1,874 matches
-
a unei conștiințe de sine într-o lume deseori percepută ca absurdă și sălbatică. Un debut promițător, în care citesc Petice de suflet (pag. 66): Iubește, muză, cu gust de migdale, / Licoarea ascunsă în petic de suflet, / Destramă tristețea-n tușe domoale / Și rana săpată adânc peste umblet, cu gândul la versurile Veronicăi Micle, alăturate marelui Eminescu, fără să știu prea bine din ce motiv. Dar simt că așa trebuie. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei by http://revistaderecenzii.ro/emilia-danescu-zestrea-toamnei/ [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
și i-am crescut, deoarece vreau să le cer iertare, dacă ei cred că le-am greșit cu ceva. Florica s-a conformat, cu ajutorul lui Aurel și Costică, au chemat la Slobozia toți copiii lui Mache. Vasile primi scrisoarea de la tușa Florica, o arătă Alexei și zise că el nu se duce, deoarece are mult de lucru la uzină. Anumite resentimente îl rețineau să se ducă pentru a-și vedea tatăl, în aceste ultime clipe. Considera că de multe ori l-
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434380064.html [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
-o ! Lămâie s-a lăudat, la comandant, că „rachetiști face din voi ”! - S-o facă pe mă-sa rachetistă ! - Ați primit ceva din tot ce v-a promis !? - O „ laie ” ! - Nici că veți vedea !... Sentința de a-l scoate pe tușă pe Lămâie a fost dată deîndată ce acesta a confirmat, prin fapte, cele susținute de sergentul major. A hotărât să-i scoată la instrucție într-o zi de duminică, zi în care ar fi trebuit ca doi-trei dintre ei să
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475743997.html [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
totuși departe de percepția unui realism evident, deprins de neașteptata comportare а penelului. Acesta pleacă, pare-se, în permanență “distrat” în linii lungi și subțiri sau “cotește” brusc (prin aceeași linie) în forme, de parcă satisfacția creatorului ar fi subordonată penelului. Tușe dinamice, spontane, cu direcție neclară, unite sau despărțite una de alta, toate acestea trimit la o gîndire analitică neatrenată la multiplele interpretări ale felului dat de creație. Alături de mesajul tehnic perceput, vine impunător prin expresivitate cromatică și de factură, senzația
IURIE VENIAMIN NASTAS – PICTOR, GRAFICIAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 by http://confluente.ro/Iurie_veniamin_nastas_pict_rodica_elena_lupu_1364747760.html [Corola-blog/BlogPost/345495_a_346824]
-
Pâslaru, destinul actriței Monica Fermo, devenită și ea călugăriță, sau cel al preotului Dan Bădulescu, fost chitarist rock, precum și al călugărului de la Muntele Athos, Alexandru Cottescu, fiul actriței Valeria Seciu și al actorului Octavian Cottescu, sunt zugrăvite succint, dar în tușe ferme, ce amintesc de scrierile lui Andre Malraux și a sa preocupare pentru ceea ce a însemnat și înseamnă condiția umană în devenirea ei permanentă. Întorcându-mă la poezia Marianei Cristescu, nu pot să nu remarc linia melodioasă a cuvintelor ce
MARIANA CRISTESCU- UN INTELECTUAL DE MARE CUPRINDERE, FORMAT ÎN SPIRITUL DRAGOSTEI NECONDIŢIONATE FAŢĂ DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_un_intelectual_de_mar_al_florin_tene_1352797670.html [Corola-blog/BlogPost/351308_a_352637]
-
Radu Stanciu, „Dăncilă, un pictor între Suprarealism și Metafizic”). „Pictorul, excelent desenator, deținător al unei linii fluente, dinamice, laminate, își susține discursurlie picturale printr-o la fel de bună pozare a pastei pe suport. O pensulație când amplă, barocă, când alternând cu tușe de mare dinamism și transparență, ce iradiază o lumină izvorând din interiorul lucrărilor”. (Dragoș Ciobanu) „Petre Dăncilă ne surprinde cu aceleași imagini în care regăsim obsesiile și neliniștile timpului actual, trecute însă prin filtrul sensibilității și debordantei sale imaginații în
