398 matches
-
mg/kgc VOLUM SOLUȚIE METALYSE (ml) < 60 15 mg 3 ml 60-69 17.5 mg 3.5 ml 70-79 20 mg 4 ml 80-89 22.5 mg 4.5 ml ≥ 90 25 mg 5 ml Anexa nr. I.6 Protocol pentru managementul hemoragiei cerebrale simptomatice asociată trombolizei intravenoase Se va aprecia individual oportunitatea efectuării unei intervenții neurochirurgicale (echipă multidisciplinară neurologie, neurochirurgie, ATI, hematologie). Candidați pentru o intervenție neurochirurgicală sunt pacienții cu: ● Hematoame cerebeloase (cu efect de compresie asupra trunchiului cerebral) ● Pacienții cu hematoame lobare cu volum > 30ml
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
Hematoame cerebeloase (cu efect de compresie asupra trunchiului cerebral) ● Pacienții cu hematoame lobare cu volum > 30ml Tehnica neurochirurgicală folosită (craniectomie decompresivă/evacuare a hematomului) va fi decisă de echipa neurochirurgicală în funcție de caracteristicile individuale ale pacientului Clasificarea hemoragiilor intracraniene asociate trombolizei intravenoase Infarct hemoragie tip 1 (IH1) - aspect imagistic de mici peteșii de-a lungul marginilor infarctului. Infarct hemoragic tip 2 (IH2) - aspect imagistic de peteșii confluente în interiorul zonei de infarct, fără efect de masă. Hematom intraparenchimatos tip 1 (HP1
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
Hematom intraparenchimatos tip 2 (HP2) - hematom dens ce ocupă > 30% din zona de infarct și are un important efect de masă sau orice altă leziune hemoragică intracraniană la distanță de zona de infarct. O hemoragie intracraniană poate fi considerată asociată trombolizei intravenoase dacă este decelată la un examen CT sau IRM cerebral de control efectuat în primele 36 de ore de la administrarea Actilyse. O hemoragie intracraniană asociată trombolizei intravenoase este considerată simptomatică numai dacă îndeplinește următoarele trei criterii (conform ECASS
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
distanță de zona de infarct. O hemoragie intracraniană poate fi considerată asociată trombolizei intravenoase dacă este decelată la un examen CT sau IRM cerebral de control efectuat în primele 36 de ore de la administrarea Actilyse. O hemoragie intracraniană asociată trombolizei intravenoase este considerată simptomatică numai dacă îndeplinește următoarele trei criterii (conform ECASS III): 1. hemoragie intracraniană documentată imagistic prin examen CT sau IRM efectuat în primele 36 de ore de la administrarea Actilyse; ... 2. hemoragia este asociată cu o deteriorare
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
bucal sau orofaringele cu progresie rapidă (sub 30 de minute) prezintă un risc vital important și necesită IOT. Intubația prin fibră optică la pacientul conștient este optimă. Intubația nazo-traheală ar putea fi necesară dar prezintă risc înalt de epistaxis post tromboliză i.v. Cricotiroidotomia este rareori necesară și de asemenea problematică post tromboliză. Anexa nr. I.8 PROTOCOL DE TERAPIE ANTIHIPERTENSIVĂ Măsurile terapeutice de scădere a valorilor TA se vor aplica înainte, pe parcursul și după efectuarea unei proceduri de revascularizare acută (fie
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
DE SCĂDERE A VALORILOR TA (utilizabil din momentul în care Labetalolul, Clevidipina și Nitroprusiatul de Na vor fi înregistrate de ANMDM în România). Opțiuni pentru tratamentul valorilor mari ale TA înainte, pe parcursul și după efectuarea unei terapii de reperfuzie (tromboliză intravenoasă sau tratament endovascular) pentru AVC ischemic acut*): *) Pot fi luate în considerare diferite alte opțiuni de tratament în funcție de patologia asociată (sindrom coronarian acut, insuficiență cardiacă acută). Pacient eligibil pentru terapie de revascularizare acută, cu excepția faptului că
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
