254 matches
-
a marilor așezări urbane. Uneori de-a dreptul, cu aplomb ciobănesc: "O turmă de oi trece prin oraș. / Tiling, talang - clopotele-n cale. / Printre-naltele ziduri, pe asprul pavaj, Ce stranie vale! / Par să își spună cu glasuri de trîmbiți trudiții glotași. // Și turma se-nșiră subt ploaia de marte. / Ciobanu-n cojoc, cel ce merge în frunte, privește, pe gînduri, departe... / Între el și oi, sub dăsăgi un asin se-ndoaie. Printre căldări și sumane doi miei tineri / Scot din
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
odihnit spre seară pasul; Un vuiet depărtat de ape, suspin de vînturi și de sfere aprinse-și înstrunară glasul Cîntam neostoita muncă și lumea ce plutea sub mine, în adîncimi ce s-au născut Din dragoste, cîntam să-mi mîngîi trudiții frați, și-n mulțumirea că le zîmbisem, am crezut." Voința egoistă a individului s-a topit într-un elan magnific al tuturor. Ideea comuniunii mistice a sufletelor e concretizată poetic în ultimul său volum, Mâinile, în imaginea mâinilor formând un
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
O sumă de paradoxuri - chiar și cu interstițiile retorice de care nu se poarte elibera - și consecința unei ,voințe oarbe de a fi": În capul cel mai bolnav, cea mai luminoasă inteligență - cel mai mîhnit suflet, în trupul cel mai trudit! Și dacă am plîns cînd l-au așezat prietenii și vrăjmașii, admiratorii și invidioșii sub Ťteiul sfîntť, n-am plîns de moartea lui; am plîns de truda vieții, de cîte suferise această natură iritabilă de la împrejurări, de la oameni, de la ea
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
ta ce sân ai tulburat bizanțul lanț de stele străbătând? în care intri prunc și ieși bărbat ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul cu plăvanii-n somn /rupturi de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând biserica din spic în vis. Dihanie e viața (îmi repeți cum peștele înoată pe uscat și cazna grea sub hămesiți nămeți cireșul altoit mi l-a uscat) Sunt caraule zi și noapte (trib cu ochi de lup la
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
ros de boală , suferință , Biserica a juruit Să facă, -n semn de pocăința , Pe culmea-naltă de granit , Pe unde vulturii s-adună , Și doar furtunile detuna ; Sus pe Kazbek din lespezi groase Dura lăcaș de ruga , deci ... În el truditele lui oase Aflară liniștea de veci ; Pe stâncă ce luptă cu vântul Creșteau din cimitir stingheri ; Dar ,oare , e mai cald mormântul Când mai aproape e de cer ?... Ori somnul veșnic fi-va pază De larma frământatei vieți ?... Zadarnic morții
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
departe... Verdictul, fără noimă și judecată, era scurt și tăios ca o lamă de cuțit: „Dușmani ai poporului, chiaburi, trădători, titoiști”. Lor le căzură victimă și Ioan Todos cu ai săi, după teroarea colectivizării și a cotelor obligatorii din recolta trudită. Bătrânul Todos își câștiga pâinea ostenind la munca câmpului de la ora 2 din noapte, până la lăsarea serii. La acea dată, el, soția, fiul de numai 17 ani și bunica urmau să ia drumul nemeritatului surghiun... Ioan Todos își amintește și
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
sărace. Te văd din nou în căsuța ta săracă, sărac de bani și de cărți, un cărturar stângaci ai cărui ochi se luminează de scânteile focului sacru, ș...ț Și totuși, pe tine te fericesc eu, fiindcă din viața ta trudită se desface cel mai frumos ideal, singurul care poate călăuzi orice societate omenească: ai fost om de omenie! (Însemnările unui trecător, 1911). Unui asemenea gest, astăzi, ar trebui să-i urmeze și o inițiativă de marcare a locului în care
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
putut să zbor?" Vedeți dumneavoastră, dacă muza v-ar fi avut serios în vedere, nimic nu v-ar fi putut opri să zburați în chip de vultur sau de hulub pe deasupra literelor românești. Sunteți însă un călător diletant, un pedestraș trudit, un împlinitor supus într-o armată a tuturor necazurilor omenești. Cu dezolare vă spun, scrieți doar spre a vă mângâia singurătatea. Despre un eventual debut, lucru care atât de viu vă preocupă, nu din vina altora și poate nici a
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
