248 matches
-
numele ? „Boule !“, șuieră Maca. — Eu mă nasc în fiecare zi, spuse, moale, fata. Dacă te uiți în calendar, azi e chiar Sfânta Polixenia. — Să sărbătorim atunci... râse bătrânul, fără să se mai încurce în amănunte, și râsul lui semăna cu trosnetul de creangă uscată. — Văd că ai și început, chicoti fata. — Nu de asta ziceam... E o șampanie în dulap... S-o deschidem ! „Clănțăni-ți-ar dinții ca grindina, boșorogule !“, îi trecu lui Maca prin minte. Umbra i se lărgi, mușcând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se va da pentru crearea pământurilor noastre. O zămislire necurmată se petrece în chinuri groaznice și într-o tăcere desăvârșită. Dacă ar fi să ne lipim urechea de sol, auzul nostru nu ar percepe nici măcar un zgomot. Deși surzi la trosnetele puternice din subteran, totuși, nu putem spune că nu am fi martorii acestei nașteri. Chiar acum, sub tălpile noastre, au loc prefaceri telurice necontenite care făuresc pământuri. Se desfășoară o încleștare între coloși pe umerii cărora se sprijină relieful României
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
bogății de neprețuit 15. În acești codri, străpunși de luminișuri, sălășluiesc zimbri și cerbi. Vegheați de corbi înțelepți, se adapă în tăcere din izvoare, privind cu grijă în jur. Se furișează pe sub coroana arborilor, fără a trezi foșnetul frunzelor și trosnetul crengilor. Sunt adulmecați de urși și lupi, care pândesc, răbdători. Mârtani sălbatici și râși perfizi dau târcoale cocoșilor de munte cocoțați în arbori. Jderi râvnesc la pârși care țopăie pe crengi. Din scorburi, bufnițe ochesc cu agerimea lor spre hârciogi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nouri negri; părinți; pericol; ploaie de vară; plop; plouă; primăvara; primăvară; produse; proeminent; punct; răcnet; răsunet; război; scăpa; senin; sinistru; soare; speriată; stare a naturii; strigăt; sună; sunetul de ploaie; sus; tanc; tăiere; tot în casă; tresar; trezire; trist; tristețe; trosnet; tulburare; tunet; țipăt; urît; urlet; vară; vreme rea; vreme urîtă; vuiet; zguduire; zguduitură; zig-zag (1); 791/123/40/83/0 țară: patrie (125); România (78); stat (27); neam (23); oameni (19); popor (19); sat (19); acasă (17); oraș (17); plai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
În afară de îmbătrânire, durerea de genunchi mai poate fi provocată de vătămare, entorse și întinderi, ruperea cartilajului, osteoartrită, condromalacia rotuliană („genunchiul alergătorului”), tendinită sau bursită. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă genunchiul vă doare sau e umflat, sau auziți un trosnet când suferiți o vătămare la genunchi. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Dacă durerea este cauzată de vătămare, țineți întâi pe genunchi o pungă cu gheață timp de 15-20 de minute. Apoi înfășurați lejer zona cu un bandaj elastic
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
pentru știința istorică românească, pentru Înțelegerea și argumentarea transformărilor evolutive ale societății umane, a evoluției poporului român. Avea dreptate Geo Bogza cînd scria : „Noi, urmașii geților, vrem să trăim. Noi vrem să prindem din marea primăvară a lumii nu numai trosnetul ghețurilor, ci și ora dulce a florilor Procesul de simbioză și romanizarea au În vedere două aspecte: pe de o parte aportul culturii materiale a populației dacice, iar pe de alta, acela al culturii și civilizației romane, superioare celei dintîi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
între altele, acea profunzime de esență a simplității aparente din discursul culturii antice, pe care autoarea își dorește parcă a-l fi moștenit aproape genetic: "N-am știut niciodată ce înseamnă să fii sărac./ Când s-au despicat stâncile, cu trosnet,/ eu m-am strecurat în inima lor./ Nimeni nu mă vedea./ Stâncile se balansau, la stânga și la dreapta./ Apusul soarelui a venit ca o pisică arămie / să-mi toarcă la ureche./ Am ascultat.// Zeițele s-au/ dezgolit și au început
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
într-o narațiune răscolitoare și revoltătoare, care te ține cu sufletul la gură că Răul e unic, fie că-l îmbrăcăm în mantale ponosite sau în costume Armani dichisite, fie că răzbate din demagogice sloganuri ingurgitate de popor și din trosnetul oaselor rupte ale disidenților, sau că rînjește ironic pe la colțuri de cuvinte parfumate, blînde și ucigător insinuante. Prețul e același vieți curmate, destine îndoite, alienare tragică, de nici nu mai știi dacă o moarte brutală nu e preferabilă unei singurătăți
