de la Martin Opitz în poemul Zlatna sau Cumpăna dorului. Poem adevărat, autentică operă poetica și nu o dizertație verificată, Zlatna însumează deloc sistematic, evocări istorice, considerații arheologice, relatări geografice, mențiuni etnografice și antropologice, discursuri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
alb și mătăsos, Asta nu-i deloc a bună, Vor cădea ninsori, o lună! De-și scutură barba (de lapte), Va ninge noapte de noapte! De își scutură mustața, Va ninge și dimineața! De-și scutură sprâncenele, Vor fi mari troienele! Și-apoi scoate o lunetă Din haină ori din jachetă Și se uită spre Pământ Ca să vadă Moșul Sfânt, Oare, oare prichindeii Lustruit-au papuceii? Referință Bibliografică: Moș Niculai / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1794, Anul V
MOŞ NICULAI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383225_a_384554]
-
Preluând numele artistei strada de altădată, Bârzăveni, pe atunci a nevoiașilor, urcă azi în constelația bogaților spirituali. N-aveam, poate, să reflectez la aceasta, dacă maestrul Benone Sinulescu nu-mi spunea. Scufundându-și, în felul său, din nou gândul în troianul de nostalgii cu marii artiști ai scenei melosului folcloric românesc, maestrul Benone Sinulescu mi-a îndreptat meditația spre această cântăreață ilustră care a trecut ca o lumină prin veacul fără ani al cântecului românesc. A urmat și absolvit în 1941
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
deasupra Stațiunii albe. Când trece peste brazii verzi, pasărea pare și mai albă; traversând discul solar, albul acesteia dispare; de asemenea, când intră în ceață. Norii albi, de joasă altitudine, o ascund cel mai bine. Umbra acvilei albe alunecă peste troienele albe. Pata se strânge, capătă o formă alungită, scade: proiecția pajurei în picaj. Se ridică din albul zăpezii cu o potârniche albă; în ghearele păsării albe privitorul nu distinge o pasăre albă. Câteva puncte rubinii fac zăpada și mai albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mulțimea care, despărțită În două, aplauda curioasă, toată lumea avusese cu adevărat impresia că la Florența Își făcuse intrarea marele mediator, bărbatul care avea să stingă ura și să pacifice orașul În numele frăției creștinești. Numai Dante rămăsese deoparte, neliniștit, asemenea unui troian la vederea marelui cal. „Timeo Danaos et dona ferentes“ se gândise el. „Nu mă Încred În câinii ăștia nici dacă Îmi zâmbesc.“ Nimic nu Îi plăcuse din acest om și din curtea lui. Aspectul fizic al cardinalului Îl indica drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
am ajuns din urmă o fată. Nu pentru că aș fi vrut s-o ajung cu tot dinadinsul, ci pentru că mergeam mai repede decât ea. Când am ajuns în dreptul ei și când, dând s-o depășesc, m-am cufundat într-un troian de zăpadă, fata s-a uitat spre mine, privirile noastre s-au întâlnit și și-au zâmbit. Unde să găsești gravitatea și puterea de a trece înainte fără un cuvânt când cineva îți zâmbește și cum să nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
naștere, în urma procesului de indo-europenizare, familiei de popoare europene: tracii, grecii, celții, romanii, slavii și germanii. Cele mai vechi știri despre traci sunt datorate Poemelor Homerice (Iliada și Odiseea) care amintescă despre regii tracilor, participanți la războiul dintre greci și troieni, despre caii lor ce „n-au seamăn de mari și de mândri, albi ca zăpada și la fugă repezi ca vântul”. Din marele neam al tracilor s-au desprins geto-dacii care sunt „unul și același popor, vorbescă aceeași limbă”, după cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]