11,591 matches
-
stabilit în București. Avea 25 de ani și a fost primită cu ceremonii fastuoase ce se cuveneau prințului moștenitor. La sfîrșitul lui 1921 s-a născut Mihai. A fost, în familia regală a României, o mare bucurie, succesiunea firească la tron, potrivit legii salice, fiind asigurată. Elena era mai mult singură iar Carol nu era un soț agreabil și iubitor. Noroc de grija protector afabilă a reginei Maria și de blîndețea cărturărească a regelui Ferdinand. Îi plăcea țara și o îndrăgise
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
În septembrie 1922 tatăl ei e din nou nevoit să abdice, stabilindu-se, în exil, la Palermo, murind, repede, în mai 1923. N-a putut pleca la înmormîntare pentru că, în noua ei țară, se pregăteau festivitățile pentru încoronarea suveranilor pe tronul României Mari. Cînd festivitățile s-au încheiat, a plecat (însoțită de sora ei Irina) la Palermo, pentru a fi alături de mama ei. Revenită la București, a găsit un soț înstrăinat care își avea viața lui amoroasă, de care nu mai
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
a-l convinge pe Carol să se reîntoarcă în țară. Acesta refuză s-o primească. Apoi evenimentele se precipită. În 1927 mor, succesiv, la distanțe relativ apropiate, regele Ferdinand și Ionel Brătianu. Carol, în loc să se înapoieze, pentru a urca pe tron, la sfîrșitul anului 1927 îi cere Elenei, epistolar, divorțul. Conducătorii țării au fost împotrivă, mai nimeni negîndindu-se la voința părăsitei Elena. De abia în iunie 1928 divorțul se oficializează. Elena avea 30 de ani și era regina mamă fără ca acest
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
acest titlu să-i fie acordat oficial. Părea o definitivare a situației. Dar aceasta nu se putea întîmpla cu imprevizibilul Carol Caraiman (acesta era numele lui civil). În țară se formase un curent de opinie favorabil rechemării lui Carol pe tron, primul ministru Maniu fiind, și el, favorabil dar numai ca să fie cooptat în Regență. La începutul lui iunie 1930 Carol se reîntoarce, intempestiv, la București, refuză propunerea lui Maniu și, la 8 iunie 1930, parlamentul îl proclamă rege. Maniu ar
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
din Pipera la București. Iuliu Maniu, premier, care, cred unii și azi, n-a fost străin de eveniment, îi propune principelui cooptarea în Regență. Acesta respinge propunerea și, cum o parte a armatei trecuse de partea lui, anunță că urmărește tronul. După două zile de tratative încordate, la 8 iunie 1930 Parlamentul îl proclamă rege. Va fi o domnie de un deceniu aventuroasă și plină de riscuri. Camarila din jurul regelui fiind mai puternică decît guvernele, regele urmărind, metodic, instaurarea unei conduceri
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
boicot nedemn, restabilind harta valorilor impuse de talent și adevăr. E, poate, pe lîngă înfăptuirile Fundației Regale, marea ispravă culturală a regelui Carol al II-lea. Sigur, nu uit imensele daune aduse intereselor țării de acest aventurier efectiv cățărat pe tronul României, dominînd-o un deceniu. Dar nici nu se poate, din această cauză esențială, totuși, să ignorăm marile sale merite și înfăptuiri în spațiul culturii. O înfăptuire valabilă și bogată în roade nu trebuie niciodată uitată în cumpăna judecăților evaluatoare. Dl.