DOUĂ GENERAŢII , EXPOZIŢIE DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1416502624.html [Corola-blog/BlogPost/376811_a_378140]
-
rămasă nerezervată și care se intitula Silence. Nu poți să judeci, să înțelegi, dacă nu vezi lucrarea ori măcar fotografia ei. Nu fusese considerată demnă de a fi achiziționată, fiindcă nimeni nu îi înțelesese mesajul, liniile curbe strident materializate în tușe groase, angoasante alarmau ochii, nicidecum... -... să lase privitorului privilegiul propriei intuiții, să înțeleagă obiectul inspirației, nu? continuă poetic Miramoț -Cam așa, îi zâmbi Solitarul. Cu atât mai mult, li se părea o lipsă de imaginație, dacă nu și o ironie
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434867499.html [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
se trăiește continuu pe sine în mijlocul unei forme sufocante de realitate captivă (născută într-o anume măsură și prin puterea mijloacelor de diseminare a mesajului la nivel global, care exced, desigur, atât de obișnuita comunicare interumană). Un univers cu nenumărate tușe insalubre (unde se tot încearcă, prin diverse tehnici de schimbare a comportamentelor specifice, imprimarea unei alte dinamici a tot ceea ce se presupune că este actualmente viu) constituite din șiruri infinite de “celule imaginale” îngrămădite cu precizie una lângă alta, însă
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
ta,/ Pământul tot va cânta/ Tălpile ți-ar săruta,/ De câte ori l-ai călca.”// (Poemul ”Sărutul pământului”, din volumul ”Spiralele adolescenței”) Iată acum un pastel impresionist (amintindu-ne vag pastelul „Iarna”, al lui Vasile Alecsandri, capodoperă a speciei literare) construit cu tușe groase de lila, cu linii subțiri de ivoriu, pe fundalului unei tăceri monumentale, a unei materii înghețate, învăluite în tonuri misterioase. Este un pastel de o frumusețe stranie, care-ți taie respirația, argument că mijloacele poetice de care dispune autoarea
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424410587.html [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
vrăjitoarea rea În alt strai se îmbraca Și se preschimbă voioasă Într-o neguțătoreasă. Mătura o-ncaleca Peste munți clipind zbura -Fată bună și frumoasă Mă primești la ține-n casă? Am curele de vânzare Pentru rochia-ți lucitoare. -Bună tușă, eu nu pot Să primesc nimic de tot M-aș uita puțin la ea De m-aș putea descuia -Vino iute la fereastră Să-ncerci curelușă-albastră! Fata-n cadru se-apleca Baba mijlocu-i prindea Și cădea în casă lată Mult
POVESTEA FETEI NAIVE -CONTINUARE- de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1416395069.html [Corola-blog/BlogPost/384408_a_385737]
-
iar serialul îi confecționează fiecăruia un set personalizat de circumstanțe atenuante. Din nou, funcționează principiul bufetului suedez: fidelizarea spectatorului prin acordarea libertății de a selecționa din variata gamă oferită specimenele pe placul său, toate interesante, de altminteri, și cu niște tușe arhetipale aruncate din mers - regina malefică, bufonul, prințesa fecioară etc. 7.Reciclarea istoriei - Toată lumea știe zicala - e, de fapt, un citat din Edmund Burke - potrivit căreia cei care nu cunosc istoria sunt condamnați să o repete. Emițătorul ei, un om
Nouă motive pentru care suntem fascinați de „Game of Thrones” by https://republica.ro/noua-motive-pentru-care-suntem-fascinati-de-zgame-of-thrones [Corola-blog/BlogPost/338154_a_339483]
-
peremptorie a seriozității demersului lor gazetăresc, dar și a bunelor intenții de care sunt animați vis-a-vis de personalitatea generalului Mircea Chelaru. După ce este trecut în revistă impresionantul CV al generalului Mircea Chelaru, articolele vin să contureze și să completeze în tușe clare, puternice personalitatea de excepție a acestuia, o personalitate emblematică și distinctă în galeria comandanților Armatei române. Dacă șeful statului este din punct de vedere constituțional comandantul suprem al Armatei - funcție onorifică, desigur -, iar ministrul Apărării, un oarecare om politic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/semnal-editorial/ [Corola-blog/BlogPost/92705_a_93997]
