11,705 matches
-
episcopale de reședință ale Ungariei de atunci, Timișoara și Oradea. În istoria acestor două localități apropiate pot fi recunoscute numeroase similitudini, începând cu înființarea ambelor dieceze în secolul al XI-lea și continuând în secolul al XVIII-lea cu izgonirea turcilor și cu reînființarea structurilor bisericești. Michael Haydn, cel mai tânăr frate al marelui compozitor Joseph Haydn, dar nu și cel mai puțin talentat, a activat, începând din 1760, doar pentru scurt timp, ca și capelmaistru al Domului din Oradea, înainte de
Agenda2004-36-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282829_a_284158]
-
fi fost prezentată în primă audiție la Viena, și nu la periferia monarhiei, la Timișoara, un oraș de provincie în acea vreme, care se găsea în plin avânt și care trebuia totodată să se apere de ciumă și de invaziile turcilor. Pe nedrept, numele lui Michael Haydn a fost aproape dat uitării până de curând, el fiind efectiv eclipsat de frații lui mai mari. Totuși, opera lui cea mai importantă, liturghia „Hier liegt vor deiner Majestät“ (Aici zace în fața maiestății tale
Agenda2004-36-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282829_a_284158]
-
privilegii pentru biserici din episcopia Cenadului și într-o Diplomă de donație din 1421 l În 1514, în această zonă au loc lupte între armatele răsculaților lui Gheorghe Doja și oastea nobiliară l În 1542 Sânnicolau Mare este ocupat de turci, funcționând aici și o școală de ieniceri l În 1724 se construiește prima berărie din localitate, iar în 1768 este vizitată de însuși împăratul Iosif al II-lea l La sfârșitul secolului al XVII-lea aici se stabilesc familii de
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
anul 1913“. Moscheea iezuită În Maierele Vechi (cartierul Elisabetin), românii își aveau organizată o parohie ortodoxă din aceeași perioadă a ocupației otomane. „Dovadă despre aceasta - ne prezintă Monografia lui Ilieșu - e faptul că în anul 1727, deci îndată după izgonirea turcilor, își au o biserică zidită din lemn. Serviciul divin în această biserică se ținea în limba sârbă. Soarta acestei biserici n-o cunoaștem“. Mai cunoscută este însă istoria celei mai vechi biserici catolice din Timișoara, clădită, încă înainte de dominația turcească
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
francezii - eau, spaniolii și portughezii - agua, rușii - voda, italienii - acqua, arabii - mayah, chinezii - shui, danezii - vand, finlandezii - vetta, grecii - hydor, hawaienii - wai, evreii - mayim, indienii - pani, olandezii - water, indonezienii - air, japonezii - mizuk, norvegienii - vann, polonezii - woda, suedezii - vatten, maghiarii - viz, turcii - su, în latină - aqua, sanscrită - udan... În fiecare limbă, însă, se subînțelege că „apei i-a fost dată puterea magică de a deveni esența vieții pe pământ“ (Leonardo da Vinci).
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
din afara spațiului comunitar, România, Bulgaria și Turcia. Spre surpriza organizatorilor și a specialiștilor, reprezentanții celor trei națiuni invitate au dominat întrecerile, cucerind opt din cele unsprezece titluri puse în joc. Pugiliștii bulgari au triumfat în cinci categorii de greutate, iar turcii în două. O medalie de aur a intrat în posesia sportivului român Marian Simion, calificat la Jocurile Olimpice de la Atena, care a evoluat în cadrul categoriei 75 kg. Pugiliștii români au câștigat o medalie de aur, una de argint și trei de
Agenda2004-27-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282615_a_283944]
-
de gustibus, cu o tonalitate stilistică specifică sentimentelor autentice. Așa se motivează prezența unor scriitori de referință ai literaturii universale din epoca modernă- de la japonezi, la canadieni, de la germani, la argentinieni, de la italieni, la ruși, de la cehi, la francezi, de la turci, la maghiari sau nordici și, de ce nu?, la câțiva români (Mihail Sebastian, Mateiu I. Caragiale, Radu Albala, Florin Manolescu, Șerban Foarță, Radu Paraschivescu ș.a.) După scrierea de față(și nu numai!), Serghei Dovlatov (1941-1990, mama armeancă, tatăl evreu) crește cu
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
întârziat, pe vreme de tempesta. Atunci, mateloții de pe alte nave întrezăresc, printre neguri și hula, o plăsmuire ce aduce cu patetica, etern damnata corabie a olandezului zburător. Pură vedenie: catargele vasului nostru au fost de multă vreme privatizate, vândute unui turc, care le-a transformat în scaune și chibrituri. Investitori interni au achiziționat velele, pentru alte foloase. Restul, e mai departe de vânzare... Puntea e întotdeauna pustie: n-ai să vezi grămezi de frânghii, șalupe de salvare, colace, bărcuțe; cu toatele, dimpreună
