5,515 matches
-
căldura curge ca o ploaie / Cernită-n oaze de oțel fierbinți, / Miroase-a foc teribil în odaie / Și-aștept să-l stingă apa de la sfinți. Pe-asfalt se tipăresc ciudate urme / Și-a-ngălbenit gazonul a leșin, / Văd colbul răscolit încet de turme / Iar norii mor pe cerul prea senin. // Și ziua lungă nu se mai sfârșește / S-aducă luna urme de răcori, / Să simt iubita cum mă învelește / Cu zâmbete furate până-n zori.” Autorul încearcă și o parodie la topîrceniana „Rapsodii de
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1407215205.html [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
grup restrains, ea să se piardă în improfunzimi. Comunicarea masurandu-se nu după profunzimea unor discuții cu cineva anume, ci după comunicarea cu cât mai mulți - atunci se întâmplă că acea cu unul singur să cadă. Să fie mentalitatea de turmă în toi? Sunt și oameni profunzi cu care ai ce să discuți mult timp nu zic, insă tendința majoră este aceasta - globalizarea. Atunci oricât de autentică ar fi comunicarea cu o persoană, ea s-ar putea să cadă în pofida mulțimii
FACEBOOK BUCLUCAŞ...(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1411218012.html [Corola-blog/BlogPost/360056_a_361385]
-
că i-a făcut pe ei sau pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-a hirotonit ierarhi, preoți și diaconi, după care i-a instalat în eparhiile și parohiile încredințate lor spre păstorirea turmei celei cuvântătoare, spre Slava lui Dumnezeu - Păstorul cel Bun; apoi a târnosit și binecuvântat atât de multe biserici și lăcașuri de închinare - fapt care nu poate fi uitat în istoria acestor locuri - marcate de prezența și activitatea Înaltpreasfinției Sale, atât
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/stelian_gombos_1412057070.html [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
date biografice ale Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nicolae Corneanu, că, Duhul Domnului a împărțit păstorilor sufletești ai neamului nostru românesc diferite daruri duhovnicești. Unii au fost buni și renumiți Părinți Spirituali, îndreptând pe cei greșiți, alții au suferit pentru turma lor greutățile vremurilor și nu au părăsit-o la necaz. Unii au fost tari în credință, alții au fost pildă de smerenie. Unii au luminat prin știința lor, iar alții prin dreaptă cârmuire. Dragostea de carte și credință l-a
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/stelian_gombos_1412057070.html [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma a urmei” se numără oile turmei.” Scriitorul, jurnalistul și publicistul Cornel Constantin Ciomâzgă s-a retras la mănăstire în urmă cu 14 ani, iar prima sa carte, „Lucrarea”, avea să apară în anul 2004. Foarte bine primită, cu vânzări excelente și prezentări pe măsură, „Lucrarea” anunță
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga/ [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
mi-e drag că exist. eu vin cu veacu-n spinare din marele soare-răsare, noaptea visez și nu dorm, am ochiul de strajă enorm. visele-mi aleargă prin sânge și dorul de ele se frânge, îmi vin în gând ca o turmă și eu le iau după urmă. seara-mbătat de amurg, aud cum apele curg, cum vine răcoarea pe vânt, cum crește iarba-n pământ. opresc alaiul vieții-n prag și intru-n casă pribeag, aștept iar ziua cu răbadare, senină, cu
STANŢE LIRICE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stante_lirice_ion_ionescu_bucovu_1358760183.html [Corola-blog/BlogPost/342371_a_343700]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > FURTUNĂ Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016 Toate Articolele Autorului Furtună Sublim este cerul plin de mioare, când turma de nouri o mână să zboare, înaltul apasă greoi în pridvoare, ca plumbul. Și tânguie cerul mioara pierdută, toiege de foc aruncă în luptă, ajunge pământul o temniță mută, ca somnul. Cutremur lumina, iar lutul tresare, văzduhul cu vuiet aduce
FURTUNĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1462817585.html [Corola-blog/BlogPost/375356_a_376685]
-
