506 matches
-
două, carte care era mereu regele de treflă, una dintre cărțile colorate care reprezentau Nați. Apoi Îi cerea să mai aleagă o carte care era Întotdeauna doiul de caro. În continuare, Îi spunea să ascundă acea carte, la spate, În turban, În pantof, unde voia el. Seraphineas strecura doiul de caro Între cărți și amesteca, bătea cu degetul pe cartea de deasupra și-i spunea respectivului s-o Întoarcă. Fără greș, cartea Natului pe care bărbatul o ascunsese era cea Întoarsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
spuse Heidi. Bibi Îl pomenea În notițele care sunt la hotel. Probabil ei sunt, tribul Armaladon. Wendy adăugă: —Îți dai seama că sunt un trib după culorile roșu și negru pe care le poartă bătrânii - și chestiile Înfășurate În jurul capului, turbanele din material flaușat. Ăsta e un semn clar. Se făcuse deja ora trei, remarcară prietenii mei. Dwight Înjură: —Naiba să te ia, Walter, oriunde ai fi, noi coborâm și sper să ai o explicație foarte bună pentru faptul că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pericol membrii tribului. Dwight Începuse să spună că cei din trib s-ar putea să sufere de exagerări paranoice. Susținea că mai erau membri Karen, În jurul lacului Inle, care nici nu se ascundeau, nici nu se temeau. Văzuseră femeile cu turbane, purtând haine roșu cu negru, femeile Karen. Era imposibil să nu le vezi. Și nu le alinia nimeni să le Împuște, așa cum zicea Pată Neagră. Dwight știa de niște grupuri În America, Întemeiate pe baza unei culturi a persecuției, fără ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
lui Dwight să ia camera de la Pată Neagră, imaginea se Încețoșează, apoi e fixată pe ea cum trece podul cu o ezitare și un țipăt. Urale și râsete. Tăiați. Fețe Închise la culoare, birmanezi, probabil un trib. Două bătrâne cu turbane se află În spatele capului lui Dwight din care se vede o bucată. Își ridică privirea și fac cu mâna spre cameră. Acesta este tribul Karen, spune Roxanne. După cum vedeți, e un loc primitiv, secolul XX nu a ajuns aici. Tăiați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
brățările și măhramele; 20. legăturile de pe cap, lănțișoarele de la picioare și brîiele, cutiile cu mirosuri și baierele descîntate; 21. inelele și verigele de la nas; 22. hainele de sărbătoare și cămășile cele largi, mantiile și pungile; 23. oglinzile și cămășile subțiri, turbanele și măhramele ușoare. 24. Și atunci în loc de miros plăcut va fi putoare; în loc de brîu, o funie; în loc de păr încrețit, un cap pleșuv, în loc de mantie largă, un sac strîmt; un semn de înfierare, în loc de frumusețe. 25. Bărbații tăi vor cădea uciși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
târfe cu pielea lividă și priviri obosite se mișcau alene, precum salamandrele pe pavajul încins. Dar nimeni nu avea acum timp de ele. Doi pehlivani pe catalige cât casa urmau o căruță, cu scândurile pictate cu faraonoaice și fachiri cu turbane, trasă de un măgăruș împopoțonat cu canafi și panglici colorate. Din căruță, circari ambulanți, cu maimuțe pe umăr și șerpi exotici încingându-le busturile, anunțau prin pâlnii de tablă ruginite "Sosirea vestitului circ Coradino în urbe". Pornite din arcuri, săgeți
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pentru a ademeni mulțimea. Gogeamite pehlivanul cu înfățișare de gâde, cu capul ras și trupul uns cu ulei de castane, îndoia drugi și rupea lanțuri de oțel, cu pieptul și brațele sale tatuate, în timp ce somptuos și solemn, un fachir cu turban și șalvari de mătase îngrozea gospodarii arătându-și palmele înroșite, cu câte un cuțit înfipt în ele. Cu gesturi iuți și abile, saltimbancii scoteau panglici multicolore pe nas și flăcări pe gură. Pitici cu zurgălăi la încheieturi și tichie conică
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
târfe cu pielea lividă și priviri obosite se mișcau alene, precum salamandrele pe pavajul încins. Dar nimeni nu avea acum timp de ele. Doi pehlivani pe catalige cât casa urmau o căruță, cu scândurile pictate cu faraonoaice și fachiri cu turbane, trasă de un măgăruș împopoțonat cu canafi și panglici colorate. Din căruță, circari ambulanți, cu maimuțe pe umăr și șerpi exotici încingându-le busturile, anunțau prin pâlnii de tablă ruginite "Sosirea vestitului circ Coradino în urbe". Pornite din arcuri, săgeți
