345 matches
-
de exemplu Hawker-Siddeley Harrier/Harrier) direcția tracțiunii poate varia în funcție de evoluția pe care o execută. De exemplu la decolare ea este orientată la un anumit unghi față de axa longitudinală a avionului, pentru a "ajuta" avionul să decoleze. Însă, la avioanele turboreactoare, deși gazele de ardere sunt evacuate în sens opus sensului de zbor, acest lucru face ca avionul să fie "împins" înainte, pe principiul acțiune - reacțiune descrisă de Newton: oricărei forțe de acțiune i se opune o forță egală și de
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
cât mai puține proeminențe, suprafața "spălată" de curentul de aer să fie bine finisată și cu cât mai puține ondulații. Fuzelajele tip cocă sunt cele mai folosite în prezent în construcția aerospațială, ele s-au impus definitiv odată cu apariția motoarelor turboreactoare. Elementele principale ale fuzelajelor de tip cocă sunt: structura longitudinală formată din lonjeroane și lise, structura transversală formată din cadre, și învelișul rezistent. Se folosesc în prezent la aeronave două tipuri de fuzelaje tip cocă: Fuzelajele tip cocă sunt rigidizate
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
de aviație cu combustibil chimic; iată o scurtă clasificare după modul în care se realizează tracțiunea: În continuare sunt prezentate două dintre cele mai utilizate motoare în prezent: motorul simplu reactor (MTR) și motorul reactor cu dublu flux (MTRDF). Motorul turboreactor este motorul care echipează în prezent aeronavele care zboară la altitudini mari și viteze peste 0,6 Mach. Principiul său de funcționare este următorul: aerul care intră prin dispozitivul de admisie este comprimat de către compresor, intră în camera de ardere
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
se află încorporat în sistemul de evacuare și are rol de a injecta o nouă doză de combustibil în amestecul de gaze arse provenit din camera de ardere. Noul amestec mai arde o dată, rezultând o creștere considerabilă a tracțiunii. Motoarele turboreactoare cu dublu flux - denumite generic turboventilatoare - sunt de fapt turboreactoare modificate. Ele se caracterizează prin existența a două fluxuri de curgere paralele: unul secundar, de aer, antrenat de un ventilator montat pe același ax cu compresorul de joasă presiune a
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
de a injecta o nouă doză de combustibil în amestecul de gaze arse provenit din camera de ardere. Noul amestec mai arde o dată, rezultând o creștere considerabilă a tracțiunii. Motoarele turboreactoare cu dublu flux - denumite generic turboventilatoare - sunt de fapt turboreactoare modificate. Ele se caracterizează prin existența a două fluxuri de curgere paralele: unul secundar, de aer, antrenat de un ventilator montat pe același ax cu compresorul de joasă presiune a turbinei, care "îmbracă" fluxul de aer primar (interior) format din
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
din gaze de ardere. Tracțiunea MTR-DF este suma tracțiunilor rezultate de cele două fluxuri. Nu trebuie uitat că ventilatorul are rol de propulsie, funcționând ca o elice. Un sistem MTR-DF este prezentat în desenele alăturate. Trebuie menționat faptul că motoarele turboreactoare cu dublu flux sunt cele mai răspândite tipuri de motoare de aviație, echipând cea mai mare parte din avioanele civile și o bună parte din avioanele militare. În domeniul civil: În domeniul militar: Există multe criterii de clasificare a aeronavelor
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
urmează a fi implementate la viitoarele aeronave de serie. După sistemul de propulsie, aeronavele se clasifică în: Din prima categorie fac parte aeronavele echipate cu motoare clasice cu piston și elice, din cea de-a doua categorie aeronavele cu motoare turboreactoare, iar din ultima, cele echipate motoare turbopropulsoare. După numărul de motoare, aeronavele se clasifică în: Avioanele de pasageri au, în general, între două și patru motoare.
