219 matches
-
și ținut secret. Modul de Îmbinare a părților componente ale unui vas de aramă presupune câteva operațiuni complicate. Ceea ce este esențial În arămărit ține de două tehnici de bază: alămirea și ritmul de ciocănire. Căldărarii confecționează cazane de țuică și tuciuri În care gospodinele fac magiunul de prune, burlane și ibrice de cafea (figurile nr. 22, 23, 24, 25). Produsele căldărarilor sunt realizate prin modelarea metalului cu ajutorul tehnicilor dedicate: lustruire, ciocănire, Încovoiere, perforare, tăiere, incizie. Pentru ca materialul să fie cât mai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cu neamul căldărarilor; - Obiceiuri și tradiții specifice neamului respectiv; - Personalități locale ale căldărarilor; - Activitatea lor culturală etc. La adresa pe internet www.tufis.ro/RPVFSR.pdf găsiți informații despre comunități de căldărari din România. V. ALTE TEHNICI MANUFACTURIERE ALE PRELUCRĂRII NEFEROASELOR. TUCIURILE TRADIȚIONALE 1. Aluminiul. Obținerea metalului. Minereuri și tehnologii Aluminiul se obține din mineralul bauxită -Al2O3 . H2O- , prima dată prin calcinare se obține alumina iar prin electroliză, se obține aluminiu. Din punct de vedere geologic se face o deosebire Între bauxitele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
spre nord, care se lărgește treptat pentru a forma o mică sală dincolo de care se termină Într-un spațiu ce adăpostește un lac temporar (figura nr. 35). 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și aliaje. Ceaunarii și tuciurile. Ceaunarii prelucrează metale neferoase, precum aluminiul, pentru a confecționa ceaune, tuciuri, tigăi, oale sau alte recipiente pentru gătit (figura nr. 36). Aceștia topesc metalele și le toarnă În forme confecționate tot de ei. O bună bucată din cultura culinară rromă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sală dincolo de care se termină Într-un spațiu ce adăpostește un lac temporar (figura nr. 35). 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și aliaje. Ceaunarii și tuciurile. Ceaunarii prelucrează metale neferoase, precum aluminiul, pentru a confecționa ceaune, tuciuri, tigăi, oale sau alte recipiente pentru gătit (figura nr. 36). Aceștia topesc metalele și le toarnă În forme confecționate tot de ei. O bună bucată din cultura culinară rromă și românească se bazează pe gustul special dat de gătitul În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rromi. Ceaunul este lucrat manual din aluminiu și prezintă mâner lateral ( figura nr. 36). De tehnica rromilor, aceeași folosită de sute de ani, depinde gustul specific a mâncărurilor gătite În acest vas. În Moldova rurală mămăliguța preparată la ceaunul de tuci este tradițională. Articol de presă. Tradițiile rromilor ciaunari Nea Vasile are 66 de ani si trăiește Într-o comunitate de numai câteva familii de rromi, din satul Policiori, Județul Buzău. De la 12 ani, a Învățat secretul "fabricării" tuciurilor din aluminiu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ceaunul de tuci este tradițională. Articol de presă. Tradițiile rromilor ciaunari Nea Vasile are 66 de ani si trăiește Într-o comunitate de numai câteva familii de rromi, din satul Policiori, Județul Buzău. De la 12 ani, a Învățat secretul "fabricării" tuciurilor din aluminiu. "Fabricarea" asta este de fapt o treabă simplă. Cere meștesug, un cuptor de pământ și nisip mai fin pentru formele În care se toarnă aluminiul. Nea Vasile, "artistul" satului, este singurul care mai face tuciuri În localitate (figura
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Învățat secretul "fabricării" tuciurilor din aluminiu. "Fabricarea" asta este de fapt o treabă simplă. Cere meștesug, un cuptor de pământ și nisip mai fin pentru formele În care se toarnă aluminiul. Nea Vasile, "artistul" satului, este singurul care mai face tuciuri În localitate (figura nr. 36). La vârsta lui, nea Vasile, vedeta satului, a făcut zeci de mii de tuciuri din aluminiu. Le vinde În satele vecine, cam cu ......., sau le dă pe legume, pe un kil de carne... "Acuma lumea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pământ și nisip mai fin pentru formele În care se toarnă aluminiul. Nea Vasile, "artistul" satului, este singurul care mai face tuciuri În localitate (figura nr. 36). La vârsta lui, nea Vasile, vedeta satului, a făcut zeci de mii de tuciuri din aluminiu. Le vinde În satele vecine, cam cu ......., sau le dă pe legume, pe un kil de carne... "Acuma lumea e atât de săracă, nu-și mai pemite să le cumpere. Stau și folosesc unul cu anii", spune nea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
