887 matches
-
și umiditatea este mare (50-80 %). Tuberculii infectați prin răni prezintă mai întâi o încrețire și brunificare a zonei afectate, apoi coaja se încrețește formând cercuri neregulate în zona brunificată și uscată, zonă ce se scufundă. În mediu umed, pe suprafața tuberculului apar pernuțe pufoase albe, gri sau roz și tuberculul putrezește în profunzime. În mediu uscat, tuberculii se întăresc și se secționează cu greutate. Pulpa afectată devine sfărâmicioasă sub coaja intactă. Transmitere-răspândire. Aceste ciuperci rezistă mult timp în pământ, pe resturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă mai întâi o încrețire și brunificare a zonei afectate, apoi coaja se încrețește formând cercuri neregulate în zona brunificată și uscată, zonă ce se scufundă. În mediu umed, pe suprafața tuberculului apar pernuțe pufoase albe, gri sau roz și tuberculul putrezește în profunzime. În mediu uscat, tuberculii se întăresc și se secționează cu greutate. Pulpa afectată devine sfărâmicioasă sub coaja intactă. Transmitere-răspândire. Aceste ciuperci rezistă mult timp în pământ, pe resturile de plante, sub forma de spori sau spori de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de variații brusce de temperatură și umiditate sensibilizează plantele și favorizează atacul ciupercilor ce se răspândesc apoi prin spori cu ajutorul vântului (în cazul atacului tulpinilor și a frunzelor) sau cu ajutorul apei din pământ (în cazul atacului la tuberculi). La recoltarea tuberculilor, ciupercile sunt răspândite odată odată cu praful de pe containere, coșuri sau sacii reutilizați și nedezinfectați. Prevenire și combatere. Măsurile agrofitotehnice prin care se crează condiții optime de dezvoltare plantelor, micșorează posibilitățile de instalare a atacului acestor ciuperci. La recoltare și însilozare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
optime de dezvoltare plantelor, micșorează posibilitățile de instalare a atacului acestor ciuperci. La recoltare și însilozare se vor lua măsuri pentru a feri tuberculii de răni. Tuberculii pătați sau răniți nu vor fi introduși în siloz unde există riscul infectării tuberculilor sănătoși și a înregistrării de pagube mari. Depozitele precum și containerele, lăzile sau sacii cu care se transportă tuberculii vor fi dezinfectați cu o soluție de formalină 5 %. Păstrarea unei temperaturi constante de 4 6șC și a unei aerații corespunzătoare, crează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pământ, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. La plantele atacate nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu coaja aspră. Pe suprafața tuberculilor apar bășici ce devin prin uscare și înnegrire, scleroți turtiți ca niște plăci negre de 1-4 mm în diametru ce sunt ușor înfipți în tuberculi (fig. 56). La
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. La plantele atacate nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu coaja aspră. Pe suprafața tuberculilor apar bășici ce devin prin uscare și înnegrire, scleroți turtiți ca niște plăci negre de 1-4 mm în diametru ce sunt ușor înfipți în tuberculi (fig. 56). La manevrarea acestora, scleroții se pot desprinde și sfărâma în porțiuni mai mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suprafața bilonului, folosirea unei fertilizări cu îngrășăminte minerale echilibrate, sau a unei îngrășări cu gunoi de grajd bine fermentat. Vor fi utilizați la plantare tuberculi sănătoși și tratați cu: Dithane 75 WG 0,5-1 kg/ha sau 1,5/t tuberculi; Dithane M 45-0,5 kg/t tuberculi; Vondozeb 0,51 kg la 1-1,5 t tuberculi; Vondozeb 75 DG 0,5-1 kg la 1-1,5 t tuberculi; Maxim 025 FS-20 ml/100 kg cartof pentru sămânță; Merpan 80 WDG-0,125
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
minerale echilibrate, sau a unei îngrășări cu gunoi de grajd bine fermentat. Vor fi utilizați la plantare tuberculi sănătoși și tratați cu: Dithane 75 WG 0,5-1 kg/ha sau 1,5/t tuberculi; Dithane M 45-0,5 kg/t tuberculi; Vondozeb 0,51 kg la 1-1,5 t tuberculi; Vondozeb 75 DG 0,5-1 kg la 1-1,5 t tuberculi; Maxim 025 FS-20 ml/100 kg cartof pentru sămânță; Merpan 80 WDG-0,125% (preventiv); Merpan 50 PU-0,2%(preventiv); Rizolex
