1,812 matches
-
limbile necunoscute par penibile. Asta voiam să spun. Dar iar am luat-o prin miriște. Oricum, când cei doi au plecat, tipa și-a aruncat părul ăla scurt pe spate cu o mișcare din care am dedus că s-a tuns de curând și că așa țâfnos reacționa de fiecare dată când nu-i convenea ceva. Apoi, cu o voce din care rezulta că răbdase destul ca fraiera mitocăniile celor doi, ni s-a confesat, acum că rămăsesem noi între noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
tuturor. Acum, eu nu mai sunt ca ei; sunt un om ciunt. Nu mai am o mână și am devenit hidos. De aceea, și trebuie să mă izolez. Și am să încerc. Voi începe o viață nouă. Am să mă tund. Vreau să fiu urât. Mi-aș dori să fiu și mai desfigurat, și mai respingător. Am să mă despoi de haine și am să le azvârl. Pe toate! Nu-mi mai trebuie niciun fel de eleganță. Am să umblu murdar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dar nici tu nu te comporți asemeni unui creștin. Oare n-a fost clevetit Mântuitorul nostru Iisus Hristos? Dar cum S-a comportat El? „Ca o oaie spre junghiere S-a adus și ca un miel înaintea celui ce îl tunde nu deschidea gura Sa”. Sau puțin au fost defăimați pe lume Sfinții Apostoli, cărora li s-au ridicat atâtea biserici? Câți sfinți și mucenici nu au fost clevetiți la vremea lor de cei fără de Dumnezeu și ce răutăți nu scornea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
-l cunoștea nimeni, înainte de alegeri apăreau niște poze pe garduri și în stațiile de autobuz, cu niște femei dolofane, pieptănate ca la carte, niște femei fără sânge în ele, apăreau niște tovarăși, toți semănau între ei, parcă pe toți îi tundea același frizer, un frizer la scară națională, e și asta o performanță, ziceam că acești oameni pe care îi votam fără să știm cine sunt tare semănau unii cu alții, toți aveau fălci și cefe ca niște tauri, spre deosebire de cei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se oprea obligatoriu la bodegă, unde trăgea o „dublă”, așa încât ajungea la poartă pe două cărări, intrând în gura spurcată a bunicii, care blestema crâșmele de mama-focului. Și mai avea bunicul un hobby, acela de a mă trimite săptămânal la tuns cu trei creițari, pe care-i împărțeam pe din două cu frizerul poreclit Bouțul, că tot nu avea ce să tundă. Nițucă era mai tânăr decât fratele său Constantin, poetul popular, întors olog din primul război mondial, dar vindecat miraculos
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
bunicii, care blestema crâșmele de mama-focului. Și mai avea bunicul un hobby, acela de a mă trimite săptămânal la tuns cu trei creițari, pe care-i împărțeam pe din două cu frizerul poreclit Bouțul, că tot nu avea ce să tundă. Nițucă era mai tânăr decât fratele său Constantin, poetul popular, întors olog din primul război mondial, dar vindecat miraculos de doctorul Reginei Maria. Atunci când Constantin Sasu și-a deschis o crâșmă, ce avea anexată o sală de cinematograf, bunicul și-
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
acasă. Naș fi vrut să fiu în pielea neputincioșilor profesori însoțitori care, în mod sigur, au fost penalizați pe linie de partid, iar dintre noi, cei care am organizat părăsirea locului de muncă, în urma anchetei dispuse de director, am fost tunși zero și ni s-a scăzut nota la purtare. Am amintit de acest eveniment neplăcut, pentru a consemna că agricultura socialistă, trâmbițată ca infailibilă, depindea toamna la recoltat de mușchii mai mult sau mai puțin antrenați ai elevilor din clasele
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Dacă vii cu potaia derect, nu ți-o ia. Învârte și ăștia banii..." "Ea îi patroană acolo?", întreabă câtuși de puțin atent domnul. "Cine, mă?" "Coană-ta Ivenisa, nu?" "Ei, patroană! E pensionară. N-are nicio treabă cu ăia dă tunde câini și face freza la pisici. Auzi? Cică le face și manichiura la unele. Adică nu. Că dacă-i animale are doar picioare. Pedichiura le-o face, da, pedichiura", explică femeia. Da' maimusele are si mâini", observă junele-prim. "Păi, maimuțe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mai recunoșteam pe cea care-mi fusese până atunci ca o mamă. Că ea-mi cumpăra haine la modă, ea mă apostrofa că nu mănânc suficient de consistent, că nu beau lapte, ea făcea cozile la diverse magazine, ea mă tundea, așa cum nicio frizeriță n-ar fi putut-o face; ea-mi ajusta și-mi pilea unghiile atât la picioare, cât și la mâini; ea îmi curăța fața de coșuri negre (ce plăcere!); ea îmi ajusta mustața și îmi masa spatele