T Ocluzii în tandem (ACI - ACM) ACM - M2 proximal ram non-dominant/ co-dominant ACM - M2 distal, M3, M4 ACA - A1, A2, A3 ACI - segment cervical SEVERITATE AVC NIHSS ≥5 NIHSS < 5 și deficit neurologic dizabilitant*) NIHSS < 5 și deteriorare clinică după tromboliza i.v. DIZABILITATE ANTERIOARĂ mRS anterior 0 - 2 mRS anterior 3 ASPECT IMAGISTIC FEREASTRA TERAPEUTICĂ 0 - 6 ORE FEREASTRA TERAPEUTICĂ 0 - 6 ORE Scor ASPECTS ≥ 6 Scor ASPECTS 3 - 5**) FEREASTRA TERAPEUTICĂ 6 -24 ORE FEREASTRA TERAPEUTICĂ 6 -24 ORE Scor
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
individual beneficiul și raportul risc/beneficiu) OCLUZIE ARTERIALĂ Artera bazilară (AB) Ocluzii în tandem (AV - AB) Artera vertebrală (V1, V2, V3, V4)*) ACP - P1, P2 SEVERITATE AVC NIHSS ≥ 6 NIHSS < 6 și deficit neurologic dizabilitant**) NIHSS < 6 și deteriorare clinică după tromboliza i.v. DIZABILITATE ANTERIOARĂ mRS anterior 0 - 2 mRS anterior 3 ASPECT IMAGISTIC FEREASTRA TERAPEUTICĂ 0 -12 ORE Scor PC - ASPECTS ≥ 6 FEREASTRA TERAPEUTICĂ 12 -24 ORE Scor PC - ASPECTS ≥ 6 CRITERII BIOLOGICE INR ≤ 3 Trombocite > 60.000 /mmc INR > 3 ***) Trombocite
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
6 luni) de la momentul hemoragiei cerebrale, mai ales dacă a existat o cauză subiacentă clară (traumatism cerebral, hemoragie subarahnoidiană cu securizare anevrismală ulterioară sau hemoragia a fost determinată de un tratament antitrombotic specificat) **) În cazul tratamentului anterior cu Dabigatran - tromboliza i.a. poate fi luată în considerare după antagonizarea efectului anticoagulant cu Idarucizumab. În cazul tratamentului anterior cu inhibitori de factor Xa -tromboliză i.a. este contraindicată (dacă nu sunt disponibile analize pentru măsurarea activității farmacologice sau concentrației serice a acestor medicamente
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
anevrismală ulterioară sau hemoragia a fost determinată de un tratament antitrombotic specificat) **) În cazul tratamentului anterior cu Dabigatran - tromboliza i.a. poate fi luată în considerare după antagonizarea efectului anticoagulant cu Idarucizumab. În cazul tratamentului anterior cu inhibitori de factor Xa -tromboliză i.a. este contraindicată (dacă nu sunt disponibile analize pentru măsurarea activității farmacologice sau concentrației serice a acestor medicamente) SITUAȚII PENTRU CARE RAPORTUL RISC/BENEFICIU AL TRATAMENTULUI ENDOVASCULAR TREBUIE APRECIAT INDIVIDUAL: Alergia cunoscută la substanța de contrast iodată - tratamentul endovascular poate fi
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
tratamentul trebuie reluat cât mai curând posibil după intervenție/procedură. Nu se recomandă terapia "punte" cu heparină (nefracționată sau cu greutate moleculară mica) după oprirea NOAC; ... – Nu se recomandă administrarea NOAC la pacienții cu embolie pulmonară instabili hemodinamic sau care necesită tromboliză sau embolectomie pulmonară ... ... IV. Contraindicații importante: – Pacienții purtători de proteze valvulare mecanice și pacienții cu stenoză mitrală moderată sau severă; ... – Boală hepatică asociată cu o coagulopatie și risc clinic relevant de sângerare (incluzând pacienții cu ciroză clasele Child Pugh B
ANEXĂ din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274872]
-
ale potasiului pot fi scăzute, hipopotasemia determinând un risc superior de aritmii; Dacă pacientul dezvoltă hipotensiune arterială, prognosticul este negativ; Toți pacienții vor primi tratament antiagregant (aspirină, clopidogrel); Dacă valorile TA sunt foarte înalte, acestea vor fi scăzute anterior inițierii trombolizei; Toți pacienții vor primi tratament cu statine; Blocanții canalelor de calciu de tip dihidropiridinic sunt contraindicați; Dacă nu există contraindicații, toți pacienții este necesar să primească tratament cu --blocante; Dacă --blocantele sunt contraindicate, pot fi utilizate verapamilul și diltiazemul; Trebuie