-
că putem afirma, fără niciun fel de dubiu restrictiv, faptul că aici avem de-a face cu așa-numita generație ”capăt de interval”. Istoric, bineînțeles, fiindcă ea a avut misia concretă, deși neconștientizată inițial, de a trasa cu seninătate o tușă semnificativă de graniță între vechi și nou, întreg și fragmentariu. Și nu e un merit în asta, ci un imens privilegiu colectiv, fiindcă i s-a îngăduit ... Citește mai mult Fiecare generație marchează în felul ei specific trecerea vremii. Mircea
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
că putem afirma, fără niciun fel de dubiu restrictiv, faptul că aici avem de-a face cu așa-numita generație ”capăt de interval”. Istoric, bineînțeles, fiindcă ea a avut misia concretă, deși neconștientizată inițial, de a trasa cu seninătate o tușă semnificativă de graniță între vechi și nou, întreg și fragmentariu. Și nu e un merit în asta, ci un imens privilegiu colectiv, fiindcă i s-a îngăduit ... VIII. MAGDALENA ALBU - MAICILE SILUANA ȘI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS, de Magdalena Albu
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
senin ori un pustiu al iubirii, abisul durerii, ne reînvață citind să zâmbim zilei de mâine și universului care ne mângâie sufletul cu inocențe tainice. Este foarte bogat spiritual scriitorul. Personajele sunt generoase, bine și puternic conturate, vizuale, fie în tușe sobre, dure, în forță, fie calde, calme, catifelate, mângâietoare. Familiile Viorel și Ramona Axinte, Săndica și Mircea Trăistaru, Cristian și Andrada - copii acestora. Studenție, iubire, puritate, suferință. Ingineri, profesori, țărani, oameni culți, oameni simpli, turism, frumusețe, tristețe, gelozii. Dorințe, pasiuni
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Stan_Virgil.html [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1501 din 09 februarie 2015 Toate Articolele Autorului S-au rupt iar pernele în ceruri, De parcă îngerii deodată, Au hotărât ca să se bată În joacă, zgribuliți de geruri. Și curg a lumii stele iară, În tușe grele, apăsate, Ca niște draperii lăsate Peste luminile de-afară. Iar în copacii prinși în scenă, Se-așează fulgii ca-n fotolii, Țesându-și albele lințolii, Pe goliciunea lor obscenă. Alții dansează-n ritm haotic, Dar cad alcătuind covoare, Care
S-AU RUPT IAR PERNELE ÎN CERURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1423461027.html [Corola-blog/BlogPost/340170_a_341499]
-
peremptorie a seriozității demersului lor gazetăresc, dar și a bunelor intenții de care sunt animați vizavi de personalitatea generalului Mircea Chelaru. După ce este trecut în revistă impresionantul CV al generalului Mircea Chelaru, articolele vin să contureze și să completeze, în tușe clare, puternice, personalitatea de excepție a acestuia, o personalitate emblematică și distinctă în galeria comandanților Armatei române. Dacă șeful statului este, din punct de vedere constituțional, comandantul suprem al Armatei - funcție onorifică, desigur -, iar ministrul Apărării, un oarecare om politic
EDITORIAL DE NICOLAE BALINT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_nicolae_balint_al_florin_tene_1384674890.html [Corola-blog/BlogPost/363133_a_364462]
-
sate din Occident pentru a le salva de la distrugere. Paul POLIDOR: În cartea „Lideri și contexte. Ochiul dureros al istoriei. Eseuri” reamintesc și de forța diabolică a intrigilor și aranjamentelor lui Ceaușescu, anume zilele în care a fost “pus pe tușă” specialistul în economie Alexandru Bârlădeanu, abil îndepărtat de aspirantul la poziția supremă în stat. Citez din cartea Laviniei Betea, „Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu și Iliescu. Convorbiri”, Editura Evenimentul Românesc, București, 1997, p.196: „Lavinia Betea: Ce alte discuții contradictorii