strâng, ca la ursul demult dispărut, În jurul lui nea Vasile. Aluminiul fierbe. Nu durează mai mult de o oră să facă un ceaun. 45 de minute pentru topit aluminiul și alte vreo zece, ca să se Întărească În forma potrivită. Gata tuciul! Mai urmează operațiunea de șlefuire, dar asta la sfârșitul zilei după ce face norma! Cât nea Vasile ne face demo-ul, vecinii apucă să se vaiete de primar, de alte autorități locale, cum că nu-i ajută, nu-i bagă În seamă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În față, ca să fie apa mai curată - se pare că era deja un semn că devenisem mai descurcăreață... Îmi mai aduc aminte de un goden* aflat În Încăpere... Nu știu dacă dumneavoastră știți ce-i un goden: un cilindru de tuci În care se puneau cărbuni și cu acesta se Încălzea - cilindrul putea să fie cât un scaun, dar de Încălzit nu putea să ne Încălzească destul. Însă știu că prăjeam coji de cartofi - de unde aveam eu aceste coji nu țin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vizită. Șeicaru era de față. Au venit în ianuarie 1919 la redacția "Neamului românesc" într-o zi geroasă de iarnă. Șeicaru a descris cele două cămăruțe care constituiau biroul lui Iorga. Mașinile tipografice erau alături, ca și o sobă de tuci care era fie prea fierbinte, dar mai adesea prea rece; "întreaga redacție avea aspectul unei redacții romantice din era revoluționară". Vaida-Voievod, P. Mihály, Ș. Ciceo-Pop, V. Goldiș și Aurel Vlad erau cu toții acolo. Vaida a vorbit primul. "Accentul lui ardelenesc
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
persoana a III-a, se rezolvă la nivel sintactic: • prin intermediul recțiunii prepoziționale; genitivul este impus de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) a căror structură se termină într-un „articol” definit, masculin sau feminin: în juru-mi, în juru-i: „Lucesc în juru-i ziduri ca tuciul lustruite.” (M.Eminescu, I, p. 93); „Din jurul lui dispăruse lumea cea obișnuită a tinerilor.” (M.Eminescu, Proză literară, p. 62); dativul este cerut de prepoziții fără „articol” în structura lor, cele mai multe de natură verbală: conform, datorită, mulțumită, asemeni (asemenea), grație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ion Irimia. „Păcat di el. Dumnezău nu bati cu ghioaga... Aici o fost pedeapsă gre, bre, pedeapsă gre, se bagă în vorbă și Ștefănică Burghelea. Ia uite că a venit și Teletin, cel cu taurul furat.” Un om voinic, înnegrit tuci de soare, își face loc prin lume, să intre și el mai în față. Îl vedeam pentru prima dată. Când a ajuns lângă mort, și-a scos pălăria decolorată, a făcut cruce și a spus apăsat, pentru el, pentru alții
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu mai vin aici de-un an"), fără ca prin aceasta lumea prezentată să iasă de sub imperiul morții. Finalul simetric, oarecum bacovian, scoate toamna de sub semnul banalului: "Domnilor, a fost o toamnă păcătoasă/ și Soarele se tot răcea ca sobele de tuci./ un porc țipa ca fierăstrăul./ De-atuncea nici/ fantome mari să treacă nu mai vor/ ținând de mâine fantomele mai mici". Nu e o atmosferă bacoviană, ci mai degrabă un refuz al ei, o distanțare. Se remarcă dialogismul, pentru că trebuie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
forme sau atribute ciudate, neașteptate: "Fumul de țigară răsucea un burghiu în tavan la ora cea mai tardivă (...)" (Poem din sanatoriul dr. Zed, Constant Tonegaru) sau "Domnilor, a fost o toamnă păcătoasă/ și Soarele se tot răcea ca sobele de tuci./ Un porc țipa ca fierăstrăul./ De-atunci nici/ fantome mari să treacă nu mai vor/ ținând de mîini fantomele mai mici." (Conspect de toamnă, Constant Tonegaru). Răsturnările de perspectivă datorate restructurării imaginarului poetic se produc și în poezia contemporană unde
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
înălța către un somn adânc, paradiziac. Mulțumit de acea imagine, sosită din zări îndepărtate, se răsuci pe o parte și adormi obosit, împăcat. Cântăreții de jazz "Muzica transformă încăperea într-un vas burdușit cu zgomote, așezat pe o sobă de tuci." Mașina rula cu un foșnet monoton și aspru, șoseaua șerpuia la stânga și la dreapta printre coline cenușii, prin vâlcele ascunse; de jur împrejur se așternea o liniște nesfârșită. La intersecții sunetul se amplifica brusc, devenea un scrâșnet prelung, apoi dispărea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