tocmai scriu!) Pun rămășag, de pe acum, că, în stil tradițional românesc, se vor găsi doi-trei acari ai lui Păun, iar marii rechini își vor vedea frumos de termopanele, țiglele albastre, piscinele jacuzzi și peluzele anglo-țigănești pe care-și vor odihni truditele oase și creierele incapabile să făurească planuri pentru diminuarea infracționalității, de imbatabile la combinațiile cu proxeneții, traficanții de valută, distribuitorii de droguri și hoții de mașini. Dacă luăm lucrurile mai de departe, observăm că polițiștii nu fac decât să-i
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
necuprindere în trup/ de mă rup, de mă astup/ universul unde moare?/ Energie de sublim/ se pogoară în femeie/ cosmosului să mă-nchin/ sărutând a sa idee?/ Ai născut sau ai iubit/ mult deșert, prea mică oază/ rug nestins, muncit, trudit/ suflete, mă luminează!/ Suflet - biblică fărâmă/ omului firav și mic/ trandafir născut țărână/ umilit întru nimic./ Un lăcaș de primenire/ între simț și-ntre mister./ Trup - ferice-ademenire./ Suflet - semn, țărână, cer." (Suflet) Suzana Filip, Aici e viața de apoi, Prefață
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
despre politica central-europeană a Ungariei la conferința liber-democrată de la Seghedin (1993). Frazele în general scurte, bătrânește cântărite parcă în nodurile de la batistă mi-au creat o anume iritare și impresia că autorul lor le socotește adevărul pe degete. Atâta interes trudit, pentru idei dintre care destule îmi păreau banale! Și cu toate acestea, spre final m-am simțit cu mult mai lămurit decât eram înainte, printr-un efect discret, dar viguros, de reconstituire a unei imagini generale din mici piese împrăștiate
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
urlet sau murmur, trăsură sau emul, tu za înălțată din țărână cu sânii de nori, cataractă de luceferi sau de pică. Alături o oglindă se apleacă, îți transformi precisul devenind o femeie rece, o stafie cu voalul primăverii în bulbul trudit, plutele îți cară mersul și razele spre amurg lucirea. La fel Aștept să vină ceva necunoscut aștept să se scurgă pe undeva timpul din retine timpul, cel care mă lovește lăsându-și amprentele pe chipul meu Totul e la fel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
azi n-am mai putut-o trata, o pot doar controla și ameliora, nimic mai mult. Ceea ce însă mă va urmări și voi identifica în mod constant în amintirea acelor ultime momente va fi cu siguranță imaginea mâinilor sale, mâini trudite, obosite prematur de la atâta suferință și încrâncenare în fața bolii. Aceleași mâini care ne-au protejat, alintat, ajutat și care au plecat în mare respect și demnitate în lumea pulberilor stelare. Plecarea tatălui nostru m-a răscolit cumplit, am plâns, m-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
azi n-am mai putut-o trata, o pot doar controla și ameliora, nimic mai mult. Ceea ce însă mă va urmări și voi identifica în mod constant în amintirea acelor ultime momente va fi cu siguranță imaginea mâinilor sale, mâini trudite, obosite prematur de la atâta suferință și încrâncenare în fața bolii. Aceleași mâini care ne-au protejat, alintat, ajutat și care au plecat în mare respect și demnitate în lumea pulberilor stelare. Plecarea tatălui nostru m-a răscolit cumplit, am plâns, m-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
al unei păsări de pradă. Numai în cămașă, cu mânecile suflecate mult deasupra cotului, Schultz arată niște brațe dezagreabil de albe, groase, cu vine proeminente. Cu sudoarea curgând în dâre late pe obrajii grași și aprinși, fumează ca un om trudit, mulțumit de munca făcută. Privește indiferent cum masivul Scharführer târâie de picioare trupul fostului locotenent Dussek. Fața desfigurată și tumefiată nu mai are nimic uman. Nasul e doar o masă informă de carne în care se văd două găuri, mandibula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ce-am visat azi-noapte în somn, să mori și n-ai să mai auzi. - Zi, finule, îl îndemnă gazda, cuprinsă de buna dispoziție a omului. - Cum am fost eu ieri după lemne în pădure pe Chihan, am venit sara cam trudit. M-am lăsat oleacă pe cuptor și, după ceam ațipit, parcă îmi trece prin gând să mă duc la grâul din bahnă, că parcă era vară. Mă duc eu și numai ce văd pe zonă unul cu șapcă și cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Camil Petrescu: ’Un scriitor Între țărani’... Tata nu ia În seamă ironia mea (lui nu i-a displăcut ’dopera camilpetrească). Continuă: - În 1812, când ne-a furat jumătate din Moldova - n-a fost o Întâmplare, nooo!, ci răsplată, plată, câștig trudit, binemeritat, pentru care a asudat din greu, mult Înainte de... bătălie, a tras ca-n jug, săracul, la formularea explicației pe care avea să o dea... cum altfel?, multă vreme după... S-a pregătit Rusul de cuvinte ca de o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