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
ca duh/ Mă știu mă absorb/ aripi de peste văzduh/ sînt centrul,/ atotcunoștinței!" ( Fericirea mea). Poetul trăiește o "apoteoză" a propriei făpturi, în care se concentrează entitățile văzute și nevăzute, ca într-o apodictică reprezentanță: "Un centru-acum/ uranic de putere/ un tron tunînd/ erupe-n inima-mi - de foc vorbit - un Popol Vuh/ Mă rup de aripi/ stau iradiere/ suflarea mea/ e-acum apoteoză/ ființelor întregului văzduh" (Un centru). O sangvină ebrietate se învecinează cu sacrilegiul: "Mă-mbăt pînă-n/ ultimul mirelui sînge
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
țăranii sînt iobagi pe moșiile nobililor unguri. Moldova din veacul al XV-lea e dominată de personalitatea lui Ștefan cel Mare, voievod bogat și viteaz, care îl învinge pe Soliman-pașa la Vaslui dar e învins la Războieni (1476), rămînînd pe tron timp de 47 de ani, sfătuindu-și urmașii să închine, ca și el, țara turcilor, ferind-o astfel de pericolul transformării ei în pașalîc turcesc. Mihai Viteazul (secolul al XVI-lea) s-a luptat, o vreme victorios, cu turcii, dar
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
A. Rosetti), crearea acelei corupții a Camarilei sale, în cap cu belgianul Librecht. Acestea, de fapt, contrar opiniei autorului nostru, au dus la detronarea domnitorului și nu coaliția realizată de masoni. Pentru că ideea, socotită necesară, a unui domnitor străin pe tronul României o acceptase și Cuza. Interesantă este versiunea scrisă, în memoriile încă inedite, ale lui Ion Bălăceanu despre modalitatea capacitării principelui Carol de Hohenzollern (nepot al împăratului Napoleon al III-lea care, de aceea, și-a dat acordul) pentru a
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
un stimulent generator al unor ramuri de activitate științifică socială, care de acum se dezvoltă autonom, Institutul Social este chemat să devină un centru de coordonare al tuturor acestor instituții de cercetare socială". Aceasta se va petrece după instalarea, pe tronul României, a regelui Carol al II-lea care a știut să-și apropie pînă la subordonare acel Institut Social Român. Dar se poate spune că și în anii douăzeci Institutul devenise un factor stimulator puternic, încît destule ministere simt nevoia
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
Z. Ornea În 1893 cînd perechea princiară (prințul Ferdinand și prințesa Maria) l-au adus pe lume pe Carol a fost o mare bucurie a familiei domnitoare a României. În sfîrșit, s-a născut moștenitorul tronului, dînd consistență și viitor Coroanei. Ferdinand fusese desemnat principe moștenitor al României, ca nepot al regelui, în 1889. După episodul amoros cu Elena Văcărescu, repede și brutal curmat de regele Carol I, a urmat căsătoria cu principesa Maria. Aceasta din
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
Elena Văcărescu, repede și brutal curmat de regele Carol I, a urmat căsătoria cu principesa Maria. Aceasta din urmă, vitală și dornică de petreceri, împreună cu soțul ei, aprig controlați de unchiul, au avut mult de așteptat pînă au urcat pe tron, 21 Maria, și 25 Ferdinand. Carol a crescut ca un copil răsfățat, școlit cît era nevoie, și botezat în religia țării. Treptat, s-a dezvăluit un efectiv priapism sexual la tînărul prinț moștenitor. Năravul îi venea, indubitabil, de la mama sa
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
însemna, de fapt, dezertare) cei doi amanți ajung la Odessa, unde se căsătoresc pe ascuns. Aflîndu-se fapta, un Consiliu de Coroană a fost convocat și Carol abia a scăpat, datorită pledoariei lui Ionel Brătianu, de pierderea rangului de moștenitor al tronului. Reîntors în țară, Carol a fost surghiunit la mănăstirea Horaița, apoi acceptă anularea căsătoriei. Dar, după înapoierea familiei regale, în triumf, la București, Carol, mereu înamorat de fosta lui soție, în august 1919, îi trimite tatălui său o declarație prin
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
importante înmormîntări. După funeralii, s-a întîlnit, la Paris, cu amanta sa Elena Lupescu, care îl subjugase total. De la Veneția Carol i-a trimis tatălui declarația de renunțare la toate drepturile sale succesorale. Renunța, din dragoste, a doua oară, la tron. Părinții erau profund ultragiați (cu deosebire regina Maria). Ionel Brătianu era mulțumit de dezlegarea lucrurilor. Opoziția politică (țărăniștii, naționalii, Iorga) stăruia, pe lîngă rege, să se evite abdicarea. Regele, pățit, refuza. Un Consiliu de Coroană și, apoi, o ședință a
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
Caraiman. Dar în iulie 1927 moare, de un cancer, regele Ferdinand, instalîndu-se, pe timpul minoratului lui Mihai, o regență. Spre sfîrșitul anului moare și regele neîncoronat al țării Ion I.C. Brătianu. Carol, de la Paris, făcea declarații presei că ar reveni pe tronul României. În țară se crease un curent de opinie favorabil lui Carol, liderii național-țărăniști (în frunte cu Iuliu Maniu, Ion Mihalache și Gr. Iunian) fiind militanți pentru această soluție. La sfîrșitul anului 1928 guvernul țării e încredințat P.N.Ț., Iuliu
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
