564 matches
-
versuri și proză al revistei craiovene Ramuri, (numit Povestea vorbei). Însă Revista este interzisă rapid. Din 1968, centrul atenției oniricilor se mută spre revista “Luceafărul”, unde, pe lângă scriitorii sus menționați, vor mai publica Emil Brumaru, Florin Gabrea, Sorin Titel, Daniel Turcea ș.a., iar Dumitru Țepeneag și Leonid Dimov își vor preciza și poziția teoretică. Au rămas foarte multe texte teoretice, adunate în volum recent de Corin Braga, un continuator al esteticii onirismului, care se prelungește până în post-modernism prin operele lui Mircea
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
i se calculează dinainte “mutările”, de un joc de-a literatura. Totuși, prin raportare la literatura convențională și previzibilă promovată de regimul comunist, acest răsfăț estetic capătă semnificația unei încercări de insubordonare și găsește adepți: Virgil Mazilescu, Vintilă Ivănceanu, Daniel Turcea, Florin Gabrea, Iulian Neacșu (când va face bilanțul, Dumitru Țepeneag îi va adăuga pe listă și pe Sorin Titel, Virgil Tănase și să nu -l uităm pe Emil Brumaru!, care se apropie temporar de “grupul oniric”).)” (România literară, anul 2013
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
mult mai devreme în literatura română, susținut de grupul onoric, avându-i pe cei doi teoreticieni, Dumitru Țepeneag și Leonid Dimov, dar și pe scriitorii, enumerați mai sus, inclusiv și pe Virgil Mazilescu, Iulian Neacșu, Sânziana Pop, Florin Gabrea, Daniel Turcea, Emil Brumaru, Sorin Titel. E de menționat și interzicerea cuvântului -oniric, în acele timpuri, din motive politice. În “Dinamica imaginarului poetic: grupul oniric românesc”, Editura Eikon, 2012, Alina Ioana Bako, demonstrează, că interesul pentru această mișcare literară mai este încă
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
pentru această mișcare literară mai este încă viu. În acest volum, Alina Ioana Bako analizează creațiile a cinci poeți în textele cărora trăsăturile distinctive ale onirismului sunt mai mult sau mai puțin prezente: Leonid Dimov, Emil Brumaru, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea și Vintilă Ivănceanu. Deși s-a vehiculat ideea tardivității postmodernismului românesc, totuși sincopa ce a survenit în anii 70, deși s-a părut pentru o scurtă perioadă, ni i-a remarcat și apropiat de prezent pe creatorii ideii visului lucid
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
radio-ul meu. Toate idealurile și ambițiile mele de viață le încredințam acestuia. Asta spre marea mâhnire a lui moș Bursuc, căci prea îi zdruncinam echilibrul nervilor cu acele "văicăreli" pe care le ascultam uneori la posturile de radio străine: turcești, iraniene, ori cine știe ce altele de amatori de prin Suedia sau mai știu eu de pe unde. Mi-era milă de moș Bursuc când simțeam că-i stric liniștea, dar nici eu nu puteam sta așa, ca un pustnic!... Într-o zi
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
către Imperiul Țarist, considerat a fi acesta o ”putere’ care încurca deplin planurile din est ale sultanilor, pentru că ținutul era o sursă inepuizabilă pentru alimentare prin pământul bogat cu de toate, fiind roditor. De aceea, teritoriul acesta a fost pașalâc turcesc foarte multă vreme, cucerit ușor atât datorită reliefului deschis și greu de apărat, cât și a populațiilor pestrițe dezinteresate a lupta, dar a fost cu siguranță un timp în care de altfel nu pot afirma că aceste ținuturi au avut
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
sunt cu atât mai valoroase cu cât puțini autori s-au încumetat să le abordeze. Amintim în acest context pe Ion Pillat, Gheorghe Tomozei, Adrian Maniu, Ion Mărgineanu, Grigore Vieru, Paula Romanescu, Dinu Virgil și arareori Lucian Blaga sau Daniel Turcea. De altfel, volumul începe cu câteva motto-uri edificatoare din Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Ion Pillat și Constantin Tsatsos. Tematic, volumul abordează o varietate de abordări alegorice, definiții conceptual poetice, răsfrângeri sau prelungiri ale frumuseții în stare contemplativă. Marea majoritate
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
cine a vrut. Când i-au lăsat românii pe daci in forma hibrida strămoșească, ne-au luat în urina slavii: se cheama ca ne-am plămadit din aceasta clisa daco-romano-slava, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecam, așa de temeinic au făcut-o. Demnitatea noastră consta în a ridica mereu gura zvântată iar ei reîncepeau: ne zvântam gura la Călugăreni, ne-o umpleau iar la Războieni, si așa mai departe, la nesfârșit. Apoi
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