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biata pisicuță/ Are-o pată pe lăbuță,/ Nici
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_la_mul_george_roca_1376299480.html [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
Al doisprăzecelea discurs”) sunt tot atâtea laitmotive, în juror cărora, și în numele cărora, Mircea Chelaru, adună, sortează și analizează tematic, “starea națiunii”. Peste tot în aceste discursuri, deliberat, ca pentru aprofundare, pentru anumite cuvinte cheie sau fraze, autorul folosește aldine, “tușe groase” ce au menirea de a reliefa pilonii reprezentativi în susținerea ideilor și judecăților. În “Întâiul discurs”, “Despre devenirea românilor. O abordare sinceră”, autorul se întreabă retoric: “De unde ni se trage modul nostru de a fi? Sau, către ce fel
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
ați uitat din copilărie. Lăsați-vă purtați de talentul Domnului Adrian Erbiceanu, „de măiestria lui de a împerechea și de a potrivi cuvintele, de simțul ritmului, al curgerii imaginilor, de varietatea, de muzicalitatea și bogăția rimelor, de imaginea proaspătă a tușelor, de simțul limbii ... ” (citat din Ștefan Dumitrescu) Tot la capitolul cronică de carte, criticul Ștefan Dumitrescu face o prezentare amănunțită a culegerii de proză contemporană „Scripta Manent“, apărută la editura Anamarol din București, un volum pe care-l descrie cu
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375236500.html [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
buchet pictat ne trimite la o stare de spirit, liniște, provocare, admirație, nostalgie, neliniște, furtună lăuntrică, scenografie, artificiu, inocență". Admirația pentru pânzele sale i-au smuls scriitoarei Doinei Uricariu cuvinte de caldă apreciere considerând că sunt: "tablouri luminoase, vitale, cu tușe în cascade, ecouri și vârtejuri, precum Van Gogh"... „pânzele artistului sunt remarcabile prin învălmașeala culorilor clamând ascensiunea, levitația, cresterea spirituală și paradisul." Mi-am luat rămas bun de la tablouri și de la creatorul lor cu gând să mai revin și cu
„CEASUL DE TAINĂ” AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_ceasul_de_taina_al_pictorului_mihai_teodor_elena_buica_1327650620.html [Corola-blog/BlogPost/362453_a_363782]
-
că piesa de teatru „Valsul câinilor” era creată de autorul rus în anul 1913, iar prima carte a artistului plastic român a început să prindă contur șase decenii mai târziu, în 1973). Cu toate astea, radiografia răului convulsiv dominată de tușa dezumanizantă a barbariei celor care pălmuiesc fără drept de apel lumea ni se desfășoară ochilor ca o impresionantă demonstrație de curaj și deslușire profundă a evenimentelor funciare ale vieții. Vizionari și de un realism tăios, deopotrivă, Constante și Andreev au
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1409057274.html [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
să încercați o schiță de portret a lui Zoltan Terner, cam cum ar fi ea? Zoltan TERNER: Dar până acum, ce-am făcut? Roni CĂCIULARU: Totuși, eu sunt convins că ați mai avea de adăugat... Zoltan TERNER: Ar fi niște tușe, cu lumini și umbre, poate mai mult umbre; și niște linii de contur. S-a afirmat că aș fi erudit. Vreau să știi că nu dau doi bani pe erudiție și nu cred nici o iotă din ce se spune despre
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
avut-o, 6-5 în tie-break-ul setului 2, am simțit din tot sufletul că e o dublă minge de meci. Dacă Simona o câștigă, câștigă, incredibil, meciul. Și Simona a riscat fără ezitare un cros de rever lung-lung, care a prins tușa... O înțeleg când spune acum că nici n-a știut că era minge de meci! A făcut și lovituri „harrypotterești”, demne de o mare jucătoare: scurtă pusă perfect de la 1-2 metri în spatele liniei de fund, din schimb tare! și un
Cea mai bună lovitură a Simonei by https://republica.ro/cea-mai-buna-lovitura-a-simonei-lovitura-de-cap [Corola-blog/BlogPost/339696_a_341025]