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
Ștefan voievodul e bolnav, bătrîn și obosit. Își simte sfîrșitul aproape. Își cheamă boierii de sfat și le cere ca succesor pe Bogdan cel orb, fiul său, (porecla îi venea din privirea încrucișata a ochilor) și, în plus, supunerea către turci ("Cercați a îmblînzi sălbateca fiara prin o supunere de bunăvoie: liniștită apă stinge urgia focului. Cereți să vă lase a vă cîrmui după legile voastre, a trăi cu obiceiele voastre, a vorbi în limba voastră... Cereți să nu se atingă
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
V-ați adaptat ușor la stilul de viata german? Cum v-ați obișnuit să trăiți departe de-acasă? - În prima mea fază de exil a trebuit sa supraviețuiesc. Am lucrat la o fabrică de boilere, la o bandă rulantă, alături de turci, sîrbi, în perioada de boom a Germaniei, cînd era mare nevoie de mînă de lucru. Pot să vă spun că personal, cei pe care i-am întîlnit - în lagăr, la poliție etc. - aveau cuvinte de simpatie pentru români. Nemții mai
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
foarte favorabilă în tot occidentul la vremea aceea, au contribuit și sașii, cumpărați din România de statul german. În final, se ajunsese la părerea că românii înghit orice, că poporul este învățat să îndure, că am stat noi și sub turci și ne-am obișnuit cu umilință, ca mămăligă nu face explozie și tot așa. Cum puteam să le explic că la noi "mămăligă" explodase mult mai devreme - imediat după venirea comuniștilor, ca noi avuseserăm parte de cel mai mare și
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
lucruri rele să întristasă domnul, adecă pentru ciumă și spentrut foamete, ce era începută din zilele mării-sale și cu îndemnarea ce au avut de la Dumnedzeu, și acestea le-au potolit, ca pentru foamete au trimis de au luat făină de la turci (Păi, da! n.n.), ca la dînșii se află multă, si pa unde auziia pîn țară că iaste lipsa mult,... la trimetea...pînă ce au ajunsu oamenii la secera de grîu..." După cum apucai de zisei mai îndărăt. P.S.: Toate că toate
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
vârsta, papilele mele gustative refuza să se extazieze în fata exotismului. Sunt totdeauna receptivă la o chiftea, la o musaca și la o baclava. După cum vezi, identitatea cuiva rămâne totdeauna informă și greu de definit pentru că, deși mănânc ca un turc, nu m-am considerat niciodată a fi unul. 12. Și, nu în ultimul rând, pe ce poziție se plasează cei din familie: cea de chibiț necondiționat sau de critic la prima mână? În general, nu sunt cineva care mă omor
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
vatră/ pe undeva către centrul Pămîntului/ aș îngropa toată Geologia în litere/ pîn' la țîțișoare/ pîn' la mezosferă/ și chiar mai adînc/ ca Basarab la Posada cînd l-a dus de nas pe Karol Robert/ iar mai tîrziu Țepeș pe turci îmbrăcîndu-se în șalvari și Ștefan/ cu vuiet de tobe și trîmbițe în ceață și mlaștină/ sau Mihai la Călugăreni/ semănînd spaimă de moarte între bacterofagi/ "au căzut virusul Q de pe tine/ ca Sinan Pașa de pe pod în apă"/ o, Escherichia
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
și în alte țări, cum e, de pildă, Turcia, unde după genocidul armenilor din 1915, apoi după exodul impus al grecilor (aproape un milion și jumătate), au rămas kurzii, care însă nu sînt recunoscuți ca entitate națională, ci asimilați drept turci. Apoi, berberii în Maroc și Algeria (33% din populația Marocului și 25% din cea a Algeriei) nu sînt considerați unități naționale distincte, deși ei au fost, mai ales în Maroc, populația autohtonă, cucerită de arabi. Nici Polonia, creată prin Tratatul
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
de aur de la gît. În familii pîndește acum cîte o tanti Lili, cea care-ți aducea bomboane în copilărie și care de data aceasta se arată nerăbdătoare să te inițieze - cu profit -, chiar împotriva voinței tale, într-ale "tranzacțiilor" cu turcii. Lumea cărții Ioanei Drăgan - de fapt, lumea noastră - este una căreia i s-a atrofiat glanda ce secretă simțul moral, păstrînd în schimb, în plină promiscuitate, dar cu atît mai agresiv, reziduul toxic al prejudecăților. Pe eroină indiferența față de morala
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
mioritic pentru această categorisire. Îmbufnații: nu credeam că occidentalii sunt capabili de așa ceva după toate eforturile pe care le-am depus. Indignații: cum domnule?, noi care ne-am bătut cu românii (și am mâncat bătaie), noi care am luptat cu turcii (și deobicei, am mâncat iarăși bătaie), noi care am fost pavăza occidentului sute de ani, cu ce ne alegem? Care ne este răsplată? Culoarea asta impersonala? Să le fie rușine! Resemnații: asta este! asta ne-a fost destinul, să fim