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pentru a ademeni mulțimea. Gogeamite pehlivanul cu înfățișare de gâde, cu capul ras și trupul uns cu ulei de castane, îndoia drugi și rupea lanțuri de oțel, cu pieptul și brațele sale tatuate, în timp ce somptuos și solemn, un fachir cu turban și șalvari de mătase îngrozea gospodarii arătându-și palmele înroșite, cu câte un cuțit înfipt în ele. Cu gesturi iuți și abile, saltimbancii scoteau panglici multicolore pe nas și flăcări pe gură. Pitici cu zurgălăi la încheieturi și tichie conică
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și adoptăm și modul lor de viață. Pe loc ne acoperim de cruste și elitre. Dacă ne interesează, de pildă, cum se comportă un cocostârc În vremea rutului (vizitatorul aruncă o privire spre cuibul de berze ce Încununa ca un turban stâlpul de telegraf din fața casei, unde se stătea o barză picior peste picior, clămpănind din ciocu-i lung, muiat parcă Într-o vopsea roșie ca sângele), ne metamorfozăm Într-un cocostârc și-l ajutăm să se Împerecheze... Și asta, cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
el, la urma urmei, era dedat la rugăciuni, adeseori se adresa lui Dumnezeu. Chiar acum cerea să Înțeleagă de ce o iubea atât de tare pe această femeie nătângă cu pielea ei densă, cremoasă, inutil de senzuală, cu gura vopsită și turbanul acela din prosop. — Shula, știu că ai făcut asta pentru mine... — Ești mai Însemnat decât omul ăla, tată. Aveai nevoie de el. — Dar de-acum Înainte, nu mă mai folosi pe mine drept scuză. Pentru isprăvile tale... — Am fost la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de beton mai sus decît nivelul străzii. În capul scărilor era standul de ziare pe ale cărui rafturi acoperite cu folie subțire de vinilin ședeau rînduite tot felul de ziare și reviste săptămînale. O femeie Între două vîrste cu un turban gros pe cap se străduia din răsputeri să țină folia cu mîinile, cu coatele și chiar cu pieptul, ca să nu o ia vîntul. Cerul avea o strălucire metalică, de parcă ar fi fost pudrat cu praf de aluminu, iar norii ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
tremurat decât câteva zile în decembrie 1989 și apoi în iunie, 1990, trezită noaptea de mărșăluitul taburilor și de răpăituri de gloanțe. Începutul regimul taliban le-a interzis să meargă absolut oriunde, lor, neavenitelor, femeilor, născător-îngrijitoare. Bărbații trebuia să poarte turban și barbă și să se îmbrace la ordinele talibanilor. Intenția, îmi spune Jowida, a fost să îi închidă față de orice fel de civilizație. Dacă mă gândesc bine, singura analogie pe care o găsesc este cu activiștii noștri de partid. Spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu minte minunată, ținută cu circuit închis să nu îi vadă nimeni nici mintea, nici trupul. Știu însă că l-am detestat pe bărbatul ei, încercând să îl înțeleg, totuși. Din orice unghi vizual, privirile îți cădeau pe mutra cu turban și barbă a lui Komeini, ca pe vremuri în ambasadele române pe mutra lui Ceaușescu. Da, cred că ambasadorului îi era frică. Dar nu era doar atât. Mai era și sentimentul care plutea în aer, că îi place să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Kabul 3% dintre studenți sunt femei și din 350 de profesori, suntem de acum 50 de asistente. Nu ne bagă însă nici un bărbat în seamă niciodată când iau hotărâri. Cred că, după ce i-au pus talibanii să poarte barbă și turban, le-au spălat și mintea. Și mințile lor sunt devastate. Acum, la Kabul sunt 8.000 de studenți. - Cu ce probleme vă confruntați? Ați schimbat curriculumul? Ce reforme curriculare preconizați? întreabă un profesor de la Middle East Studies. - Nu avem apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
încăpere a diwan-ului unde întocmeam epistolele prințului, ci pentru a prezenta, laolaltă cu vreo câțiva dintre oamenii de vază din familie, urările pentru Râs-es-Sana. Curtea sultanului, majlis, care se întrunea cu acel prilej în sala Ambasadorilor, mișuna de cadii purtând turbane, de demnitari cu tichii înalte din pâslă, verzi sau roșii, de neguțători bogați cu părul vopsit cu hena și despărțit în două, la fel ca și al meu, de o cărare cu grijă desenată. După ce se înclinaseră în fața lui Boabdil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să se lege de obiecte învăluite în mister. Dumnezeu, care m-a zidit nevolnic, îmi va reproșa El oare într-o zi această nevolnicie? ANUL LUI ASTAGHFIRULLAH 896 de la hegira (14 noiembrie 1490 3 noiembrie 1491) Șeicul Astaghfirullah avea un turban mare, umeri înguști și vocea dogită a predicatorilor din Moscheea