186 matches
-
clocotea văzduhu', până la cer răcneam: "Moldovaaaa!!!" Nu știu de unde am găsit în noi puterea aceea, că doar eram sleiți, vlăguiți, eram sfârșiți cu totul... Și așa, deodată, devenisem zmei! Minune mare! Și-atunci, de prin păduri, s-au revărsat ca turbații glotașii Moldovei, cu furci, cu topoare, cu țăpoaie chiuind, urlând, blestemând, așa cumplit răcneau că turcii s-au spăimântat crezând că suntem de două ori mai mulți decât eram. Mamăăă!! Ce tăiere! Seceriș! Măcel! Răcneam! Blăstămam! Înjuram! Și tăiam! Tăiam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
della Conciliazione și la via dei Fori Imperiali. Acestor evacuați nefericiți, în scurt timp, li s-au alăturat marginalizații orașului, imigranții meridionali și refugiații politici. Era, e adevărat, și lume care avea probleme penale dar, mai cu seamă, erau atâția turbați, mâniați, furioși și ostili față de străinii care voiau să se strecoare printre ei pentru a se informa și a profana sacralitatea umilinței lor. Era periculos și aventuros să te adâncești printre acele barăci și căsuțe, marcate pe «loturi» (lotul unu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rege Burebista, cel dintîi și cel mai mare dintre regii stăpînitori asupra Traciei... să se aducă aceste laude publice lui Acorneon fiul lui Dionysius...” Textul spune că boero Bisto era ,,stăpîni- tor al Traciei” și nu trac cum au născocit turbații traciști de la noi. Dacă mergem pe această logică, cum cazarii bolșevici ne-au fost stăpîni timp de vreo 20 de ani, putem spune fără a clipi, că sîntem neam de cazari sau de orice pocitanie pentru care se primește simbrie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la ce-a ajuns? Mi-a spus că, dacă nu dau eu importanță lucrului, o să-i dea publicul, pentru că scrisoarea o să se publice duminică la gazată și o să fie pusă în cercevea, ca s-o vază oricine-o pofti. Tipătescu: (turbat) Îl împușc! Îi dau foc! trebuie să mi-l aducă aci numaidecât, viu ori mort, cu scrisoarea. (se răpede în fund.) Ghiță! Ghiță! Să vie polițaiul! Trahanache: (după el până în fund) Ai puțintică. (întorcânduse singur în scenă.) E iute! n-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Lipia-Bojdani", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Bojdani, Bâra, Coadele, Dobrosești, Fundu, Ghermănești, Gruiu, Lipia, Șanțu și Turbați, având în total 5242 de locuitori (inclusiv călugării mănăstirii Căldărușani), care trăiau în 1211 case și 9 bordeie. În comună funcționau 8 biserici ortodoxe. În 1925, comuna făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ și mai avea doar satele
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
ortodoxe. În 1925, comuna făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ și mai avea doar satele Bojdani, Dobroșești, Lipia, Gruiu și Vlăsia, alături de mănăstirea Căldărușani, populația totală fiind de 4736 de locuitori. Satele Bâra, Coadele, Fundul, Șanțu Florescu și Turbați s-au separat și au format comuna Turbați, arondată aceleiași plăși, și cu o populație de 3900 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari din regiunea București
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
comuna Turbați, arondată aceleiași plăși, și cu o populație de 3900 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari din regiunea București. În 1964, denumirile satului și comunei Turbați au fost schimbate în "Siliștea Snagovului", iar satul Fundu a primit numele de "Pescarii". În 1968, comuna Siliștea Snagovului a fost din nou desființată și a fost inclusă în comuna Gruiu (cu excepția satului Bâra, trecut la Comuna Balta Doamnei din
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
la Târgoviște, oraș care era în acea vreme capitala Țării Românești. „Drept accea după dăruirea pământului soției mele și doamna mea, am dăruit cu toată cinstea și buna chibzuială Snagovul, cu o bună dragoste împreună cu bălțile și satele Fringhișești și Turbați”, este textul documentului amintit. În același secol s-au mai emis alte trei documente care certifică existența acestui loc: 30 iunie 1441, emis tot la Târgoviște de Vlad Dracul; 28 octombrie 1464, emis la București de Radu cel Frumos; 23
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
sat în comuna Gruiu din județul Ilfov, Muntenia, România. Se află în partea de nord a județului, Muntenia, România. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. În perioada interbelică, satul, denumit pe atunci "Turbați", a devenit reședința comunei Turbați, din care făceau parte și satele Bâra, Coadele, Fundu și Șanțu Florescu; în 1925, ea făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a județului Ilfov și avea o populație de 3900 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului Căciulați
Siliștea Snagovului, Ilfov () [Corola-website/Science/300509_a_301838]
-
tunuri și odoarele bisericii pentru monede. Guvernul a preluat controlul asupra comerțului exterior și navigației. Situația economică s-a deteriorat, asignatul fiind sub o treime din valoarea nominală, seceta reducând cu trei sferturi intrările de cereale în Paris. "Les enragés" - turbații era o grupare ce cerea măsuri pentru combaterea lipsei de alimente, iar purtătorul de cuvânt era Jacques Roux. Oamenii sufereau de foame în mansardele aglomerate. Partizanii săi erau muncitori salariați, lucrători ocazionali, săraci și șomeri. Dorea să determine Convenția să
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și declara că principiile îi împiedicau pe țărani să meargă pe calea mântuirii, ceea ce oferă o dimensiune socială reformei. În acest context, apare ruptura dintre Luther și Muntzer, întrucât Luther a scris un pamflet prin care menționa că țăranii sunt "turbați", iar Muntzer trebuia prins și ucis după război. Ulrich Zwingli a activat la Zurich, unde și-a dezvoltat gândirea teologică simultan cu Luther. El considera că împărtășania era un ritual simbolic. Martin Bucer a activat la Strassbourg. A mediat între
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]