5,540 matches
-
pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală a lui M.D. , de 30 de ani. În cursul anului trecut, acesta a luat în arendă o livadă în localitatea timișeană Stanciova. În noaptea de 28 spre 29 august 2003, M.M. , cioban la o turmă de oi, a intrat cu animalele în livadă. Supărat nevoie mare și convins că mioarele au fost cele care i-au mâncat prunele căzute pe jos, învinuitul l-a lovit pe M.M. cu o lanternă în cap, iar când victima
Agenda2004-24-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282534_a_283863]
-
săvârșise, a împărțit întreaga sa avere copiilor săraci. Crăciun este considerat un zeu solar, el apărând ca un personaj ambivalent: are puteri miraculoase, dar are și atribute tipic umane: este bătrân, are barbă și este bogat. Păstorii care-i păzesc turmele îl colindă în fiecare an. V. RUBANSCHI Pogorât-a pogorât/ Domnul sfânt pe-acest pământ În pragul Crăciunului, să ne oprim o clipă din zbuciumul vieții și să cugetăm cu inima deschisă la frumusețea și mesajul colindelor. Colindele aduc în
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
de zăpadă este mare. Majoritatea participanților la trafic au înțeles necesitatea dotării autovehiculelor cu echipamentul amintit. E. C. Prevenirea distrugerii culturilor l Plata la zi a subvențiilor în agricultură Cu toate că în această perioadă a anului pășunatul este interzis, unii proprietari ai turmelor de oi încalcă cu bună știință hotărârile consiliilor locale, distrugând unele culturi din județul nostru (Seceani, Murani, Igriș etc.), ne-a declarat dl Nicolae Oprea, directorul general al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ( D.A.D.R. ) Timiș, la conferința
Agenda2005-06-05-generala 7 () [Corola-journal/Journalistic/283362_a_284691]
-
Vf. Gugu, unde (se crede) că ar fi locuit Zamolxis, zeul dacilor; se vor colecta și analiza roci și plante specifice masivului muntos; se va declanșa, de asemenea, un studiu socio-etnografic în rândul locuitorilor zonei și al ciobanilor aflați cu turmele la pășunat etc. Între 15 și 30 iulie, membrii expediției vor parcurge următorul traseu: Timișoara - Rusca Montană - Sarmizegetusa - Clopotiva - Barajul de pe Râul Mare - Valea Râului Șes, la obârșia căreia membrii expediției științifice își vor organiza tabăra de studiu pentru încă
Agenda2004-28-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282632_a_283961]
-
majorității scribilor* Frica ancestrală, ea face dinamica eroismului orb*Neputința de a iubi, cea mai cumplită* între lamento miseraabilis și injurii pamfletice* între rugăciune și sudalmă, ca Diogene* Nu lăsa în priză nimic, când dormi!* Măgarul, mutantul, vehicul al spiritului turmei:Pe el l-a călărit Mesia, asta e fix ceea ce înseamnă...*Regele animalelor, Leul, imitat prin răgetul fricii lui, de măgar* A înșela, vine de la încălecare prin înșeuare a pune șeaua pe calul liber, a-l înrobi* Demult, cei ce
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
de mit fondator este transformarea lui în semifabricatie a psihozei colective a românilor. Din ideatica baladei reiese că acel ciobănaș moldovean, cînd e anunțat de o mioara că tovărășii săi s-au înțeles să-l ucidă pentru a-i fură turmă, nu reacționează justițiar. El se resemnează, ca în fața unei decizii divine, așteptînd moartea pe care o transformă într-o nuntă cosmică ("Iar tu de omor/ Să nu le spui lor/ Să le spui curat/ Că m-am însurat/ Cu-o
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
în tufe/ că vipera aprinsă de fiere și dispreț, // iată cum umblă foamea prin cântec că o mamă / cum calcă pacea beata pe morții din transei,/ o mană scoate-n ceruri un înger de reclamă/ o altă zvârle molimi pe turmele de miei." (Actorul) Poezia lui Mircea Dinescu este plină de imagini ale degradării. Tot ceea ce era considerat cândva sublim apare terfelit, spre continuă indignare a poetului. El vorbește de "micul comerț cu fericirea popoarelor", de "un curcubeu tras prin bale