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
gazelor întâi în energie cinetică, prin accelerarea prin destindere a agentului termic și transformarea de către palete a acestei energii în lucru mecanic, transmis discurilor turbinei și apoi arborelui. Piesele esențiale sunt "ajutajele turbinei" (a nu se confunda cu ajutajul unui turboreactor) și "paletele", piese supuse unor solicitări termice și mecanice extreme. De aceea ele trebuie construite din materiale speciale, rezistente la temperaturi cât mai mari și se prevăd cu sisteme de răcire. Actual, temperaturile la intrarea în turbină au depășit în
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
mulți arbori coaxiali. Turbinele cu gaze pentru aviație sunt cunoscute și sub numele de motoare cu reacție, însă denumirea de motor cu reacție acoperă o arie mai largă, ea cuprinde și agregatele de tracțiune prin reacție care nu au turbine. Turboreactorul () este o turbină cu gaze la care destinderea în turbină se face până la o presiune anume, peste presiunea atmosferică, astfel încât turbina extrage din fluxul de gaze arse doar puterea necesară antrenării compresorului. În continuare, gazele de ardere se destind până la
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
peste presiunea atmosferică, astfel încât turbina extrage din fluxul de gaze arse doar puterea necesară antrenării compresorului. În continuare, gazele de ardere se destind până la presiunea atmosferică într-un ajutaj plasat după turbină, ajutaj care generează forța de propulsie pentru avion. Turboreactoarele sunt eficiente la viteze de zbor relativ mari, cu numărul Mach peste 0,8 (cca. 900 km/h la nivelul solului, respectiv cca. 800 km/h la nivelul zborului de croazieră). Turbopropulsorul () este o turbină cu gaze la care destinderea
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
proiectarea navetei suborbitale Orizont capabilă să transporte un echipaj format din doi oameni la o altitudine de 100 km. Orizont era vehiculul cu care ARCA intenționa să concureze în cadrul competiției Ansari X Prize. A fost proiectat să folosească un motor turboreactor până la altitudinea de 15 km unde acesta urma să fie detașat de naveta și apoi motorul principal cu apă oxigenata să fie pornit pentru a propulsa naveta până la altitudinea de 100km. În data de 9 Septembrie 2004 ARCA a lansat
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
250-400 pasageri cu multiple frecvente zilnic, fără escală. Transportul aerian a devenit atât de popular, încât o capacitate similară unui Boeing 707 este asigurată astăzi de unele avioane regionale (de naveta), precum Embraer E-195. Este propulsat fie de patru turboreactoare (JT3C-6 sau JT4A-3) în cazul modelelor mai vechi, fie de patru motoare turboventilatoare (JT3D-3 sau JT3D-7) în cele mai noi, asigurând autonomie și putere mai mare, consum mai mic, poluare mai redusă și zgomot mai puțin. Spre deosebire de avioanele contemporane, deține
Boeing 707 () [Corola-website/Science/308170_a_309499]
-
unor autocamioane, tancuri și vapoare sunt pornite pneumatic. Aerul comprimat necesar unui demaraj pneumatic provine dintr-un rezervor alimentat de un compresor. Când presiunea din rezervor este suficientă, aerul comprimat este introdus în cilindrii motoarelor cu piston, respectiv în motorul turboreactor, punându-l în mișcare. Pentru pornirea turbomotoarelor mari este nevoie de un debit de aer mare, la o presiune nu prea ridicată. Acest aer este furnizat de o mică instalație de turbină cu gaze, numită , grup pornit, la rândul său
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
terestre. Avioanele A-10 folosite în principal în acest scop sunt desemnate prin indicativul "OA-10". Următoarele caracteristici se referă la varianta A-10A: Performanțe Armament În general, se poate spune despre că este un avion simplu, solid și eficace; cele două turboreactoare dublu flux cu care este dotat îi asigură un raport tracțiune/greutate foarte mare pentru clasa sa. În anii 1980 armata americană pregătea contracararea unui eventual atac sovietic cu tancuri în Europa; unul dintre principalele mijloace de contraatac era utilizarea
A-10 Thunderbolt II () [Corola-website/Science/309277_a_310606]
-
În aviație, postcombustia (PC), sau forțajul este un sistem ce permite mărirea tracțiunii generate de către un motor turboreactor prin injectarea de combustibil după turbina cu gaze a turboreactorului. Temperatura suportată de turbinele cu gaze din componența turboreactoarelor este limitată de rezistența materialelor disponibile pentru palete. Această temperatură este inferioară temperaturii maxime care se poate obține în timpul arderii. Reducerea
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
În aviație, postcombustia (PC), sau forțajul este un sistem ce permite mărirea tracțiunii generate de către un motor turboreactor prin injectarea de combustibil după turbina cu gaze a turboreactorului. Temperatura suportată de turbinele cu gaze din componența turboreactoarelor este limitată de rezistența materialelor disponibile pentru palete. Această temperatură este inferioară temperaturii maxime care se poate obține în timpul arderii. Reducerea temperaturii gazelor de ardere care intră în turbină se face
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