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
grajd bine fermentat. Vor fi utilizați la plantare tuberculi sănătoși și tratați cu: Dithane 75 WG 0,5-1 kg/ha sau 1,5/t tuberculi; Dithane M 45-0,5 kg/t tuberculi; Vondozeb 0,51 kg la 1-1,5 t tuberculi; Vondozeb 75 DG 0,5-1 kg la 1-1,5 t tuberculi; Maxim 025 FS-20 ml/100 kg cartof pentru sămânță; Merpan 80 WDG-0,125% (preventiv); Merpan 50 PU-0,2%(preventiv); Rizolex 10 D-1,25 kg/t tuberculi pentru plantat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la 1-1,5 t tuberculi; Maxim 025 FS-20 ml/100 kg cartof pentru sămânță; Merpan 80 WDG-0,125% (preventiv); Merpan 50 PU-0,2%(preventiv); Rizolex 10 D-1,25 kg/t tuberculi pentru plantat;Validacin 3 S-3 % pentru tratamentul tuberculilor de plantat în loturile semincere.Se poate folosi insectofungicidul Prestige 290 FS-0,8 l/t înainte de plantarea tuberculilor. 3.1.18. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite Putregaiul apos de rană Pythium sp.; făinarea Erysiphe cichoracearum și Leveillula
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
preventiv); Merpan 50 PU-0,2%(preventiv); Rizolex 10 D-1,25 kg/t tuberculi pentru plantat;Validacin 3 S-3 % pentru tratamentul tuberculilor de plantat în loturile semincere.Se poate folosi insectofungicidul Prestige 290 FS-0,8 l/t înainte de plantarea tuberculilor. 3.1.18. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite Putregaiul apos de rană Pythium sp.; făinarea Erysiphe cichoracearum și Leveillula solanacearum; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum; putregaiul uscat al tulpinilor Phoma exigua var. foveata; pătarea peridermului-Oospora pustulans; cercosporioza Cercospora
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
carantină fitosanitara, cu concursul inspectorilor aprobatori din cadrul inspectoratelor pentru calitatea semințelor și materialului săditor și cu participarea obligatorie a producătorilor de cartof de sămânță (stațiuni, institute, cultivatori din sectorul privat). Articolul 4 Controlul va continua în timpul recoltării, depozitarii și comercializării tuberculilor. Se vor preleva probe pe baza simptomelor vizuale suspecte pentru efectuarea testelor de laborator, conform Instrucțiunilor privind depistarea bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al., elaborate de Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitara, cuprinse în anexa. Articolul 5
ORDIN nr. 26 din 2 martie 1999 privind măsurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii şi diminuării pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al. care produce putregaiul inelar al cartofului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125500_a_126829]
-
stadii mai avansate simptomele externe pot fi observate prin existența unor pete rosietice-brune în jurul ochilor, iar învelișul prezintă crăpături neregulate, adesea stelate. În laborator, pentru o diagnosticare rapidă, se recomandă colorarea după metodă Gram a secțiunilor din zona inelara a tuberculilor. O altă metodă de detecție recomandată de Organizația Europeană și Mediteraneană de Protecție a Plantelor este testul de patogenitate pe vinete și testul serologic. La semănat se vor folosi numai tuberculi sănătoși, proveniți din țări în care nu există putregai
ORDIN nr. 26 din 2 martie 1999 privind măsurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii şi diminuării pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al. care produce putregaiul inelar al cartofului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125500_a_126829]
-
Protecție a Plantelor este testul de patogenitate pe vinete și testul serologic. La semănat se vor folosi numai tuberculi sănătoși, proveniți din țări în care nu există putregai inelar sau din culturi verificate în perioada de vegetație. În cazul secționării tuberculilor înainte de plantare, în mod obligatoriu cutițele trebuie dezinfectate, iar pentru prevenirea diseminării bacteriei, sacii folosiți la transport vor fi dezinfectați prin autoclavare. Măsurile fitosanitare trebuie să fie aplicate pe întregul sistem de producție, respectându-se măsurile agrotehnice și normele de