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
Dar relatînd această confesiune a lui Petru Dumitriu vreau să subliniez că nu numai privilegiile i-au îndemnat pe unii intelectuali să se supună terorii comuniste, ci și acest sentiment respingător al sclaviei, a trăi după cum ți se poruncește, în turma nedefinită. De fapt, și la nivelul superior intelectualii erau supuși poruncilor, dar acestea erau mai subtile, neafectînd orgoliul, avînd un caracter mai degrabă teoretic. Oricum, destinele noastre au urmat celor două definiții ale demnității: la Petru Dumitriu o activitate continuă
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
lași toate/ aceleași nedeslușite urme ca pasărea/ ce vine pe zăpadă// panta se-nclină sufletul tău se ridică/ și casa se umple de nori și patul/ de iarbă pajiște verde/ dumnezeiesc de frumoasă/ ea trebuie că a mai fost// și turme oprindu-se și plîngînd/ că nu pot bea roua/ că iarba cu buzele n-o pot reteza/ că simt un hotar un duh în singurătate/ acolo o liniște de nepătruns" (pajiște). Cuvîntul de ordine e uitarea cea atotvindecătoare: "dormi liniștit
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
și picioare legați cu insomnii/ trecem prin grădina lui Academos./ plutim pe fruntea lui în ziua cea lungă/ în răbdarea cîtă un imperiu/ ca un trib de obsesii/ lîngă un fluviu de îndoieli./ adunăm morții din duminicile războaielor/ cît timp turme sîngerii ne rumegă/ imitațiile nopților.// acum se crapă de ziuă în ochii piramidei" (Ultimul timp). Din incongruențele ontologice ia naștere ficțiunea, care, deși prin definiție "inventată", nu e absolut gratuită, adică arbitrară, fiind aidoma unei expediții cinegetice (sînt vînate sensurile
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
-n fugă-atunci prieteni. Când mă trezisem ca din vise, / Văzui c-o strună-ncărunțise. («Harpa” VRF, 160). Când și când, poetul este atras și de conjugarea „paradoxurilor planetare”, dar în inconfundabilul său mod liric: Prin văi cu ierbi de brumă turma / Își paște tragic sieși urma. În fluier intră frigul, ura, / Pe unde a ieșit căldura.// și-n loc de funze, pe meleaguri, / Din cosmos curg foșniri de steaguri. // Visarea crește, cerul scade, / Pe mări deodată Newton cade. // Mistrețul roade doina
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
acțiunile lor. an fața oglinzii, scena propriu-zisă, este imensă sala de așteptare a Istoriei, cu ușile ei cu turnichete, pe unde se intră și se iese, după ce s-a consumat scurtul răgaz an care oamenii ăncearcă să marcheze ieșirea din turmă anonimă printr-o urma, printr-un cuvânt, eventual printr-o crimă. Așa cum de atâtea ori se spune an piesă, haosul se exprimă prin ăntuneric. Un ăntuneric modelat cu hâr de Lucian Moga (ligh design). Penumbra este propice instinctelor criminale și
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
Angela Marinescu Pentru a scrie despre Paul Daian (care, pentru mine, este mereu și inevitabil Sergiu Filip) mi-a trebuit timp. Autorul recentei Stîngăcia în salut a femeii, al poemelor sororale, al Turmei de porci, al lui Iohann, al Sobolancăi, al De astăzi beau sînge, și al celor Trei poeme este, pentru mine, autorul care se lasă permanent, cu o voluptate nemaiîntîlnita, surclasat de viață. Poate scriu acest lucru și din pricini obscure
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