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
abia se zărea, ca o părere, prin pânza deasă țesută de ninsoare. Fiecare mergea purtând gândurile lui: „Iaca acușica îi Crăciunul și eu n-am apucat încă să tai porcul. Mâine însă îl iau pe Alecu și ce-i a tunde chelbosul? Una-două l-am și pârlit” - gândea Gheorghe Amnar. „Trebuie să trecem și pe la moș Dumitru și pe la Pâcu, să le urăm să petreacă sărbătorile cu bine. Am să vorbesc cu Hliboceanu ca să le tragem un colind ca la niște
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sufletelor noastre. Înălțător moment! Dar armata nu are numai momente înălțătoare. Are și momente grele, dure, chiar de umilință, iar eu nefiind un tânăr prea cuminte am gustat din toate. Bietul meu comandant de pluton! Când mă vedea, înnebunea! „Te tund chel, te tund chel!”, țipa ca nebunul. M-am tuns eu, să nu-l mai aud țipând. „Nu mai pupi învoire în oraș”. Și s-a ținut de cuvânt, n-am mai primit până în 17 decembrie. Mă întorceam din oraș
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
moment! Dar armata nu are numai momente înălțătoare. Are și momente grele, dure, chiar de umilință, iar eu nefiind un tânăr prea cuminte am gustat din toate. Bietul meu comandant de pluton! Când mă vedea, înnebunea! „Te tund chel, te tund chel!”, țipa ca nebunul. M-am tuns eu, să nu-l mai aud țipând. „Nu mai pupi învoire în oraș”. Și s-a ținut de cuvânt, n-am mai primit până în 17 decembrie. Mă întorceam din oraș cu 2 sticle
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
înălțătoare. Are și momente grele, dure, chiar de umilință, iar eu nefiind un tânăr prea cuminte am gustat din toate. Bietul meu comandant de pluton! Când mă vedea, înnebunea! „Te tund chel, te tund chel!”, țipa ca nebunul. M-am tuns eu, să nu-l mai aud țipând. „Nu mai pupi învoire în oraș”. Și s-a ținut de cuvânt, n-am mai primit până în 17 decembrie. Mă întorceam din oraș cu 2 sticle de vin sub manta. La poartă ofițerul
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
un batonel de ciocolată de casă pentru Valeria. Ciocolata era veche din secolul trecut, și scumpă ca de la magazinul de antichități. Apoi au ieșit amândouă pe culoar în doi timpi și trei mișcări au agățat doi tipi; unul avea barba tunsă cu modele, ca gardurile vii. După o vreme, Somalia a intrat în compartiment și s-a repezit să caute nu știu ce prin bagaje."(pag. 59) Aproape că putem însemna pe marginea paginii momentele de ascensiune a imaginației - nu spun numaidecât și
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
fel făcu și acum; Își puse mai Întîi pavăza de gospodină, apoi veni după el În camera de zi. Căci, după ce Vic Îi spusese, din neatenție, că Întîrziase la frizerie, voia să afle mai multe amănunte despre fata care Îl tunsese. — Au adus și fete acum la frizeria aceea? se interesă ea Într-o doară. — Au și coafor, lucrează acolo de mai mult timp, răspunse din fotoliu Vic, prefăcîndu-se ocupat cu citirea unui ziar pe care Îl mai citise și la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nebun? — Nu, răspunse Pablo destul de nesigur. Dar nu-mi amintesc să fi omorît pe cineva. Înseamnă că am visat. Pesemne că și acum visez. Christina Îi Întoarse spatele și plecă spre bucătărie, lăsînd deocamdată musafirul să aștepte pe hol. Era tunsă chilug, ca pușcăriașii, arăta palidă și slăbise foarte mult, fiindcă În ultimele zile nu mîncase aproape nimic. Se așeză acolo pe un taburet și, aplecată deasupra mesei, se gîndea la ceva anume: probabil la Vic. După o vreme, Pablo, care