chiar azi am început un poloboc... Avem și pastramă bună... Poftim vinul. Dacă poftești pâne, brânză... Străinul era ostenit tare. Vorbi încet: —Să sorb întâi paharul acesta... Luă paharul, îl privi în zare, scuipă într-o parte cu înfățișare foarte trudită, apoi duse băutura la gură. —Bielșug să deie Domnul și sănătate! — Dă, Doamne! zise crâșmarul. Străinul bău jumătate de pahar, apoi se opri. Crâșmarul întrebă: —Dincotro?... Dar necunoscutul n-avu când răspunde, ochii se lărgiră deodată, se aprinseră, obrajii i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
murmur nesfârșit. Căprioara se opri între mesteceni, în iarbă naltă, într-o adiere de răcoare ce începea să alunge miresmele calde încă ale florilor sălbatice. Capu-i cu ochi negri dintrodată tresări în oglinda apei, la mal. Se lăsă jos, trudită, cu puteri puține. Sta mută cu privirile ațintite spre apă, în tăcerea măreață a codrului. Parcă asculta, parcă se gândea, și din când în când era străbătută de un tremur care-i alerga pe sub piele. Umbra creștea în juru-i. Lucirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
scotea fără întrerupere hapca, înghițind snop după snop. Munceam ca un rob; răcneam și înjuram până ce răgușeam, de-a valma cu Neculai Dragoș vătaful și cu feciorii boierești. La amiază mă repezeam acasă și îmbucam în fugă mâncarea; iar sara, trudit, lăsam calul să mă ducă domol, în pas legănat, spre hodină. Pe întinderi nu adia nici cea mai ușoară suflare de vânt, și sus, pe muncelul sterp, cele două mori negre stăteau încremenite, tăind cu spetezele linii negre pe cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de nebunie. A doua zi dimineață Sanis, spăriat în cele din urmă, a dat fuga la doctor. Tânărul, vlăstar al neamului, subțirel, tras la obraz, cu privirile cercetătoare, intră zâmbind și începu a pune întrebări cu glas moale. Femeile răspundeau trudite, cu fețele ca de piatră. Iar jupitorul, în clipe de reculegere, înainte de a porni la crunta muncă a zilei, se trăsese într-un colț cu cele trebuitoare pentru rugăciune, și-și murmura în neștire silabele tremurate, bătându-se încet cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sprâncene tufoase. Barba-i era de mult nerasă. Mustața creață, rotunjită la capete, nu-i acoperea gura. Buzele-i erau uscate și arse; din când în când le întredeschidea și le umezea cu vârful limbii. — Mi-i sete, grăi el trudit, fă-ți pomană c-o ulcică de apă... Cum nu? pacat mi-a fi dacă nu ți-oi da, răspunse moșneagul. Hai la bordei... Fața bătrânului se făcu prietinoasă. Pe mine mă chiamă Nastase Tentea, vorbi el râzând, pe când mergeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Fața bătrânului se făcu prietinoasă. Pe mine mă chiamă Nastase Tentea, vorbi el râzând, pe când mergeau spre bordei. Eu îs humelnic aicea de mult... Aicea m-au găsit și m-au lăsat trei rânduri de stăpâni... Și la mulți băietani trudiți, ca dumneata, am dat eu apă... Le-am dat - ca să am și eu cu ce mă răcori pe ceea lume... Grăind așa, pășea mărunt, și opincile-i nerase de porc fâșâiau prin bătătura uscată. Cămeșoiu-i de câlți fâlfâia în bătaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
trăiești așa... cum dă Dumnezeu. Și dă, și ea-i un suflet... dorește și ea să-și petreacă tinerețile. Da’ aici în bordei la mine ce petrecere poate să aibă?... Așa-i... zise Lepădatu așezându-se pe laiță; și oftă trudit. —Așa... hm... începu iar moșneagul. Aici te sălbătăcești... A crescut și fata asta ca o sălbatică... Se mai duce ea pe la curte, au mai deprins-o mădămile de-acolo să vorbească și să umble... A mai fost de vreo două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vedea acuma bine Dăvidel Boghean. Gâfâia și-i crescuseră în cap ochii, sub streșinile lor cărunte. Când ajunseră la coliba știută, dosită în râpa Lupăriei, bătrânul se puse gemând la pământ, pe patul de frunze. Măi băiete, grăi el zâmbind trudit, frumos îi codru, ca o tinereță - da’ de acu îmi pare că mă las de el. Tu trage de ici, din traistă, garafa, și dă-mi o leacă de putere. După ce bău un gât bun de rachiu, moș Calistru se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]