ORDIN nr. 26 din 2 martie 1999 privind măsurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii şi diminuării pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al. care produce putregaiul inelar al cartofului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125500_a_126829]
-
Cancerul smochinelor provocat de o ciupercă (Phomopsis cinerensens) La cartofi: Virusul piticirii galbene Virusul pătării în cerc și cu consistentă de pluta Dezintegrarea neagră provocată de o ciupercă (Synchytrium endobioticum) Pătarea în cerc provocată de o ciupercă (Corynebacterium spedonicum) Virusul tuberculului fusiform La trestia de zahar: Boală din Java a lui Cumming (Xanthomonas albilineans) Boală fabricării de gumă (Xanthomonas vasculorum) Putregaiul phytophtora (Phytophtora erythrosepteca) Rugina (Puccinia Kucheru) Pătarea Helmenthosporium (Helmenthosporium sachari) (Helmenthosporium stenospiliem) La porumb: Putregaiul tulpinei și al știuletelui (Diploidia
CONVENŢIE din 6 aprilie 1972 privind protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
capul costal se articulează cu fațetele costale ale două vertebre învecinate. Pe această creastă se inseră ligamentul intraarticular al capului coastei. Colul costal prezintă și el o creastă. Pe col se inseră ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul costotransvers. Tuberculul prezintă o fațetă articulară ce corespunde fațetei articulare de pe procesul transvers al corpului vertebral. Superior de tubercul se inseră ligamentul costotransvers superior, iar lateral ligamentul costotransvers lateral. Tuberculul este important chirurgical pentru că marchează schimbarea de direcție a coastei, la acest
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Pe col se inseră ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul costotransvers. Tuberculul prezintă o fațetă articulară ce corespunde fațetei articulare de pe procesul transvers al corpului vertebral. Superior de tubercul se inseră ligamentul costotransvers superior, iar lateral ligamentul costotransvers lateral. Tuberculul este important chirurgical pentru că marchează schimbarea de direcție a coastei, la acest nivel formându-se unghiul coastei. Corpul coastei are o față laterală convexă pe care se inseră mușchii toracelui și o față medială concavă ce vine în raport cu pleura parietală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
perechi de coaste au o semnificație deosebită chirurgicală, în special în tumorile parietale toracice superioare sau cervico-toracice. Astfel, coasta I are o orientare diferită de celelalte. Ea prezintă fețe orizontale, nu verticale, ca celelalte coaste. Pe fața superioară se găsește tuberculul mușchiului scalen anterior. Posterior de tubercul se găsește șanțul arterei subclavii. Coasta I nu are nici creasta capului costal, nici șanțul coastei. Coasta a II-a are fețele orientate oblic. Pe fața latero-superioară se găsește tuberozitatea mușchiului dințat anterior. Nici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
12 vertebre toracice au următoarele elemente constitutive: corpul vertebral, arcul vertebrei, gaura vertebrală. Particularitățile vertebrelor toracice sunt: corpul vertebral toracal prezintă lateral cele două fațete articulare pentru articulația cu capul coastei; procesul transvers prezintă fața costală transversă pentru articularea cu tuberculul costal; procesul spinos este unic, lung si mult înclinat inferior; procesul articular are fețele articulare orientate în plan frontal; gaura vertebrală este cilindrică (Ranga). Anatomia vertebrelor toracice joacă un rol esențial în chirurgia tumorilor mediastinale posterioare (în special a tumorilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