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de nucă de cocos? Mușuroi de furnici, stropit cu sos de usturoi? Tort de frăguțe, cu blat de bezea? Kawabata râde. Un râs stins, chinuit, care-i luminează numai ochii. Barba pe care Antoniu i-a aranjat-o, i-a tuns-o de câteva zile, i-a albit de tot, și pare barba lipită Într-o cabină de machiaj, pe chipul unui Moș Crăciun de ocazie. -Mai e o săptămână și-o să ciocnim ouă roșii, o să mâncăm cozonac și-o să bem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pentru că vocea i se pare foarte cunoscută. În fața lui stă Plăcințica, În carne și oase, da, ea este!. Ține În mână un reportofon negru, ceva mai mare ca o cutie de chibrituri, pe care Îl Îndreaptă radioasă spre el.. E tunsă scurt, băiețește și are la gât un șirag din scoici de mare, de care e prinsă o cruciuliță de argint. E Îmbrăcată cu o pereche de bermude dintr-un flanel subțire, alb, și o bluză de mătase portocalie. În picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nu este american decât pe jumătate și a copilărit în Europa. Are o înfățișare tipic americană: slab și deșirat, parcă „descleiat” din încheieturi și totuși grațios, tuns scurt și ostentativ de curat. Are un păr cărunt-argintiu, moale ca o blană, tuns la doi centimetri pe toată suprafața capului său, foarte rotund și cam mic, și o față întinsă ce pare inexplicabil mai tânără decât vârsta lui reală. E greu de crezut că a trecut de cincizeci de ani. Se îmbracă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
în afara unui aer vag de autoritate - să semene cu fratele ei; căci adevărul este că Palmer era un bărbat frumos în timp ce ea era aproape urâtă. I-am privit atent obrajii supți ce licăreau ca ceara, părul negru, lucios și unsuros, tuns cu brutalitate. Era un model potrivit pentru un tablou de Goya. Numai linia nărilor și cea a buzelor sugerau, cu o putere de convingere evreiască, un posibil rafinament evreiesc. — Sabia e a dumneavoastră? am întrebat, și spunând aceasta am pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
că fumul plutește încă în aer. Sau poate doar mi s-a părut mie că încăperea e invadată de ceață. Cineva zăcea pe covor. Mi-au trebuit câteva secunde ca să-mi dau seama că este Georgie, nu numai pentru că părul tuns cu sălbăticie o făcea greu de recunoscut; trăsăturile ei, în toropeala inconștienței, își pierduseră identitatea, deveniseră anonime. Parcă părăsise deja această lume. M-am aplecat asupra ei și am strigat-o. Era complet inertă și mi-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cum se privește În oglinda de pe șifonier. Mai Întâi și-a trecut degetele de-a lungul genelor de pe pleoape, apoi și-a țocăit Încet buzele rujate și și-a ascuns, de altfel, fără nici un rost, câteva șuvițe din părul proaspăt tuns după urechi. (Poate nu avea acele trăsături pe care Filmwoche le considera „clasice“, dar, În mod ciudat, conformația ei osoasă părea atractivă, cel puțin În ochii mei, iar părul Îi era mereu aranjat. ) Și abia când mi s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
a fost curmată brusc. Timpul trecea - până Într-o zi când, fără nici un avertisment, Dora a apărut În foaier. Abia săptămâna trecută, ca să fiu mai precis. La Început nici n-am recunoscut-o. Își schimbase Înfățișarea din nou. Acum era tunsă scurt ca un bărbat și era machiată foarte discret. Unghii nevopsite, pantofi cu talpa joasă. Doar rochia mlădioasă ca o briză de vară trăda preocuparea pentru un aspect Îngrijit. Cu un braț atârnând Într-o parte și cu cealaltă mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
hotărârile, apoi eu. E foarte stimulant. Într-o altă seară, sau mai degrabă noapte, mi-a mărturisit că se Întreba cine sunt de mai demult. — Când ai venit În vizită la Hotelul Kreuzer puțin după Anul Nou - tocmai te-ai tuns, mai știi? - mă gândeam că ar fi frumos să te am ca frate și eram pe punctul de a propune să trecem peste Întâlnire și să mergem la cafeneaua de peste drum. Dar tu păreai atât de serios Încât n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
țigara la repezeală, ca și cum eram pe punctul de a divulga un secret, am adăugat că fusese prima oară când ne Întâlneam după mai multe luni. Abia o recunoscusem pe Dora. Poate de asta uitasem să-i spun lui Wickert. Era tunsă neobișnuit de scurt și arăta puțin altfel, dacă pe doamna inspector o interesau impresii de genul ăsta. Mai puțin... Cum să formulez? Mai puțin extravagant, poate. Vreți să spuneți că nu era machiată? Deloc impresionată, Manetti continuă să frunzărească caietul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]