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu trupul puțin aplecat înainte, într-o împietrită așteptare care îi seca orice voință, Brumă privea, cu răsuflarea frântă. Ușa continua să se deschidă încet (subl. în text)". Climaxul nu întârzie; cititorul este proiectat în inima trepidantului mister: Apoi, un trosnet înăbușit se auzi, încuietoarea se desprinse, ușa dulapului se dădu cu putere în lături și cadavrul lui Păun se prăbuși peste Brumă, răsturnându-l pe spate". În sfârșit, Partea a IV-a, extrem de succintă, joacă rolul unui deznodământ. A doua
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
răcoarea gâtului de sticlă. Pe masă rămâne doar capul însângerat și rotund al Balaurului. Încremenit, ursuz, aplecat în palma stângă, ca într-o pârghie grea, de lemn. Strănepot al lui Falstaff, căruia nu i-a moștenit decât statura : maxilarele, ceafa, trosnetul părului aspru și des, craniul pietros, labele păduroase și umerii. Nimic din bonomia bețivului afemeiat, leneș, petrecăreț, generos ? Doar îndârjire avară, putere însetată de putere... La capătul celălalt, chipul coclit și palid al esteticianului. Îngustat, verzui, ascuțit. Pe undeva, probabil
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
știut, sau nu te-ar fi angajat. Vinovatul coboară privirea. Vede capul lat al supra veghetoarei zornăind cheile seifurilor, pregătită să le deschidă, să le predea. Ridică ochii încețoșați. Încearcă să dea din coate, împiedicat. Tropăie din călcâiele umede. Aude trosnetul ghețarilor rupându- se, desfăcând cerul zilei. Nasul însângerat și vânăt de frig, ca la bețivi sau bufoni. Pe strada pustie trece un camion cu sticle. Lăzile se clatină, sticlele se ciocnesc la fiecare șoc. Domnul palid, cu căciula clăpăugă, își
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pe canal. Cum poasă poarte vrun puțoi ochelari din ăștia? Așa groși cum sunt, În Întrecerea dintre ei și talpa scrâșnitoare, ca un taur castrat, a pantofilor lui Bruce Robertson, o să fie un singur câștigător. Mă răsucesc, rânjind satisfăcut la trosnetul pe care-l scot pe caldarâm. Apoi, cu o mișcare de picior atât de dibace, Încât ar fi putut fi a lui Tom Stronach când apasă plin de admirație butonul de derulare Înapoi la video, arunc ochelarii sparți În Herengracht
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cu ochii tăi mari și erai Într-o stare ciudată ce depășea cu mult frica, iar eu Încercam să mă gândesc de ce ar trebui să mă opresc și Încercam să simt ceva ce să mă facă să mă opresc Înainte de trosnetul ăla trosnetul ăla și țipătul tău acum schimbat, mai distrus și mai disperat decât până atunci, eu te-am făcut pe tine să simți dar eu Încă mai simțeam un vid Cum te-a făcut să te simți? Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
tăi mari și erai Într-o stare ciudată ce depășea cu mult frica, iar eu Încercam să mă gândesc de ce ar trebui să mă opresc și Încercam să simt ceva ce să mă facă să mă opresc Înainte de trosnetul ăla trosnetul ăla și țipătul tău acum schimbat, mai distrus și mai disperat decât până atunci, eu te-am făcut pe tine să simți dar eu Încă mai simțeam un vid Cum te-a făcut să te simți? Dar nu am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
starea În care ne aflăm. E oribil că Întotdeauna murim singuri, dar nu-i mai rău decât să trăim singuri... 0000000000000000000NU BRUCE 0000000000000000000NU BRUCE000000000000 Acum sunt pregătit și aud cheia. Sar și cad, apoi simt cum mă ridic. Aud un trosnet, dar nu simt nici o durere, iar apoi o siluetă apare În geamul opac al ușii dar nu e ea e prea mică e Stacey nu Stacey ce morții măsii nu deschide ușa... nu... și Îmi pasă... ... vreau mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
la un loc unde se intersectau două drumuri. - Cred că acesta este drumul către Obârșeni, cotind pe unul mai umblat. După circa cinci minute de mers am observat că ne afundăm tot mai mult în sălbăticia pădurii. În dreapta am auzit trosnet de crengi uscate și grohăit de porci mistreți. Ca la comanda ne-am oprit, bătăile inimii au început să se accelereze. De frică am pus mana pe un băț gros și destul de tare. Lângă noi se afla un stejar
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