fost ocolul prin Viena și Budapesta). Experiența de pe munte ne-a ajutat mult. Imediat, sobele improvizate din cutiile metalice de biscuiți au intrat în activitate și, în plus, în satul din apropierea gării s-au găsit și vreo două sobe de tuci scoase din uz. Pentru a evita orice imprudență care să fi dus la vreun incendiu, era nevoie de mare atenție. În timpul zilei să zicem că era mai ușor, dar în timpul nopții am fost obligați să organizăm un serviciu de plantoane
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
niciodată, poate numai în reportajele cinematografice din zilele noastre, din „lumea a treia“. O cocioabă de lemn, cu o singură încăpere, în care dădeai de două priciuri de dormit, de o masă și un scaun și de o sobă de tuci la mijloc, care ardea. Maică-sa, înaltă și scheletică, oricât de binevoitoare, îmi făcea silă, de-mi venea să plâng înfricoșat. Ultimii doi dintre amicii copilăriei mele danubiene locuiau pe aceeași stradă cu mine, unul într-o parte, altul în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Wied. În cea de a doua casă, locuiam de asemeni singuri, spațiul era destul de considerabil, cu destule atenanse, între care și o hardughie unde se făcea baie într-un hârdău, căci nu exista canalizare, alături de hârdău aflându-se soba de tuci pentru încălzit încăperea și apa, pe care o scoteam cu găleata din fântâna cu roată și lanț din mijlocul curții. Closetul se găsea în fundul curții, lipit de gardul grădinii mari, pline de pomi fructiferi, straturi de zarzavat și răzoare de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Era mâța la fereastră. Stătea mâța și privea Cum mă-ndragosteam de ea. Foaie verde foi ca plopul Am avut și eu un socru Scurt și gras ca polobocul Ține mult la fudulie. Soacra mea cam durdulie, Cu părul de tuci. N-ai de unde să-1 apuci. Și are un batic pe cap De-o vară nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de miel. Iar când se-mbracă namila Era naltă ca cămila. Și-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Era mâța la fereastră. Stătea mâța și privea Cum mă-ndragosteam de ea. Foaie verde foi ca plopul Am avut și eu un socru Scurt și gras ca polobocul Ține mult la fudulie. Soacra mea cam durdulie, Cu părul de tuci. N-ai de unde să-1 apuci. Și are un batic pe cap De-o vară nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de miel. Iar când se-mbracă namila Era naltă ca cămila. Și-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mașinile volan dacă sunt de metal? De ce nu scot ei metale din pământ dacă vor să fie bogați? De ce nu-i pun și lui dinți de metal ca lui Păun, ca să vorbească precum el, cu greutate? Când luase mânerul de la tuciul cel mare de mămăligă ca să-și facă din el arc, îl bătuseră cu el și copilul râsese, zicând că simte durerea sârmei groase de metal scurgându-i-se prin trup. Dar ceea ce-i lăsase pe absolut toți cu gurile căscate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
putem staturile noastre prea înalte pentru pragul colorat și ne strecurăm la căldură, într-o iurtă spațioasă, luminată cît se poate de bine de razele puternice ale soarelui, căzînd vertical prin deschizătura acoperișului. Căldura provine de la o mică sobă de tuci al cărui coș se înalță prin aceeași deschizătură și în care o femeie tînără și frumoasă îndeasă găteje și bulgări de bălegar uscat. Întreaga familie vreo opt sau zece suflete se adună în jurul nostru. Lepăd cojocul și șalul uriaș în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
pus mâna pe nici una, dar rusoaica insistentă își trase un scaun în fața mea, desfăcu o bomboană și aproape cu forța mi-o puse în gură. Era bună și am mâncat-o. Cât timp tata le-a fiert cartofii, într-un tuci, rușii se adunaseră în "casa mare", unde vorbeau tare, chiar răstit. Mi se părea că se certau. După ce au terminat de mâncat, spre surprinderea noastră, și-au luat lucrurile, le-au dus în mașini și au plecat. Rusoaica a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ce se întâmplă. În felul acesta își făcea reclamă la marfa sa. Blehariul, de asemenea era nelipsit din viața satului. Avea căruța acoperită cu o pânză groasă susținută pe un schelet de lemn și în ea avea obiecte din tablă, tuci sau fontă (ceaune, căzănele, castrole, găleți, șăici și chiar butoiașe, bidoane etc.). Aduna "blehoance" vechi, găleți sparte, bidoane stricate, căzănele fără torți, unelte agricole deteriorate, tablă (bleah) veche, ruginită, bucăți de burlane, plite, roți etc. În schimb dădea gospodarului obiecte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]