652 matches
-
Fiind un comandant promițător, Ioan a fost trimis la regele Ioan Cazimir al II-lea Vasa, la Istanbul în Imperiul Otoman, ca fiind unul dintre trimiși într-o misiune diplomatică de către Mikołaj Bieganowski. Acolo, Ioan a învățat limba tătară și turcă și a studiat tradițiile și tacticile militare turcești. După începerea invaziei suedeze în Polonia, cunoscută sub numele de "Potopul", Ioan a făcut parte din regimentele Poloniei Mari conduse de Krzysztof Opaliński, Palatin de Poznań, care a capitulat la Ujscie și
Ioan al III-lea Sobieski () [Corola-website/Science/303002_a_304331]
-
Dimos Rendis în greacă, Andrée Fleury și Paul Miclau în franceză, O. Stamboliev în bulgară, Prabhyjot Kaur în hindi, Pablo Neruda și Omar Lara în spaniolă, Oskar Pastior în germană, Franyo Zoltan și Balogh Iozsef în maghiară, Melike Roman în turcă, Shlomo David în ivrit, O. Gurigan în esperanto etc. La rândul său a tălmăcit pentru prima oară în românește poeți polonezi ca T. Roziewic, Cz. Milosz, greci ca Iannis Ritzos, M. Ludemis, T. Livaditis, turci ca Nazim Hikmet etc. Centrul
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
(în turcă "Maçin") este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România. Are o populație de de locuitori. În localitatea funcționează o parte a Administrației Parcului Național Munții Măcinului. Orașul Măcin este situat la confluența unităților morfologice fluviul Dunărea cu Munții Măcinului , la
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
pace, care îl va salva de incursiunile de jaf. În anul morții lui Theodosiu I se năștea fiul hunului Mundzuk. Numele acestui fiu s-a pierdut, cercetătorii nu știu cum îl chema în realitate. Goții i-au dat o poreclă, Attila (în turcă veche și în gotă), „tătucul”. După mongolii huni și avari urmează invaziile unei populații mongole, bulgarii, care subjuga pe slavii suddunăreni, cultural însă fiind asimilați de aceștia. Bulgarii, neam turco-mongol din Asia centrală, se așezaseră în sec. VI pe cursul
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
Baiazid (1525 - 25 septembrie 1561) a fost un prinț otoman (în turcă "Șehzade") care a încercat să câștige tronul Imperiului Otoman. Era fiul sultanului Soliman Magnificul. Frații lui, Mustafa, Mehmet și Cihangir au murit înaintea lui, rămânând în viață doar el și un alt frate, Selim „Bețivul” (viitorul sultan Selim al II
Prințul Baiazid () [Corola-website/Science/330307_a_331636]
-
ale românei. În al doilea rând, evoluția sa independentă și în condiții diferite a creat posibilitatea inovației. În fine, unele diferențe se datorează influențelor exercitate asupra aromânei de către limbile cu care a venit în contact: greaca, albaneza, sârba, bulgara, macedoneana, turca. În morfologie se remarcă unele trăsături precum o declinare mai bogată ca în română a pronumelui posesiv, conjunctivul cu patru timpuri, față de numai două în română, condiționalul prezent sintetic față de cel analitic din română, sau indicativul mai mult ca perfect
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
23 August (în trecut, Tatlageac/Tatlâgeac Mare și Domnița Elena, în turcă "Büyük-Tatlıcak") este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele 23 August (reședința), Dulcești și Moșneni. Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malul Mării Negre (deși niciunul din sate nu este chiar pe malul mării), și
Comuna 23 August, Constanța () [Corola-website/Science/310368_a_311697]
-
folosind greaca drept limbă maternă sau chiar unică limbă. În cadrul populației elenofone, vorbitorii au venit în Grecia din Asia Mică după și constituie un grup important. Minoritatea musulmană din Tracia, circa 0,95% din populația totală, constă din vorbitori de turcă, bulgară (pomaci) și romani. Romani este vorbită și de romii creștini din alte părți ale țării. Alte limbi minoritare sunt vorbite și de populații minoritare din diferite părți ale țării. Utilizarea lor a scăzut drastic de-a lungul secolului al
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
care deveniseră o adevărată pacoste pentru Moldova. În 1716, după uciderea lui Ștefan Cantacuzino, a fost trecut pe tronul din București, unde, datorită înrăutățirii relațiilor dintre turci și nemți, turcii aveau mare nevoie de el acolo. Izbucnind în curând războiul turco - austriac (1716 - 1718), Nicolae a ucis câțiva boieri care erau partizani ai nemților și l-a exilat în Turcia pe mitroplolitul Antim Ivireanu, care a și fost omorât acolo. Deoarece Nicolae a fost prins și dus la Sibiu, în locul său
Nicolae Mavrocordat () [Corola-website/Science/299554_a_300883]
-
se propagă nazalitatea ("m" sau "n") Sinereza este reunirea a doua vocale aflate în hiat într-un diftong prin transformarea uneia dintre vocale în semivocala. Se pierde o silaba dintr-un cuvânt. Abrevieri: Lat. - Latină ; rom. - Română , fr. - Franceză , tc.- turcă , bg.- bulgară, magh.- maghiară , sl. -slavă.