o veșnicie să fiu lut, / să nu cumva pe Tatăl să-l sărut, / pe rana Dumnezeului din tină - // Atunci sărut doar rana din icoană / și neștiut, aș vrea să fiu pământ, / pe care picuri dragoste din rană / și arde-n turmă, fără un cuvânt ... ” Transfigurat de lumina rănilor lui Isus, poetul cere un strop de răgaz pentru a medita cum se cuvine asupra propriei micimi, în fața Creatorului Suprem. Frisonul liric este autentic și nu contrafăcut. În poemele dedicate sfinților, autorul și-
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
din izvoare de var, / florile-și culegeau umbrele despletite, / ochiul nopții torcea, răsfirând din cuibar, / o năframă de vânt peste noatini și vite. // poate-o pasăre grea ne lua sub aripe, / poate râul întors se pierdea în izvoare; / poate-o turmă de oi număra călătoare / timpul meu amorțind în ninsoarea de clipe. // ca un fulg de dorinți îi visam pe părinți, / cu opaițul aprins odihnind pe o masă. / era cald în Ardeal, ardeau îngeri cuminți / în obraji, alergând peste dealuri, spre
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Dumitru, bătrânul. Clopățăl - porecla fratelui mai mic, Ion, i se trăgea de la faptul că acestuia îi plăcea tare mult să pună de gâtul oilor și al măgarilor clopote care să nu sune două la fel. Așa se face că, atunci când turma păștea, el sta nemișcat în mijlocul ei, sprijinit cu bărbia în bâta groasă de corn sau lungit în iarbă cu aceeași bâtă sub ceafă, și asculta fascinat concertul de clinchete oferit de oițele lui dragi... Din când în când, dintr-o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
clinchete oferit de oițele lui dragi... Din când în când, dintr-o parte sau alta a cioporului de oi răspândit în evantai pe golul alpin, se auzea lătratul furios al vreunui câine care întorcea câte o oaie luată razna de turmă și care, altfel, risca să cadă între labele vreunui urs dacă se îndepărta de grosul oilor sau se apropia prea mult de pădure. Așa, Clopățăl știa că paznicii turmei își făceau și ei datoria. De altfel, orice cioban de meserie
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
al vreunui câine care întorcea câte o oaie luată razna de turmă și care, altfel, risca să cadă între labele vreunui urs dacă se îndepărta de grosul oilor sau se apropia prea mult de pădure. Așa, Clopățăl știa că paznicii turmei își făceau și ei datoria. De altfel, orice cioban de meserie punea mare preț pe câinii buni, învățați să-ntoarcă oile, să se lupte cu lighi- oanele și să păzească noaptea areapa la care era repartizat. Seara, după ce turma se
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
paznicii turmei își făceau și ei datoria. De altfel, orice cioban de meserie punea mare preț pe câinii buni, învățați să-ntoarcă oile, să se lupte cu lighi- oanele și să păzească noaptea areapa la care era repartizat. Seara, după ce turma se aduna în spatele stânii, la târlă, pentru a înnopta, și du- pă ce toate treburile erau aran¬jate, fiecare câine trebuia să se ducă la areapa lui, adică locul din jurul turmei care noaptea era păzit de câte un cioban și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
păzească noaptea areapa la care era repartizat. Seara, după ce turma se aduna în spatele stânii, la târlă, pentru a înnopta, și du- pă ce toate treburile erau aran¬jate, fiecare câine trebuia să se ducă la areapa lui, adică locul din jurul turmei care noaptea era păzit de câte un cioban și cel puțin un câine. Atunci, fiecare cioban, care mai zăbovea la stână, plănuind cu ceilalți tovarăși ce aveau de făcut a doua zi, îi spunea câinelui cu care colabora noaptea: - Marș
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
cunoască areapa. Firește, în demersul lor, se foloseau din plin de câinii cu experiență, căci fiecare cățel se atașa treptat de câte unul dintre aceștia, imitându-l în tot ceea ce făcea. Se-nțelege, numărul areapelor depin¬dea de mări- mea turmei, dar și de frecvența atacurilor urși- lor, în special, căci lupii atacau arareori vara la munte, când nu umblau în haită, ei atacau primăvara și toamna, dar mai ales - iarna. Evident, dacă o areapă era atacată, toți ciobanii și câinii
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
și, cum de obicei îngrijeau de peste 800 de oi, le pășteau și în Galbena. Oile se urcau la munte în fiecare an la 1 iunie. Atunci era mare fierbere în tot satul, căci fiecare baci recunoscut drept staroste își forma turma pentru stâna sa punând la un loc propriile oi și pe cele ale rudelor, dar și pe ale altora, la înțelegere, până făceau de-o stână, adică 500-1000 de oi. Cum am spus - în Vemeșoaia era stâna Costeștilor. Alte stâne