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mult mai fiabil arterele reale. Determinarea dimensiunilor vasculare reale devine astfel o prioritate. Arterele membrelor inferioare au fost mereu un teren de antrenament pentru cardiologi. În acest teritoriu au învățat primele noțiuni de hemodinamică, aici au experimentat tehnici intervenționale (angioplastie, tromboliză, stent, aterectomie, laseroterapie etc.) și de chirurgie vasculară (anastomoze, pontaje etc.) Apoi au considerat aceste artere doar căi de acces către coronare (Criado) iar patologia acestei zone vasculare a devenit patologia arterelor periferice. Periferice și ca localizare și ca interes
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Russell Ross (fig.1.39) “ipoteza răspunsului la injurie” (Ross R, Glomset JA. Atherosclerosis and the arterial smooth muscle cell. Science 1973; 180: 1332) evidențiază rolul disfuncției endoteliale în inițierea apariției plăcii de aterom. 1974 Dotter și colab. sunt inițiatorii trombolizei in situ în obstrucțiile acute și cronice ale arterelor membrelor administrare de doze reduse de streptokinază direct în trombul ocluziv (Dotter CT, Rosch J, Seamen AJ. Selective c ot lysis with low dose streptokinase. Radiology 1974; 3: 31-37). 1975 Pe
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
prin disecție a arterelor spinale sau viscerale 107; hemo-, pneumotorax (puncție inadecvată înaltă)107; necesită anestezie generală 107; contraindicată la pacienții cu HTA sau care primesc tratament anticoagulant 44; nu permite efectuarea procedeelor de cardiologie intervențională și în special a trombolizei. Calea axilară (1963, Hanafee și colab.). mortalitate de 3 ori mai mare44; complicații în 2.1-3.3% vs 1.7% din cazuri pe calea arterei femurale; complicații la nivelul SNC de 2-3 ori mai frecvente (pe calea axilară dreptăriscuri carotidiene
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
dezvoltarea angiografiei prin substracție digitalăDSA, a angiografiei rotaționale 3-D, a tentativelor de obținere a fuziunii datelor obținute angiografic cu cele oferite de ultrasonografia intravasculară USIV etc). Rolul esențial pe care angiografia îl deține în efectuarea diferitelor intervenții endovasculare (angioplastie, aterectomie, tromboliză în situ etc.) este un alt reper care îi promovează perenitatea. DE CE SA MASURAM ATEROSCLEROZA? Dacă inițial preocuparea pentru cuantificarea angiografiilor avea ca obiectiv leziunile aterosclerotice constituite (în principal a stenozelor) pentru a oferi intervenției ulterioare o hartă cât mai
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mai redusă la pacienții din RO-STEMIII comparativ cu cea raportată de celelalte registre. Repetăm, valoarea optimistă de 69,04% din RO STEMI-I a fost influențată de faptul ca în anii 1997 și 1998 registrul a înrolat numai pacienți cu tromboliză. Diferența dintre ROSTEMI-II și celelalte registre apare dezarmantă când se compară numărul de pacienți care au fost tratați prin angioplastie primară și „dramatică” atunci când se compară numărul de pacienți la care s-a efectuat angioplastie sau stentare după internare. Diferențele
RO-STEMI ÎN CONTEXT EUROPEAN. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Gabriel Tatu-Chițoiu, Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1032]
-
existat diferențe între sexe, tratamentul realizându-se conform ghidurilor [60]. Pe de altă parte, în Canada, conform rezultatelor unui alt studiu, pacientele rămân în continuare subtratate [61]. Femeile primesc terapie de reperfuzie într-o proporție mai redusă [17, 19]. Complicațiile trombolizei (spre exemplu, hemoragiile) sunt mai frecvent întâlnite la femei, iar riscul reinfarctizării sau al decesului este mai mare la femeile tratate în acest mod [1]. Supraviețuirea post PTCI pare să fie mai puțin favorabilă la femei, atât pe termen lung
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
crește riscul hemoragic), clopidogrel (nu există date suficiente care să probeze siguranța sa la gravide), inhibitori de enzimă de conversie și statine. La pacientele cu infarct, evident se preferă efectuarea coronarografiei, urmată de PTCA cu implantare de stent metalic, în locul trombolizei care crește riscul hemoragic, dar nu are efecte teratogene [6]. Dacă ar fi să ne referim la acțiunile principale ale medicamentelor cardiovasculare în sarcină, vom reaminti că digoxinul, hidralazina, furosemidul, xilina și metildoza nu determină nici un efect asupra fătului [3