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
Ea a trecut sub control bulgăresc după 1885 când, în urma unei revoluții fără vărsare de sânge, s-a unit cu Principatul Bulgariei, stat cu autonomie mai largă. Etnici bulgari formau majoritatea populației Rumeliei Orientale. Ea avea capitala la Plovdiv (în turcă, "Filibe", cunoscut în Occident la acea vreme sub numele grecesc "Philippopolis"). Astăzi, face parte din Bulgaria. Rumelia orientală a fost înființată ca provincie autonomă în cadrul Imperiului Otoman prin tratatul de la Berlin în 1878. Ea cuprindea teritoriul dintre Munții Balcani, Munții
Rumelia Orientală () [Corola-website/Science/319434_a_320763]
-
în grafia epocii: Αὔδηρα), care își revendica numele de la cetatea antică Abdera. Fostul sat Bulustra era singurul sat existent, înainte de 1922, pe teritoriul din 1924 al comunei Avdira, el fiind înconjurat în trecut numai de câteva „ciflicuri” (mici moșii, în turcă). Celelalte sate aparținătoare s-au format ca așezări de refugiați greci proveniți din Asia Mică și Tracia Orientală, mai ales în urma schimburilor de populații impuse prin Convenția de la Lausanne (1923). Astfel, satul Mandra Tsikour a fost întemeiat de refugiați din
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
(în , "Belogradchishka krepost"), cunoscută și sub numele de Kaleto (Калето, „cetatea” din turcă "kale"), este o cetate antică situată pe pantele de nord ale Munților Balcani, în apropierea orașului Belogradcik aflat în nord-vestul Bulgariei și este principala atracție culturală și istorică turistică a orașului, atrăgând împreună cu Stâncile de la Belogradcik, fluxul principal de turiști
Cetatea Belogradcik () [Corola-website/Science/336167_a_337496]
-
îi poartă numele. Sami a publicat, în 1872, unul dintre primele romane scrise în limba turcă: "Taașșuk-ı Talat ve Fitnat" (Dragostea lui Talat și Fitnat). Piesa "Besa yahud Ahde Vefâ" (Besa sau îndeplinirea promisiunii) este o dramă, scrisă tot în turcă. A fost pusă în scenă la 6 aprilie 1874. Textul a fost publicat în 1875. Sami Frashëri a fost unul dintre primii autori de manuale pentru școlile albaneze. A scris un abecedar, o gramatică de școală, o geografie. Cea mai
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
din 1901, are 2240 de pagini și 3000 de gravuri. Formatul cărții este de 20 pe 13 centimetri. A fost tipărit și un "Petit dictionnaire français-turc" (Mic dicționar francez-turc). Ca și la dicționarul mare, foaia de titlu este bilingvă. În turcă, numele autorului este Ș.Sami. În franceză însă numele autorului este Ch.Samy-Bey Fraschery (cuprinde deci și titlul nobiliar, precum și indicarea locului de origine). Localitatea unde apare publicația este în turcă Istanbul, dar în franceză este Constantinople. Editorul este Mihran
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
la dicționarul mare, foaia de titlu este bilingvă. În turcă, numele autorului este Ș.Sami. În franceză însă numele autorului este Ch.Samy-Bey Fraschery (cuprinde deci și titlul nobiliar, precum și indicarea locului de origine). Localitatea unde apare publicația este în turcă Istanbul, dar în franceză este Constantinople. Editorul este Mihran. Formatul volumului, în ediția din 1886, este de 13 pe 10 centimetri. Dicționarul are 251 de pagini. Dicționarul turc-francez a apărut în 1885 și are 1208 pagini; conține cuvintele turco-osmane scrise
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
în șase volume scrisă de către Sami. A fost apreciată drept „o realizare herculeană”. Motivele sunt cât se poate de clare: cele șase volume sunt opera unui singur cărturar; enciclopedia este completă; a rămas până astăzi cea mai importantă enciclopedie în turca otomană. Enciclopedia lui Sami este adesea citată în articolele din Encyclopedia of Islam. Primul volum din enciclopedia "Kamus al-alam" a apărut în 1889. Coperta interioară este bilingvă, în turca otomană și franceză. În franceză, titlul este "Dictionnaire universel d'histoire
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
este completă; a rămas până astăzi cea mai importantă enciclopedie în turca otomană. Enciclopedia lui Sami este adesea citată în articolele din Encyclopedia of Islam. Primul volum din enciclopedia "Kamus al-alam" a apărut în 1889. Coperta interioară este bilingvă, în turca otomană și franceză. În franceză, titlul este "Dictionnaire universel d'histoire et de géographie" (Dicționar universal de istorie și geografie). Numele autorului este indicat exact după același sistem ca și la dicționarele franceze ale lui Sami. Editorul este tot Mihran
