571 matches
-
În starea aceasta de dezolațiune scaunul ecumenic din Constantinopol însărcinează pe mitropolitul din România Neagră (???????? ) cu exercitarea tuturor drepturilor episcop ale în Tîrnova, iar la 1395 mitropolitul Țării Românești petrece în capitala Bulgariei. Fiul ultimului rege, Sișman, anume Alexandru, se turcește și e numit guvernator la Samsun în Asia Mică. La 1396, adică doi ani în urmă, e cumplita bătălie de la Nicopolis ad Haemum, care se mântuie prin înfrîngerea Europei întregi de cătră Baiazid Ilderim. Din eroare unii au admis că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-a învățat meșteșugul doftoricesc de la felceri turcești, e până și... senator, ales în capitala României, în centrul luminelor, dragă Doamne, și în focarul naționalității, ca o adevărată ilustrație a libertății alegerilor. Să zicem că i-am fi opus acestui felcer turcesc tot ce-avem noi mai bun în țara noastră, pe un prinț de neam, pe un fiu de Domn de ex. al cărui tată să fi fost o glorie a paginelor istoriei țării, ale cărui antecedente să fi fost cele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru a fi pure expresii vertebrate ale regnului respectiv, decât deosebirea unui fir de păr aruncat într-o cumpănă. Ecce homo... Darwini, omul redus la ultima, la cea mai simplă expresie cu putință. Dar ce să mai vorbim! Uh proverb turcesc zice că, pentru cel ce înțelege, un țânțar sună ca o trâmbiță, iar pentru cel ce nu înțelege tobele și surlele sânt în zadar; și în orice caz lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
monstrul de aservire economică cărora d-nia lor i-au dat naștere. [6 decembrie 1879] {EminescuOpX 371} ["ASCUȚIREA CESTIUNILOR CURAT INTERNE... "] Ascuțirea cestiunilor curat interne în cestiuni internaționale e pretutindene o dovadă de slăbiciune a statului. Astfel vedem corpul glorioasei odinioară Turcii deschis tuturor înrîuririlor străine, încît chiar existența acelui stat atârnă de echilibrarea în care o țin interese străine, nu de puterea vitală a chiar poporului turcesc. În finanțe amestec, în administrație amestec, ba chiar în legislație amestec, precum ne-o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pușcărie sau în domicilii forțate. Posibila pierdere în anonimat a destinului său de excepție este resimțită ca o nouă nedreptate și-l revoltă pe fiul intelectual, care se hotărăște să devină un "grefier al stărilor morale", un Istoriograf al Isarlîkului "turcit". Singura temere a martorului fără voie la atrocitățile Istoriei ce i-a fost hărăzită este să nu moară "nemărturisit". Se revendică din Blaga, îndrumătorul lucrării lui de absolvire a Facultății de Litere și Filozofie și din Cercul literar de la Sibiu
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
coroană daneză 4999 1 liră egipteană 4907 1 EURO 37212 1 liră sterlină 53981 1 forint ungar 152 100 yeni japonezi 27476 1 leu moldovenesc 2286 1 coroană norvegiană 4502 1 zlot polonez 9322 1 coroană suedeză 4104 1 liră turcească nouă 21589 1 dolar S.U.A. 28553 1 DST 43381 Nivelul mediu al ratelor dobânzilor, afișate de băncile comerciale, de pe piața monetară interbancară din România la ora 11,00, valabil pentru data de 3 februarie BUBID (rata dobânzii la depozitele atrase
Agenda2005-06-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283358_a_284687]
-
conducător din umbră. La sfârșitul acelui an Însă, pe harta Apărătorilor apăruse o nouă ecuație. Constantinopolul avea să fie, În curând, Încercuit de forțe cu mult superioare capacității sale de apărare. Veștile din Răsărit erau tulburătoare. Ceea ce Cuceritorii (nu numai turci) Începuseră sub Baiazid avea să fie continuat de tânărul sultan Mahomed. Care râvnea la Îngenuncherea Europei și la câștigarea luptelor interne pentru titlul de Fatih. Cuceritorul. Conducătorul organizației secrete a celor mai sângeroși asasini, cu ramificații deja funcționale În Serbia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
fost o șarjă a cavalerilor de Flandra, pornită dinspre centru. Șarja de onoare. Înecată În sânge de ienicerii lui Mahomed, care așteptau faimoasa șarjă cu țepușele bine ascunse În iarbă. După masacrarea cavalerilor, bătălia a fost un șir de erori. Turcii nici n-au putut fi clintiți. Atunci, regele Vladislav al Poloniei și al Ungariei, care nu era decât un tânăr fără prea multă minte, a Încercat să repare ireparabilul. A pornit la atac cu toată cavaleria ungară, adică aproape tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