Mesopotamia, India, Iran) etc."79 Ei sunt, pentru prezicător, reprezentanții unui destin. Se studiază forma, vigoarea, șubrezenia, vlăstarele, frunzele copacilor etc. În practica divinatorie se evaluează și esența lemnului, arborii putând fi studiați și după secționare. De exemplu, se interpretau trosnetele lemnului atunci când acesta era transformat în diverse piese de mobilier sau în lemn de foc. Nu este vorba doar de o simplă practică și exercițiu, cu atât mai puțin de simpla potrivire a unor semnificații. Pentru omul religios, natura în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Un edificiu scolastic trebuie să fie construit Într-un loc deschis, unde este aer curat. Trebuie să fie departe de locurile frecventate de femei, de zgomotele pieței, de cai, de canale, de cîini care latră, de gălăgie dăună toare, de trosnete și de mirosul rău. Lățimea și lungimea edificiului trebuie să fie aceeași. CÎt despre ferestre - ele trebuie să fie nici mai puține, nici mai multe decît este necesar pentru o iluminare corectă. Este bine ca așezămîntul să fie la etajul
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
se apasă vuind în coamele înalte ale stejarilor, care, prinși în puternice rădăcini, îl rabdă neînfrânți; coboară în văi și, bătând învrăjbit din mai multe părți, izbește în codri fără capăt, iar crengile se bat zbuciumate și se frâng cu trosnete crâncene; la suflarea lui aprigă se rup și pomii din livezi, pe călători îi pleacă și-i supune, lovește 47 dârz în ziduri bine încheiate de piatră sau de bârne. Primăvara adie cald, topind zăpezile din munți, alunecă molcom peste
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în calea lor până ajung să se verse în mare, unde se înfruntă zgomotos cu izbirea valurilor de apele lor și de țărmuri; sau al vânturilor care se năpustesc peste o pădure, vuiesc în coroanele arborilor și le rup cu trosnete mari crengile zbuciumate, sau care, când ard păduri și orașe, le ațâță și le întețesc flăcările, arborii și casele se prăbușesc tunând, iar vântul trece și răscolește marea, izbind o cu tunete de țărmuri; iar ciocnirea armelor între ele pare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în cabine, / Pe punte; uneori mă dumicam / Și-ardeam și ici, și colo, pe catarg, / Pe vergi și pe bompres, apoi din flăcări / Mă-ntorlocam; mai iute și năprasnic / Ca fulgerul lui Zeus, vestitor / Al trăsnetului crunt; jurai că focul / Și trosnetul și fumul de pucioasă / L-înfruntă pe Neptun și, marea-nvolburând, / Îi scutură tridentul.“ Virtuozitatea execuției se răsfață în virtuozitate verbală. Curios, deși adesea improvizează cu o ingeniozitate și cu o inventivitate care vin de la el, își face mare fală din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
se apasă vuind în coamele înalte ale stejarilor, care, prinși în puternice rădăcini, îl rabdă neînfrânți; coboară în văi și, bătând învrăjbit din mai multe părți, izbește în codri fără capăt, iar crengile se bat zbuciumate și se frâng cu trosnete crâncene; la suflarea lui aprigă se rup și pomii din livezi, pe călători îi pleacă și-i supune, lovește dârz în ziduri bine încheiate de piatră sau de bârne. Primăvara adie cald, topind zăpezile din munți, alunecă molcom peste locurile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în calea lor până ajung să se verse în mare, unde se înfruntă zgomotos cu izbirea valurilor de apele lor și de țărmuri; sau al vânturilor care se năpustesc peste o pădure, vuiesc în coroanele arborilor și le rup cu trosnete mari crengile zbuciumate, sau care, când ard păduri și orașe, le ațâță și le întețesc flăcările, arborii și casele se prăbușesc tunând, iar vântul trece și răscolește marea, izbind o cu tunete de țărmuri; iar ciocnirea armelor între ele pare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în cabine, / Pe punte; uneori mă dumicam / Și-ardeam și ici, și colo, pe catarg, / Pe vergi și pe bompres, apoi din flăcări / Mă-ntorlocam; mai iute și năprasnic / Ca fulgerul lui Zeus, vestitor / Al trăsnetului crunt; jurai că focul / Și trosnetul și fumul de pucioasă / L-înfruntă pe Neptun și, marea-nvolburând, / Îi scutură tridentul.“ Virtuozitatea execuției se răsfață în virtuozitate verbală. Curios, deși adesea improvizează cu o ingeniozitate și cu o inventivitate care vin de la el, își face mare fală din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Hai, Xenia... înc‟olecuță! o ruga și bietul om cu lacrimi în ochi, îngenuncheat la căpătâiul ei, înțelegând și el primejdia. Pe pădurar, om neînfricat, cu inima și nervii tari, nimeni nu l-a văzut plângând. De afară, se auzeau trosnetele de copaci rupți de vijelie, cu înfricoșare... Câteva pâlpâiri și lampa de cinci focuri, de pe măsuță, s-a stins încet, superstițios... „Doamni... sămn rău...! își zise în gând bătrâna și-și făcu semnul crucii de mai multe ori. - Nu mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]