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
lui Sami. Editorul este tot Mihran. Formatul este de 24 pe 16 centimetri. Textul este dispus pe două coloane. Primul volum are 800 de pagini și cuprinde doar cuvinte care încep cu alif, prima literă a alfabetului arab folosit în turca otomană, fără a epuiza lista acestor cuvinte. Al doilea volum al enciclopediei a apărut, ca și primul, tot în 1889. Structura este aceeași ca și la primul volum. Numărătoarea paginilor se face în continuarea primului volum, începând deci cu pagina
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
volum. Numărătoarea paginilor se face în continuarea primului volum, începând deci cu pagina 801. Se încheie cu pagina 1600. În acest volum este inclus și un scurt articol despre București (pp. 1333-1334). Denumirea orașului indicată în paranteză, după cea în turca otomană, este "Bucharest" (în limba franceză). Volumul al treilea al enciclopediei a apărut în 1891. Volumul al patrulea a apărut în 1894. Al cincilea volum a apărut în 1896. Al șaselea volum a apărut în 1898. Numărul total de pagini
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
în Uniunea Europeană. În plus, există limbi indigene regionale sau minoritare (cum ar fi catalana, galiciana și basca în Spania, sau galeza și scoțiana în Marea Britanie), dar și limbi care au fost aduse în UE de către populațiile migratoare, notabile fiind araba, turca, urdu, hindi și chineza. Unele limbi regionale, cum ar fi catalana și galeza, au dobândit statut de limbi co-oficiale ale Uniunii Europene, iar utilizarea oficială a acestor limbi poate fi autorizată pe baza unui acord administrativ încheiat între Consiliu și
Limbile Uniunii Europene () [Corola-website/Science/302761_a_304090]
-
autorizată pe baza unui acord administrativ încheiat între Consiliu și statul membru solicitant. Pe de altă parte, nu toate limbile naționale au primit statut de limbă oficială a UE. Acestea includ luxemburgheza, o limbă oficială a Luxemburgului din 1984, și turca, limba oficială în nordul Ciprului. În ciuda referendumului din Marea Britanie prin care țara a decis ieșirea din blocul comunitar, limba engleză va rămâne în continuare una din cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii. Toate limbile UE sunt și limbi de
Limbile Uniunii Europene () [Corola-website/Science/302761_a_304090]
-
de trib bine configurate și în Transilvania și consemnate sub nume ca "indagines", "gyepũ", "hegin" sau "presaka" ("prisăci"), erau zone împădurite lăsate în paragină, prevăzute cu locuri supravegheate de trecere, denumite "porta" (poartă), "clusa" sau "kapu" ("poartă" pe maghiară și turcă), fiind apărate de grupuri militare, amintite în izvoarele maghiare timpurii de mai târziu, scrise în limba latină, sub numele "speculatores", "sagittarius" sau "örök". Prisăcile erau dispuse pe un aliniament natural ușor de apărat și întărit prin plantarea de vegetație deasă
Avari () [Corola-website/Science/297406_a_298735]
-
Limba oficială, națională și cea mai răspândită în Macedonia este macedoneana. Limbile Macedoniei corespund diverselor grupuri etnice. Statul macedonean recunoaște oficial șase limbi ale minorităților naționale: albaneza, turca, romani, sârba, bosniaca și aromâna. Conform recensământului din 2002, Macedonia avea o populație de 2.022.547 cetățeni. 1.344.815 de macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 că vorbesc albaneza, 71.757 că vorbesc turca, 38.528
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
naționale: albaneza, turca, romani, sârba, bosniaca și aromâna. Conform recensământului din 2002, Macedonia avea o populație de 2.022.547 cetățeni. 1.344.815 de macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 că vorbesc albaneza, 71.757 că vorbesc turca, 38.528 că vorbesc romani, 6.884 că vorbesc aromâna, 24.773 că vorbesc sârba, 8.560 că vorbesc bosniaca și 19.241 că vorbesc alte limbi. Unele limbi minoritare sunt cooficiale, împreună cu macedoneana, la nivel local în comunele ("opštini
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]