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
obstruată suprahepatic și vene hepatice libere →șunt atrio-cav; - există fibroză marcată → transplant hepatic. - obstrucția membranoasă a venei cave inferioare → membranotomie transatrială - alte tratamente: 1. recanalizare și dilatare transhepatică percutană 2. angioplastie cu balonhepatică sau cavă ± plasarea unui stent TIPS 3. tromboliză pe cateter i.v. urmată de dilatare. IX. TRAUMATISMELE HEPATICE INCIDENȚĂ. ETIOLOGIE. Pentru pacienții ce ajung la laparotomie pentru traumatisme abdominale, traumatismele hepatice sunt găsite În: - 15-20% din cazuri pentru contuzii (35-45% În centrele majore de traumatologie) - 40% din cazuri
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
90 minute până la 3 ore de la debutul simptomatologiei AVC ischemic ca medicație fibrinolitică, dacă nu există semne de transformare hemoragică a AVC, și dacă zona de perfuzie este mai mare decât zona de difuzie îinfarcte afectând < 30% din emisferul cerebral). Tromboliza intracarotitiană realizată prin administrarea pe cateter arterial lărgește fereastra de administrare pentru efectul fibrinolitic la 6 ore de la debutul accidentului vascular cerebral a TPA-ului. Terapia fibrinolitică nu se aplică la persoanele cu istoric hipertensiv, convulsiv și cu risc de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
creștere a supraviețuirii postinfarct (aspirină, betablocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, proceduri de revascularizare). În Registrul de triaj al infarctului miocardic și al intervențiilor, care a comparat pacienți peste 75 de ani și pacienți mai tineri, rata de tromboliză a fost de 5% versus 39%, a angioplastiei percutane (APTL) 7% versus 29%, a bypass-ului aortocoronarian (BAC) 5% versus 11%, iar a utili- zării de aspirină 57% versus 82% (30). La persoanele vârstnice diagnosticul de infarct miocardic ar trebui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
vârstnicii cu diabet zaharat Macroangiopatia coronariană este responsabilă de apariția anginei pectorale, a infarctului acut de miocard i IMS. Leziunile aterosclerotice coronariene sunt mai extinse și mai frecvente decât la nediabetici. Studiul TAMI (cit. de 57), care a apreciat efectul trombolizei precoce asupra infarctului miocardic acut, a arătat ca diabeticii au leziuni coronariene mult mai severe, cu o incidență crescută a stenozelor > 75% și o frecvență crescută a atingerilor bi- și tricoronariene. În raport cu nediabeticii, diabeticii prezintă mai frecvent fisuri ale plăcii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
tratament ce trebuie aplicat în cel mai scurt timp posibil de la debutul simptomelor, fiind considerată „salvatoare de viață”. Dintre metodele de reperfuzie, de prima intenție astăzi este recomandată angioplastia coronariană percutană primară (3). Această terapie, în comparație cu terapia de reperfuzie prin tromboliză, a dovedit beneficii net superioare în mai multe trialuri (PAMI-I, GUSTO, DANAMI-2) (26). Beneficiile se referă la: scăderea mortalității; scăderea evenimentelor adverse cardio- și cerebrovasculare; ‒ îmbunătățirea prognosticului pe termen lung. La toate grupele de vârstă, cu condiția ca aceasta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
26,7% în 2001 la 53,3% în 2009, iar numărul celor trombolizați a scăzut de la 20,3% la 1,8%. În total însă, doar 47,6% dintre acești pacienți au beneficiat de reperfuzie (42,8% PCI și 4,8% tromboliză), iar 52,4% nu au primit nici un fel de terapie de reperfuzie. Mortalitatea intraspitalicească a fost de 9,9% pentru PCI, 19,2% pentru tromboliză și 23,4% pentru cei tratați fără terapie de reperfuzie (32). 20.5. Riscul hemoragic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]