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
au luptat? Tot nimic nu s-a aflat, A rămas totu-ngropat, Și nimic nu s-a schimbat, Vorbe-n vânt au aruncat. Un guvern dacă se duce,m Cel nou hoții își aduce, Iar „piețarii” strigă-ntruna: „Hoților!... mințirăți turma”. Pe șef miniștri-l ajută, Lupta este ne-ntreruptă. În gazete de citiți, Stați puțin, nu vă cruciți? Dacă ieri se mai fura, Azi îți fură și casa..., În stradă te pomenești, Fiindcă n-ai cum să plătești: Radetul și telefonul
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
Bisericii lui Hristos și să se potolească tânguirea creștinilor. Atunci, plecandu-se făurarul înaintea episcopului, s-a apropiat de munte și s-a rugat lui Dumnezeu, zicând: "Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, ascultă rugăciunea robilor Tăi, si nu dă pierzării turmă Ta, în mâinile vrăjmașilor Tăi care ne urăsc pe noi, zicând: Unde este Dumnezeul vostru? Tu esti Dumnezeul nostru, Care ai poruncit Apostolilor Tăi, zicând: De aveți credință că un grăunțe de muștar, nu vă îndoiți a zice muntelui acestuia
MUTAREA MUNTELUI PRIN RUGĂCIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mutarea_muntelui_prin_rugaciu_ion_untaru_1380338189.html [Corola-blog/BlogPost/365111_a_366440]
-
capete iubita, Fiică de rege nesupus, Cu Lupii toi pornit-a. Și spre a fi la adăpost Să nu îi cadă-n mână, Fecioara regelui a fost Trimisă-n munți la stână. Și i s-a dat în păstorit O turmă de mioare, Iar pentru somn și locuit Colibă-ncăpătoare. Mergea cu turma la păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice i s-
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
spre a fi la adăpost Să nu îi cadă-n mână, Fecioara regelui a fost Trimisă-n munți la stână. Și i s-a dat în păstorit O turmă de mioare, Iar pentru somn și locuit Colibă-ncăpătoare. Mergea cu turma la păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice i s-au deschis Spre altă lume, nouă. Vrăjită pe un mal de lac
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice i s-au deschis Spre altă lume, nouă. Vrăjită pe un mal de lac, Vrând turma să-și adape, La umbră de bătrân copac Se cufundă sub pleoape... Cu luna-n apa de cleștar, Pe pat de flori și iarbă, Dormea adânc cu suflul rar Și un surâs pe barbă. Dar ca un abur alb, întins
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
nu l-au mai zărit Și nu-i aflau de urme. Și ca și mamă-sa, în munți, De lume să se fure, Plecă pe tâmple și pe frunți De piatră și pădure. Stăpân pe codri și pe cer Cu turma de mioare, În gând se întreba stingher: - Au cine mi-s eu, oare, Acesta ce a fi nu par De-un soi cu lumea toată? Cum mi-a fost dat ca să răsar Și cine-mi este tată? - Ca tu să
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
Cu zile calde, bune... Și-abia în munți, să-și lepede Cojoacele la soare, Se îndură, nu repede, Ci rând pe rând. Dar mare Și strașnic ger din nou s-a pus. Fără de foc în vatră, S-a preschimbat cu turma sus În stană grea de piatră. Dar sunt și guri de oameni buni Și înțelepți ce-n semne Citesc tot felul de minuni Și ce vor să însemne. Ei cred că Dochia s-a dus Sus la Ceahlău cu turma
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
turma sus În stană grea de piatră. Dar sunt și guri de oameni buni Și înțelepți ce-n semne Citesc tot felul de minuni Și ce vor să însemne. Ei cred că Dochia s-a dus Sus la Ceahlău cu turma Și că iubitului i-a spus Să-i șteargă-n lume urma Și s-o preschimbe-n cremene Cu dânsul să rămână Și-n veci de veci să-i semene, Să fie împreună. Iar eu pe-aceștia-i cred și cred În
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
sine, este foarte greu să te smerești și să ceri ajutor de Sus. De aceea, este mare nevoie de lucrători în via Lui, adică de un cler care să arate poporului că slujește unui Dumnezeu Viu, care poartă de grijă turmei Sale. Căci Dumnezeu nu-și părăsește niciodată turma Sa, dar nici nu o ajută împotriva voinței ei. Iar noi refuzăm ajutorul, binecuvântarea, bunătatea și milostivirea Lui, prin modul în care trăim. - Dintre toate provinciile istorice românești, Moldova pare cea mai
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]