cruciale: renunțarea totală la Elena Lupescu și refacerea căsătoriei cu principesa Elena. Evident, Carol dă semne că acceptă cele două condiții, dar nicidecum nu acceptă soluția Regenței. La 8 iunie 1930, Corpurile legiuitoare, convocate în ședință comună, hotărăsc urcarea pe tronul României a prințului Carol. Maniu, formalist, luînd act de intenția prințului, își dă formal demisia, ca încoronarea să nu fie un act pe timpul prim-ministeriatului său. Dar, la 13 iunie, redevine prim ministru. Regele nici că se gîndea să dea
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
-lea nu avea o ideologie clară și că dictatura sa regală, pe care a instaurat-o în februarie 1938, nu îi stătea în gînd la începuturile domniei sale. Cred că nu are dreptate. De fapt regele, chiar de la urcarea sa pe tron, a urmărit, tenace, acest proiect. Liberalii, ce-i drept, inamicii săi, nu mai erau la putere și cu național-țărăniștii, exceptîndu-l pe intratabilul Iuliu Maniu, se înțelegea în general. Dar au izbucnit, chiar odată cu urcarea sa pe tron, ravagiile crizei economice
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
urcarea sa pe tron, a urmărit, tenace, acest proiect. Liberalii, ce-i drept, inamicii săi, nu mai erau la putere și cu național-țărăniștii, exceptîndu-l pe intratabilul Iuliu Maniu, se înțelegea în general. Dar au izbucnit, chiar odată cu urcarea sa pe tron, ravagiile crizei economice mondiale de care, la început, mai nimeni nu o considera cu seriozitate. În 18 aprilie 1931, regele formează un guvern N. Iorga, în care Const. Argetoianu era factotum (ministru de Finanțe, adinterim la Externe și Interne). Or
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
memoriilor lui Ion Hudiță) și pleacă, cu un întreg tren, cu Lupeasca, Urdăreanu și alții apropiați, abia scăpînd, în gara Timișoara, de gloanțele legionarilor. Și astfel se încheie aventura politică de zece ani, a lui Carol al II-lea, pe tronul României. A urmat exilul, negăsind, unde ar fi voit, permis de ședere. De abia și-a găsit ca loc de exil Portugalia. Dar vagoanele sale, ajunse la Barcelona în Spania, au fost decuplate și silit să rămână în țara stăpînită
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
rămână în țara stăpînită de Franco. A evadat, trecînd granița, ilegal, în Portugalia, ulterior reușind să-și recupereze și bagajele. De aici, destul de repede, a plecat în Cuba, de aici în Mexic. Dar Carol tot spera că își va recăpăta tronul, desfășurînd, pentru asta, o cam penibilă activitate politică. În primăvara lui 1947 și rușii au început să-i facă curte politică. Fostul rege a ajuns în Brazilia și, firește, proiectul său politic a eșuat lamentabil. În 1946 Elena Lupescu s-
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
literaturei și aruncîndu-mă în torentul politic, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hîrtii oficiale, de memuare, de note consulare etc. etc. Voturile unanime ale Camerelor din Iași și București înălțînd pe tronurile Moldovei și Valachiei pe colonelul Alexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație prin care zice că "deși pe tronurile Principatelor-Unite, el era gata a depune ambele sale coroane pe fruntea unui Principe străin
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
note consulare etc. etc. Voturile unanime ale Camerelor din Iași și București înălțînd pe tronurile Moldovei și Valachiei pe colonelul Alexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație prin care zice că "deși pe tronurile Principatelor-Unite, el era gata a depune ambele sale coroane pe fruntea unui Principe străin, dacă marile Puteri ar voi să realizeze dorințele nației române exprimate de Divanurile ad-hoc din anul 1858". Șepte exemplare din acest document istoric fură subscrise de
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
simpatie pentru nația română și pentru Domnul Cuza și văd cu mulțămire că nu m-am înșelat cînd am judecat cauza Principatelor demnă de sprijinul Franței. Actul patriotic ce ați desăvîrșit de curînd prin înălțarea unui singur om pe ambele tronuri a Moldovei și a Valachiei, tactul politic ce ați probat săvîrșindu-l îmi dau încredere că meritați viitorul la care aspirați. Nu-mi rămîne decît a vă felicita și a vă asigura că ajutorul Franței, că simpatiile mele nu vor lipsi
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
de praf în construcția ideii și elaborarea ei. O vioiciune a spiritului, liber, neprins în șabloane se instalează în text încă de la început. Complexul lui Oedip, nebunia lui Hamlet și amînarea uciderii lui Claudius, tatăl vitreg, criminal și uzurpator al tronului Danemarcei, sinuciderea lui Kirilov, similitudinile între procesul imaginat de Kafka și procesul real al lui Dostoievski, prințul Hamlet și prințul Mîșkin, prințul Hamlet și prințul Harry, eroii tragici văzuți prin existența Antigonei, toate acestea sînt revelate de Ileana Mălăncioiu din
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
a început bine. Dar, fatalitate, în 1929 izbucnește criza economică mondială și PNȚ are nefericirea de a nu-și putea înfăptui, în condițiile economice date, deși depune stăruitoare eforturi, programul politico-economic. A intervenit, apoi, la 8 iunie 1930, urcarea pe tronul României a regelui Carol al II-lea. Maniu, la început favorabil, a avut naivitatea de a-i propune lui Carol un loc în Regență, punîndu-i și condițiile de a-și reface căsătoria cu regina Elena și să n-o aducă
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]