-l caute pe căpitan... spuse Bogdan Gâlcă. - Eu gândesc așa... continuă Pietro. Bogdan, iei cincizeci de oameni, cu veșminte schimbate, și te strecori printre turci până la Murgeni. Întrebi oamenii. - Nu, spuse Gâlcă. Nu așa. Nu ne strecurăm printre turci. Suntem turci. Spahii. Căutăm doi prizonieri, cu semnalmentele căpitanului și ale Erinei. Trebuie să-i ducem În fața sultanului. Nu trebuie decât să găsim cincizeci de uniforme turcești. - Pe care le câștigi cu sabia, atacând una din patrulele de spahii care acum Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
voastră economic și social, onorabile Caradale cu politica națională, da ori ba? Dacă este, ce ne umblați cu întrebări de politică exterioară, ce Dunăre, ce regat, ce politică rusească ori nemțească? La Mazar Pașa jurați în numele {EminescuOpXII 96} turcului... Suntem turci, turci în puterea cuvântului, țipa d. C. A. Rosetti la gazetă și când colo... ce să vezi? Iese frumușel cu capul pe tipsie înaintea împăratului rusesc, oferindu-i pîne și sare. Părintele d-sale n-a știut desigur să-i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atât de tenace ca evreul; o tenacitate care câștigă și mai mult relief când ținem seamă că nu-i despart piedeci religioase de vecinii lor. Deși în prima linie macedoromânul gândește la folosul lui, totuși el împărtășește ura contra regimului turcesc comună tuturor popoarelor creștine din Turcia. Astfel istoria luptei de eliberare a Serbiei îl mărește pe voievodul macedoromân Iancu, care a condus adeseori pe sârbii din Craina la victorie în contra musulmanilor; un curaj plin de sacrificii au dovedit macedoromânii și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țară, nu e decât în virtutea principiilor noastre conservatoare, cari se impun de sine de vreme ce sunt răsărite din însăși natura statului. Independența statului român era un punct constant urmărit de cabinetul conservator, într-un timp în care "Romînul" striga că suntem turci, parte integrantă a împărăției otomane. Veniți la putere, li se impune roșiilor prin natura lucrurilor politica independenții; ei încetează de a mai fi turci, declară chiar război turcilor și rezultatul este...? Tot cel urmărit și obținut în mare parte pe cale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dări de seamă telegrafice conform cărora albanejii s-ar fi lepădat în mod formal de dominațiunea turcească, și ar fi proclamat independența statului lor. În aceeași zi foaia oficială "Scodra" (Scutari) a apărut pentru prima oară în două limbi, cea turcească și cea albaneză, iar în fruntea foii stătea o lungă proclamație a Ligei și a comitetului acesteia. Această proclamație declară că Albania a încetat de-a fi sub suveranitatea padișahului. Mai departe zice că toți funcționarii turci cari nu sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu toate astea, după întoarcerea sa din străinătate, d. I. Brătianu ia un ton estrem de amenințător față cu Turcia. Geaba oameni serioși sfătuiau pe d. Brătianu de-a nu-i păsa deloc de-o constituție turcească pe care nici turcii înșii n-o luau în serios, geaba Senatul, cu toată blândețea, propune o moțiune de-a proceda în mod demn, dar neprovocator. D. Brătianu face cestie de încredere din cuvântul "neprovocator", căci voia să provoace. Aceasta la 23 decemvrie. La
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a mănținea prestigiul administrației române. Sub domnii noștri vechi se popula țara prin înmulțire și imigrațiune; azi, în secolul al XIX[-lea], sub regimul corupt al libertății rosetești, populația scade în orașe, stagnează în sate, ba locuitorii găsesc că regimul turcesc chiar a fost mult mai bun decât cel național român și iau lumea în cap denaintea tristei generații pe care România a produs-o în jumătatea a doua a secolului nostru. În loc de-a lăsa provincia în statu-quo, precum era
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
situația orientală iau din ce în ce un caracter mai liniștit. Din Constantinopol ni se telegrafiază că față cu cererea de prelungire a termenului de trei săptămâni, acordat de puteri Porții pentru esecutarea convenției cu Muntenegrul, ambasadorii vor prezenta guvernului turcesc un memoriu colectiv, invitîndu-l să declare în cel mai scurt termen ce hotărâre a luat și cum are de gând s-o îndeplinească. La acest memoriu Poarta desigur va răspunde din nou că are intenția să execute convenția de la 18
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru Poartă chiar, și pe deplin legitimă, se realiza, e drept că prin mici, însă semnificative {EminescuOpXI 355} concesii pe cari ni le făceau, pe rând pe rând, toate statele europene, ce striga opoziția și "Romînul" ei de pe atunci? "Sîntem turci. Nu voim să știm nimic de independență". Astfel zilnic era amăgită țara, erau amăgiți chiar maturi bărbați politici prin paroxismul stilistic al opoziției de atunci; mai mult încă, însuși conservatorii erau amăgiți de atitudinea turcofilă a opoziției; și fiindcă această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