cea Mare, iar în anul acela, barba lui aspră și roșcată căpătă o nuanță cenușie, care conferea chipului său colțuros acea aparență de nesățioasă mânie pe care avea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de urgență predarea orașului, căci diriguitorii pierduseră deja prea multă vreme, nepăsători cum erau la suferințele celor umili. A venit apoi rândul lui Astaghfirullah, care încă de la început se fâțâia pe locul lui. Se ridică, își duse mașinal mâinile la turban spre a și-l potrivi mai bine și își îndreptă privirea spre plafonul împodobit cu arabescuri. „Vizirul al-Mulih este un om renumit pentru inteligența și îndemânarea sa, iar atunci când dorește să le vâre în cap o idee ascultătorilor săi, izbutește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pus palma peste gura mea ca să mă facă să tac, deși stăteam tăcut, ca și sora mea de altfel, absorbiți și unul și celălalt de ciudata scenă care se desfășura în fața noastră. Din înfățișarea sultanului, eu n-am văzut decât turbanul cu care își încinsese capul și care-i acoperea fruntea până la sprâncene. Calul lui mi s-a părut lipsit de strălucire în comparație cu cei doi cai regali de paradă care, venind din partea opusă, înaintau acum la pas, acoperiți cu aur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
jos, fără urmă de bucurie, desigur, dar și fără mare tristețe, ochii mei uscați și nepăsători plimbându-se curioși pe deasupra celor prezenți. De la Boabdil, devenit obez, la șeic, pe care anii și exilul îl făcuseră să arate scheletic și colțuros. Turbanul lui părea mai mare ca oricând. Era de-a dreptul imens. De fiecare dată când tăcea, se înălțau urletele dizgrațioase ale bocitoarelor cu chipul mânjit cu funingine, cu părul zbârlit, cu obrajii zgâriați până la sânge, în vreme ce într-un ungher din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
compania femeilor. Aș putea să mă moleșesc, bărbăția mea ar putea avea de suferit. Veniră să-mi explice acest lucru unul după altul și mă însoțiră amândoi, solemn, într-o dimineață, la moscheea din cartier. Învățătorul, un tânăr șeic purtând turban și având o barbă aproape blondă, mă puse să recit Fatiha, prima surată din Carte. Am făcut-o fără să dau greș, fără urmă de șovăială. Se arătă mulțumit: — Rostirea lui e bună, memoria e precisă; nu va fi nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
versați în cunoașterea Legii. Unii veneau de departe spre a face cunoscute roadele cercetărilor și cugetărilor lor. Îmi amintesc astfel că am văzut venind într-o zi pe muftiul din Oran, un bărbat de vreo patruzeci de ani cu un turban abia mai puțin impunător decât cel al lui Astaghfirullah, dar pe care-l purta cu o anume bonomie. Cu mai multă politețe decât de obicei, unchiul meu l-a întâmpinat la capătul străzii și, în tot cursul reuniunii, cei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
bătrân care n-avea nimic în comun, nici de departe nici de aproape, cu căsătoria surorii mele. Și care, totuși, era singurul care o mai putea împiedica. Astaghfirullah. Ne-a deschis chiar el. Nu-l mai văzusem până atunci fără turban. Parcă era gol și de două ori mai firav. Nu ieșise toată ziua din casă, căci de două vineri îl durea într-o parte. Avea șaptezeci și nouă de ani, ne-a spus el, și socotea că trăise de ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Am impresia că ești tare mulțumit și nu văd deloc de ce. — Poate că Astaghfirullah nu mă cunoștea, dar eu îl cunosc de mult. Și am încredere în caracterul lui execrabil. A doua zi, șeicul părea vindecat. Oamenii i-au văzut turbanul circulând febril prin bazare, agitându-se pe sub porți, după care se pierdu într-un hammam. În vinerea următoare, la ceasul când îmbulzeala era cea mai mare, a luat cuvântul în moscheea sa obișnuită, cea mai frecventată de emigranții andaluzi. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sau la poezie, uneori chiar la filosofie sau la astrologie, în ciuda interzicerii categorice a acestor materii de către suveran. Aveam norocul să avem ca magiștri niște oameni versați în toate domeniile cunoașterii. Pentru a se deosebi de gloată, unii își înfășurau turbanul în jurul unor calote înalte și ascuțite, asemănătoare acelora pe care aveam să le văd purtate de medici, în cursul șederii mele la Roma. Noi, învățăceii, aveam o simplă tichie. În pofida științei și veșmântului lor, profesorii noștri erau mai toți oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]