bani”. - În opera dumneavoastră există multe teme biblice. De unde această influență din Biblie? - Pentru că îmi încep fiecare zi cu o lectură din Biblie. E ceva rău în asta?! - Ce v-a determinat să scrieți o carte despre Iisus Hristos? - Daniel Turcea m-a readus în biserică, iar de la părinții Sofian Boghiu și Contantin Galeriu, am învățat nu numai să înțeleg cuvântul Domnului, dar și smerenia. În fine, ample discuții am avut, de-a lungul anilor, despre Iisus, cu Mircea Ciobanu, care
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
îndemnat cel mai insistent, auzind ce revelații trăisem, să scriu o carte despre IISUS. Ceea ce am și făcut, dar din păcate când cartea apăru, Mircea plecase el la Domnul ,și e drept că l-am visat, ca și pe Daniel Turcea (mort la 33 de ani, “vârsta lui Iisus”), într-o splendoare ...La fel mai târziu pe Cezar Ivănescu. În fine, simțindu-mă obligat să scriu o carte despre Iisus, am observat, că de fapt, și până la urmă, nici nu am
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
să publice în principalee reviste din țară și străinătate, inclusiv în noile reviste on line. Oameni care i-au influențat viața și opera: Poeții Lucian Valea și Traian Chelariu, Cezar Ivănescu și Gheorghe Istrate, NIchita Stănescu și Mirecea Ciobanu, Daniel Turcea poetele Constanța Buzea și Angela marinescu; preoții Sofian Boghiu și Constantin Galeriu și toți cei evocați în HIMERA LITERATURII, o carte a devenirii ca scriitor și ca om integru, si “dificil”,fără compromisuri , adica, și rest. Judecata de la debut, datorată
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
inclusiv cele sticloase (transparente , goale pe dinăuntru ) având diferite forme zoomorfe ( păsări, pești, miei, etc. sau cutii cu bomboane fondante, castane comestibile, fierte sau coapte pe care le aduceau de pe valea Cernei - Baia de Arama . Locuitorii băștinași ai insulei în marea majoritate turci vorbeau curent limba română , erau primitori , cinstiți , sociabili, si mai ales loiali . În copilărie aveam câțiva prieteni din insula printre care și o fată sora Emine ( am aflat că ar fi ajuns la Timișoara ) . Până prin anul 1948 , măi existau câteva
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
în dialog cu) Dan Ciachir, Sorin Mazilescu, Alexandru Mărchidan, Sorin Dănuț Radu (autor al unui „discurs fotografic”), Cristian Meleșteu, Cristina Onofre, Viorel Pătrașcu, Silvia Petre Grigore, Zina Petrescu, Valentin Predescu, Roman Preutu, Nicolae Radu, Liliana Rus, Ion Popescu Sireteanu, Daniel Turcea (face notă aparte din punct de vedere al perioadei în care s-a remarcat), Ilie Vodăian, Ana Vulcan Chirca. Bibliotecile subiective cuprind articole de analiză critică, publicate anterior în diverse reviste de cultură din țară. De la început, articolele Magdei Grigore
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
covaci și blănari să privesc în fiece dimineață de la fereastra hanul lui manuc sau toate acele galerii vechi unde te întâlneai cu trecutul să-I auzi pe negustorii din lipsca să-ți bei cafeaua turcească într-un loc cu nume turcesc să te gândești că toate fac parte din viața ta ei da, întâi a fost stradă... apoi a aparut drumul... și iar stradă și iar drumul cu ochii larg deschiși mai visezi încă te așezi undeva pe niște scări - nu
STRADA... de ANGELA BACIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372643_a_373972]
-
cînd este numai destul de considerabilă, denotă mai curînd a fi vorba de barbarisme; în același fel elaborarea gramaticii are puțină importanță. Aceasta este de multe ori doar o abundență de diferențe semnificative. Astfel găsim, de exemplu, la gramaticienii arabi și turci o foarte mare subtilitate și o minuțiozitate peste măsură ca semne evidente ale regresului culturii spirituale sau ale unei culturi încă neevoluate, în timp ce limba engleză este extrem de simplă. Expansiunea elementului indian are un caracter preistoric, căci istorie nu este decît
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ci să le producă. La sfîrșitul lui 1964, ajutat de Miron Paraschivescu, grupul oniric publică cîteva texte. În 1968, acești scriitori vor face o încercare de a obține o revista proprie. Sînt oniriști Vintilă Ivănceanu, Virgil Mazilescu, Florin Gabrea, Daniel Turcea, Emil Brumaru, Sorin Titel și Virgil Tănase... Țepeneag exprimă conduita care ține în același timp de alegerea esențială și de scriitură în acești termeni: "În onirismul actual, cauzalitatea este înlocuită printr-o simplă "înlănțuire": unui eveniment A îi succede un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