articulară, ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul intraarticular al capului coastei. Ligamentul intra-articular lipsește la articulațiile coastelor C1, 10-12, ce au cavități articulare unice. Articulația costotransversă este formată din: fața articulară de pe procesul transvers și fața articulară a tuberculului costal; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul costotransvers (se inseră pe fața posterioară a colului coastei și pe procesul transvers), ligamentul costotransvers superior (se prinde pe colul coastei și procesul transvers al vertebrei superioare și vine anterior în raport cu pediculul intercostal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
se inseră pe fața posterioară a colului coastei și pe procesul transvers), ligamentul costotransvers superior (se prinde pe colul coastei și procesul transvers al vertebrei superioare și vine anterior în raport cu pediculul intercostal), ligamentul costotransvers lateral (între vârful procesului transvers și tuberculul coastei în porțiunea lui nearticulară) și ligamentul lombocostal de la colul C12 la procesul transvers L1. Ligamentul costotransvers superior lipsește la C1. Sistemul muscular al cutiei toracice Mușchii trunchiului se împart topografic în mușchi ai spatelui și cefei, respectiv mușchii antero-laterali
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
părți de origine: claviculară (pe jumătatea ei medială), sternocostală (fața anterioară a sternului și pe primele 6 cartilaje costale) și abdominală (pe teaca mușchiului drept abdominal). Din unirea celor trei părți rezultă un tendon comun ce se inseră pe creasta tuberculului mare. Marele pectoral este un mușchi superficial fiind acoperit de tegument și țesutul conjunctiv subcutanat, nervii supraclaviculari mediali și intermediari precum și de glanda mamară. Acoperă la rândul său pectoralul mic, dințatul anterior, subclavicularul, coastele și spațiile intercostale, iar în apropierea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
și sunt dispuși în trei straturi (extern, mijlociu și intern). Intercostalii externi Mușchii intercostali externi formează stratul extern. Ei au originea pe marginea inferioară a coastei superioare și se inseră pe marginea superioară a coastei inferioare. Ocupă spațiul intercostal între tuberculul coastei și cartilajul costal, de unde se continuă până la stern cu membrana intercostală externă. Ultimii mușchi intercostali sunt în relație cu primele fascicule ale oblicului extern. Sunt acoperiți de fascia exotoracică. Între ei și mușchii intercostali interni se găsește pediculul vasculo-nervos
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
coastă supraiacentă. Fibrele sunt orientate paralel cu cele ale intercostalilor interni fiind deci mușchi expiratori. Ridicătorii coastelor Formează alături de subcostali stratul intern al spațiului intercostal. Au originea pe procesele transverse C7-T11 și inserția pe fața laterală a coastei inferioare, între tuberculul și unghiul acesteia. Sunt două categorii de ridicători: scurți (ce se inseră pe coasta imediat inferioară) și lungi (pe a doua sau chiar a treia). Ridică coastele. Intercostalii intimi Se găsesc în special în treimea laterală a spațiilor intercostale inferioare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
b) Grăsimi și uleiuri, rafinate sau nerafinate, dar care nu sunt modificate chimic, derivate din plante, altele decât următoarele: - Cacao (Theobroma cacao); - Cocos (Cocos nucifera); - Măslin (Olea europaea); - Floarea-soarelui (Helianthus annuus). Zaharuri, amidon și alte produse provenind din cereale și tuberculi: - zahăr obținut din sfecla de zahar; - fructoza; - amidon provenind din orez și porumb cerat. Diverse: - curry compus din: ● coriandru (Coriandrum sativum); ● muștar (Sinapis albă); ● fenicul (Foeniculum vulgare); ● ghimbir (Zingiber officinale); ● proteină de mazăre (Pisum spp.); - rom: obținut numai din suc
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2001 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137222_a_138551]