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
simboluri, prin asumarea în comun a unor semne ideologice și culturale") sau legea strămoșeasca (ortodoxia) ("coincidență, timp îndelungat cu ideea de identitate") intra în conflict cu "ceilalți", cu "păgânii" ("niște barbari în raport cu creștinii: textele noastre vechi chiar îi numesc pe turci varvari"). Partea a doua a Falsului tratat de imagologie e dedicată observării străinilor în limitele spațiului românesc. Primele descălecate au avut drept consecință un serios aflux de populație: sași, unguri, ucraineni în Moldova, "rumâni, papistași, sași, de tot feliul de
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
Primele descălecate au avut drept consecință un serios aflux de populație: sași, unguri, ucraineni în Moldova, "rumâni, papistași, sași, de tot feliul de oameni" în Țară Românească, veniți pe urmele lui Negru Vodă. La rându-le, campaniile militare translează aici turci, polonezi, cazaci, unguri, etc. Deformata sau nu de subiectivism, de cele mai multe ori genuina, imaginea lor e predominant negativă: jefuitori, trădători, ucigași! Și, din nou, străinii ajunși în scaunul domnesc: Ion Vodă Armeanul, Nicoară Potcoava (tot armean), Gaspar Gratiani (român, ce
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
om cu frica lui Dumnezeu, bun meșter dar nepriceput în ale băuturii. Nenorocirea a făcut, ca ageamiu ce era în ale păharului, să se îmbete. Cu mintea aprinsă de băutură și de vitejiile evocate, vrea să ucidă și el un turc. Îl găsește într-o magazie, lovit de tifos și-l ucide cu un păr. A doua zi, cînd se trezește din abureala vinului, realizează, ca suflet cucernic ce era, marele păcat (moarte de om) săvîrșit. Găsește trupul ucisului, îl căra
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
peste tot, inclusiv în Alexandria Egiptului. Într-un tîrziu, reajunge în Roșiorii de Vede, împrietenindu-se frățește cu negustorul turc Ibraim și devenind lucrător la un cizmar. Canonul continuă, firește, să fie împlinit. Cei doi prieteni, ortodoxul român Savu și turcul musulman Ibraim, se apropie sufletește de evreul Marcu Goldstein. În prietenia acestui triptic, autorul induce teza posibilității înfrățirii între religii. Curînd, Savu îi salvează viața lui Ibraim, călcat de niște țigani hoți și cruzi. Ajunge, rănit, la spital și e
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
de metal. Cred că din argint... Numai cît am spus pînă aici și tot era cea mai nemaipomenită din tot ce exista!... Dar sabia! Sabia era din aur curat, galbenă și îndoita, cum avea Regele Mihai. Și tăia, ca la turci! Un mîner negru, nu știu din ce și o apărătoare lata, peste toată mîna, tot de argint, cu modele. Extraordinar! - Cum se spune? A urmat chestia care se întîmplă totdeauna, cînd primești ceva, dar n-am stat la discuții. M-
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
netă în decorul încărcat de omăt. * * * Muții (băieți) înghesuindu-se duminică la poarta unei școli de mute (fete). Vorbeau peste gard cu mîinile agitîndu-se cu o mare iuțeala. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali că "li se bat turcii la gură". Păzite de pedagoge, vorbitoare, după cîte mi-am dat seama, fetele răspundeau febrile, bulucindu-se, cu gesturi înfrigurate și ele și contorsionîndu-si mult gurile gata parcă să scape cîte un cuvînt. Mi s-a părut că una, arătîndu-și
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
sînt sinonime. Totuși, cînd naționalismul a căpătat oarecare consistentă...religioasă (cum altfel?), cenzură proceda pe dos decît înainte și te trezeai cu a revelă în locul lui a releva. De tot hazul (de necaz) era să vezi căzînd orice referire la turci și la otomani în recenzii la Viața lui Ștefan cel Mare de N. Iorga (reeditata în anii '60), din fericire numai pe durata vizitei nu știu cărei oficialități din Turcia la București. Textele cu pricina sună, probabil, extrem de vesel, dacă le recitim
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
se căsătoresc cu neevrei (exogamia), cu hetiti, amooniti, casiti, cananiti. Hetitii sînt de rasă mongola, amoonitii arieni, casitii probabil negri... Antropologii care cunosc geometria craniilor, ne-au găsit rude cu armenii (care sînt ariani) mai mult decît cu arabii, asirienii, turcii.. Dar însăși ideea unei rase ariane e contestată... O confuzie de altminteri ridicula între popor și rasă. Nu există o definiție a rasei. Există însă aceea a unui popor... Un popor, adică un conglomerat limitat, poate avea dar aceleași aspirații
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]