În aviație, postcombustia (PC), sau forțajul este un sistem ce permite mărirea tracțiunii generate de către un motor turboreactor prin injectarea de combustibil după turbina cu gaze a turboreactorului. Temperatura suportată de turbinele cu gaze din componența turboreactoarelor este limitată de rezistența materialelor disponibile pentru palete. Această temperatură este inferioară temperaturii maxime care se poate obține în timpul arderii. Reducerea temperaturii gazelor de ardere care intră în turbină se face prin amestecarea cu o cantitate suplimentară de aer, provenită
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
materialelor disponibile pentru palete. Această temperatură este inferioară temperaturii maxime care se poate obține în timpul arderii. Reducerea temperaturii gazelor de ardere care intră în turbină se face prin amestecarea cu o cantitate suplimentară de aer, provenită tot de la compresorul motorului turboreactor, însă aflată doar la temperatura de la ieșirea din compresor. Ca urmare, în aceste gaze se găsește o cantitate oarecare de oxigen. În turbină, gazele se destind doar până la o anumită presiune, cât este nevoie pentru ca turbina să genereze puterea necesară
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
temperatura gazelor este superioară temperaturii de aprindere a combustibilului, acesta ia foc, rezultând astfel o reacție de ardere suplimentară. Mărirea temperaturii gazelor la ieșirea din reactor permite creșterea vitezei maxime cu care gazele pot ieși din ajutaj, deci a tracțiunii turboreactorului. Din punct de vedere aerodinamic, gazele de combustie nu trebue se depașească Mach 1 la ieșirea din duză, în cazul contrariu un fenomen sonic ar putea perturba ieșirea gazelor de combustie diminuând tracțiunea generată de reactor. Încălzirea gazelor are ca
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
DC-3 sau DC-6. Poziția de lider a făcut ca atitudinea companiei pentru viitor să fie una conservatoare, crezând că evoluția în segmentul comercial va fi una înceată, motoarele cu piston fiind întâi înlocuite cu motoare turbopropulsoare, și abia apoi cu turboreactoare. Astfel, pe când Boeing sau deHavilland anunțau modele cu reacție, Douglas rămânea pe poziții, oferind modele noi de avioane cu piston, precum DC-7. Cu toate acestea, nevoia Armatei SUA pentru un nou model de avion-cisternă pentru realimentare aeriană (pentru care se
DC-8 () [Corola-website/Science/313179_a_314508]
-
a fi monomotor, monoloc, cu greutate redusă și să includă tehnologie "fly-by-wire" (sistem electronic de control automat). Aeronava urma a avea ampenaj "canard" (de tip rață) și un design care să confere instabilitate aerodinamică. Sistemul de propulsie urma a fi turboreactorul cu dublu flux (turboventilator) Volvo-Flygmotor RM12, o variantă sub licență mai ușoară și cu mai puține piese a General Electric F404-400. Pe 30 iunie 1982, având acordul Parlamentului Suediei, FMV a încheiat un contract cu Saab pentru cinci prototipuri și
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
(în , denumit în SUA Tip 1, denumire NATO: Fargo) a fost primul avion de vânătoare sovietic cu turboreactor dezvoltat de Mikoian-Gurevici imediat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Avionul folosea copii ale turboreactorului german BMW 003. MiG-9 a fost un avion de vânătoare cu reacție din prima generație, având un succes moderat, principala problemă fiind blocarea
Mikoian-Gurevici MiG-9 () [Corola-website/Science/308462_a_309791]
-
(în , denumit în SUA Tip 1, denumire NATO: Fargo) a fost primul avion de vânătoare sovietic cu turboreactor dezvoltat de Mikoian-Gurevici imediat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Avionul folosea copii ale turboreactorului german BMW 003. MiG-9 a fost un avion de vânătoare cu reacție din prima generație, având un succes moderat, principala problemă fiind blocarea motoarelor la altitudini mari din cauza aspirării gazelor rezultate după folosirea tunurilor automate. Mai multe configurații ale armamentului
Mikoian-Gurevici MiG-9 () [Corola-website/Science/308462_a_309791]
-
au fost construite într-un număr mai mare de 1200 de exemplare, din care nu a fost exportat nici unul. Configurația era asemănătoare cu a avionului Șu-7 că de exemplu frânele aerodinamice din spatele fuzelajului, conul de admisie a aerului și motorul turboreactor Liulka AL-7 al avionului Șu-7. Fuzelajul și suprafețele din coadă ale avionului Șu-9 se aseamănă cu cele ale avionului Șu-7, dar, spre deosebire de aripă în săgeată cu anvergură extinsă a acelui avion, avionul „Fishpot” folosea aripa delta de 53°. Ampenajele erau
Suhoi Su-9 () [Corola-website/Science/308519_a_309848]
-
aripă în săgeată cu anvergură extinsă a acelui avion, avionul „Fishpot” folosea aripa delta de 53°. Ampenajele erau convenționale. Configurația era asemănătoare cu a avionului Șu-7, ca de exemplu frânele aerodinamice din spatele fuzelajului că și dispozitivul de admisie și motorul turboreactor Liulka AL-7 al avionului Șu-7. Aripa delta a avionului Șu-9 a fost adoptată din cauza rezistenței sale la înaintare reduse în regimul de zbor supersonic. Volumul sau mai mare permitea în comparație cu Șu-7 o mărire (totuși modestă...) a capacității de înmagazinare a
Suhoi Su-9 () [Corola-website/Science/308519_a_309848]