către ambasadorul austriac la Constantinopol, Thugut, scrisă acum 105 ani, la 1775, vedem liniamentele politicei tradiționale a Austriei în Orient. În situația de azi a Porții scrie Kaunitz, politica noastră secretă trebuie fără îndoială să aibă de scop ca împărăția turcească să stea în Europa cât se va putea de mult sau cel puțin, în cazul cel mai rău, ca împărăția să nu fie răsturnată prin Rusia singură și pentru sine, fără cooperarea necesară a Curții noastre. Fără cooperarea necesară, iată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
turcii, pentru cucerirea Chiliei, având în vedere faptul că Ștefan vroia să cucerească singur cetatea. Constantin C. Giurescu a fost de părere că interese superioare de stat l-au împins pe Ștefan cel Mare să atace Chilia, înainte ca flota turcească să se afle lângă cetate. P. P. Panaitescu este autorul uneia dintre cele mai surprinzătoare ipoteze: cetatea Chiliei era stăpânită de transilvăneni și de Țepeș, existând un condominium munteano-transilvan. Mai mult, P. P. Panaitescu a considerat că Chilia a format
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înfrânți creștinii de păgâni „și au căzut acolo mulțime mare de ostași ai Moldovei”. Grigore Ureche, inspirându-se din vechile letopisețe, scria și el că a fost război „Și multă vreme trăindu războiul, ne ales de îmbe părțile osteniți și turcii tot adăugându-să cu oaste proaspătă și moldovenii obosiți și neviindu-le ajutoriu de nici o parte, au picat, nu fiește cum, ci până la moarte se apăra, nici biruiți dintru arme, ci stropșiți de mulțimea turcească, au rămas dobânda la turci. Și atâta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de eforturile făcute în timpul luptelor în Moldova și în campania de represiune, din timpul iernii, efectuată în sudul regatului ungar. Trupele erau istovite și aveau nevoie de răgaz pentru refacere. Cu toate acestea, Ștefan se temea de un nou atac. Turcii însă, conștienți, acum, de greutățile pe care le ridica un război în Moldova, renunță pentru moment la continuarea luptelor cu Ștefan cel Mare. De aceea, în septembrie, o parte din oștile otomane pornesc la cucerirea unor noi teritorii pe coasta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în înțelegerile dintre munteni și Ungaria apare o clauză a cărei importanță este decisivă în raporturile dintre cele două țări. Se specifica, anume, că domnul muntean va fi prieten prietenilor regelui și dușman dușmanilor săi. În cazul, însă, în care turcii, venind cu forțe superioare, îl vor sili pe voievod să pornească împotriva regatului ungar, regele nu-l va socoti ca dușman. Și încă un lucru deosebit de important: domnii munteni se angajau să-i oprească pe turci, numai în cazul în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în țară, iar regele trebuia să-l ajute să-și recapete tronul. În cazul în care regele Ungariei și al Boemiei și regele Poloniei vor merge împotriva turcilor, atunci Ioan Albert și frații săi „au să treacă împotriva țărilor împăratului turcesc tot pe Dunăre și anume la vadul ce se cheamă Oblucița”, sau pe unde se vor înțelege cei doi crai cu Ștefan. Faptul că în tratat se menționează că Ștefan trebuia să fie consultat în legătură cu deplasarea armatei polone, constituie și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1459 să fie transformată în pașalâc, după cucerirea cetății Semendria care se afla la răsărit de Belgrad, pe Dunăre. Țaratul bulgar de la Târnovo cade sub stăpânirea turcească în 1393, iar țaratul de la Vidin în 1396. În felul acesta, stăpânirea turcească ajunge pe linia Dunării în hotar cu Țările Române. Știm acum, datorită monumentalei lucrări despre Mircea cel Mare, scutul Europei, apărută în 2009, că sultanul s-a gândit să-i dea calului său ovăz în pristolul de la Roma, cum scria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din moment ce domnul își îngăduia să ia trei sate. Săpăturile arheologice au scos la iveală elemente care îngăduie reconstituirea, în parte, a fostului palat domnesc. A existat și o curte domnească construită de Ștefan cel Mare, pe care au ars-o turcii în timpul incursiunii făcute în anul 1485, când domnul se afla în Polonia să depună jurământul de credință față de regele Cazimir. Refăcută după aceea, ea a cunoscut o perioadă de strălucire în timpul Movileștilor și a lui Vasile Lupu. Ținând seama de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]