306 Tito 277 Titulescu, Nicolae 188, 195, 196, 216, 220, 221, 256, 384 Tökes (pastor) 370 Toth, Imre 272, 287 Traian (împărat) 20, 27, 89, 122, 162, 379 Troțki, Leon 148, 205 Trond, Gilbert 313 Trubețkoi 50 Tudoran, Dorin 363 Turcea, Daniel 306 Twerski (rabin) 245 Ț Tepeneag, Dumitru 296, 306, 327-329, 388, 410 Țoiu, Constantin 292 U Ubicini 71, 72, 74-76, 100 Urdăreanu 233, 238 Ureche, Grigore 21, 22, 25, 39, 50, 103 Ureche, Nistor 49 V Vaida-Voevod, Alexandru 156
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dări de seamă telegrafice conform cărora albanejii s-ar fi lepădat în mod formal de dominațiunea turcească, și ar fi proclamat independența statului lor. În aceeași zi foaia oficială "Scodra" (Scutari) a apărut pentru prima oară în două limbi, cea turcească și cea albaneză, iar în fruntea foii stătea o lungă proclamație a Ligei și a comitetului acesteia. Această proclamație declară că Albania a încetat de-a fi sub suveranitatea padișahului. Mai departe zice că toți funcționarii turci cari nu sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu toate astea, după întoarcerea sa din străinătate, d. I. Brătianu ia un ton estrem de amenințător față cu Turcia. Geaba oameni serioși sfătuiau pe d. Brătianu de-a nu-i păsa deloc de-o constituție turcească pe care nici turcii înșii n-o luau în serios, geaba Senatul, cu toată blândețea, propune o moțiune de-a proceda în mod demn, dar neprovocator. D. Brătianu face cestie de încredere din cuvântul "neprovocator", căci voia să provoace. Aceasta la 23 decemvrie. La
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a mănținea prestigiul administrației române. Sub domnii noștri vechi se popula țara prin înmulțire și imigrațiune; azi, în secolul al XIX[-lea], sub regimul corupt al libertății rosetești, populația scade în orașe, stagnează în sate, ba locuitorii găsesc că regimul turcesc chiar a fost mult mai bun decât cel național român și iau lumea în cap denaintea tristei generații pe care România a produs-o în jumătatea a doua a secolului nostru. În loc de-a lăsa provincia în statu-quo, precum era
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
situația orientală iau din ce în ce un caracter mai liniștit. Din Constantinopol ni se telegrafiază că față cu cererea de prelungire a termenului de trei săptămâni, acordat de puteri Porții pentru esecutarea convenției cu Muntenegrul, ambasadorii vor prezenta guvernului turcesc un memoriu colectiv, invitîndu-l să declare în cel mai scurt termen ce hotărâre a luat și cum are de gând s-o îndeplinească. La acest memoriu Poarta desigur va răspunde din nou că are intenția să execute convenția de la 18
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru Poartă chiar, și pe deplin legitimă, se realiza, e drept că prin mici, însă semnificative {EminescuOpXI 355} concesii pe cari ni le făceau, pe rând pe rând, toate statele europene, ce striga opoziția și "Romînul" ei de pe atunci? "Sîntem turci. Nu voim să știm nimic de independență". Astfel zilnic era amăgită țara, erau amăgiți chiar maturi bărbați politici prin paroxismul stilistic al opoziției de atunci; mai mult încă, însuși conservatorii erau amăgiți de atitudinea turcofilă a opoziției; și fiindcă această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
către ambasadorul austriac la Constantinopol, Thugut, scrisă acum 105 ani, la 1775, vedem liniamentele politicei tradiționale a Austriei în Orient. În situația de azi a Porții scrie Kaunitz, politica noastră secretă trebuie fără îndoială să aibă de scop ca împărăția turcească să stea în Europa cât se va putea de mult sau cel puțin, în cazul cel mai rău, ca împărăția să nu fie răsturnată prin Rusia singură și pentru sine, fără cooperarea necesară a Curții noastre. Fără cooperarea necesară, iată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bătut Europa pe jos, uite, cu mocasinii ăștia, și mi-a arătat cu degetul lui genial mocasinii pe care strălucea stins marca Lord. Bine, a spus Picasso și și-a schimbat șevaletul pe umărul drept, rucsacul pe stîngul. În dreptul Băii Turcești, m-a oprit: Ține-te puțin de șevaletul meu, a zis. În momentul în care i-am atins șevaletul, șevaletul lui Pablo, oho! perioada albastră, perioada roz, oho! deci, cum i-am atins șevaletul, n-am mai simțit caldarîmul sub
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Bergenbier. De parcă ar fi marcat românii. Uite că dau turcii, pare să-mi replice unul din hliziți. (Semănînd perfect cu Hagi, sau cu Lucescu, sau cu Popescu, sau cu...) Mă ridic și, trecînd prin fața lor, îi întreb: mă, voi sînteți turci? Îmi fac cu ochiul. Ochioasele noastre sondaje: dacă e vorba de intrarea în selectul club european minimă reținere din partea majorității. În schimb, aceeași majoritate e gata oricînd să puie de-o grevă cu ștaif socialist. Cînd, după ce i-a tras
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]