schimbe, este Dragostea mai puternică decât „scârbosul uriaș gândac” - lumea ființelor așa-zis raționale!? Pascal e conștient că „prădătorii” își schimbă doar blana: „... lupii nu mai sunt de recunoscut, poartă cravată, se plimbă în limuzine elegante, frecventează bordeluri și păzesc turmele oilor imbecile.” (p. 66) - chiar în pagina cu numerologia simbolică a Diavolului! Toată viața a încercat să nu se mai gândească la această lume: „Tu ar trebui să cânți numai jazz... Și nimic altceva!Ar fi trebuit să rămâi în
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
în timp ce producătorii s-au bucurat de câtă căutare au produsele lor. Cel mai lung șir de cârnați care a sfârârit pe grătarul încins a avut 100 de metri. Se spune că odată demult, pe vremea când ciobanii munteni coborau cu turmele de oi către șes, erau prinși aici la cotul Buzăului de către haiduci. Ca să nu-i prindă potera cu prada vie, îi făceau repede pastramă și cârnați", a spus președintele ANTREC Buzău, Cristina Partal, informează . În comuna Berca, rețeta cârnaților de
Un cârnat de 100 de metri a sfârâit pe grătare la Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi () [Corola-journal/Journalistic/25076_a_26401]
-
era om bun, lasă deschisă șansa „unei iminente poete”.12 Însă numai atît a fost să fie. Lucia e semeață absolut și țîfnoasă eminent (e singura care-și permite așa cote de aroganță). Se uită la bărbați ca la o turmă, ca la niște satiri grotești și impotenți ce asaltează o Diană, o suverană inaccesibilă a farmecelor. Pune atîta dispreț în privirea pe care le-o aruncă încît îi strivește grămadă și le-ar mai și aplica o pedeapsă degradantă (dar
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
lor, acestor pigmei le cam mergea gura și se împăunau cu grațiile ei): „Vă lăudați de inima-mi furată?/ Deci dragostea-mi înalță, lasă urmă!/ Aș vrea în mîna-aceasta prea curată,/ Un bici să dau în voi ca șintr- o turmă!// Amanta voastră? Nu vă știu nici ochii./ Eu să fi fost vreodată stăpînită?/ Doar praful mi-l lingeați din tivul rochii!/ Jignită? Nu! Doar nici măcar rănită.// De ani de zile că vă stau alături/ Nu vi-am văzut nici gurile
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
și dînsul?” etc. (Un tînăr domn). Combate tare și contra comunismului din Rusia: „Minciună ispășită de milioane/ De oameni înjunghiați pentru sclavie./ E ăsta adevărul ce-o să vie?/ Asta-i minunea dată de icoane?// Pămînt furat: popor dus ca o turmă,/ Acestea-s bogățiile-așteptate?/ Acesta e fiorul de dreptate,/ Care v-a dus spre somnul cel din urmă?” etc. (Umbra roșie). Și mai tare combate pentru România (e cu Goga și mai că vociferează ca el), voind luptă pînă la capăt
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
se regăsește și țara-„smîrc“ (iată un extras de cea mai pură ascendență patapievici-ană: „Nu ai de ales: trebuie să recunoști drept patrie o caricatură. Un plai cu inși extrem de abili și abjecți. În gurile cărora flutură steaguri. Și cu turme de oi vorace, cu capete de lăcustă. Totul mirosind a odicolon, a tămîie și a căcat.“), și moartea (cu nume generice, fără chip precis, dar și purtând chipul mamei), și crimele istoriei, și ideologiile, și „omul-detritus“, și „poporul-peluză“, și biblioteca
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
Acum sînt un simplu cetățean al cartierului” (Lespede). Unele stihuri sînt îndesate asemenea unui sac cu detalii gospodărești, cu vorbe poporane: „O altă lege-a dăruirii nu-i,/ Oricît ar fi să-ntorci și să despături/ Din ploi și neguri, turme și omături/ Sub dunga lor văzută din chicui/ Sarmatice încovoieri și pături/ În văluriri de ape albăstrui./ Le-aduni în saci, în buți ori în coșărci,/ Le sui în pod și-n stogul din ogradă,/ Pe masă și-n hambare
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
scrieri semnate L.F. Céline, René Guenon, Rudolf Steiner, Blaise Pascal. Merită să reiterăm ideea unui comportament orfic al lui Cezar Ivănescu. Mai înainte spuneam de Musaios, nume mai puțin vehiculat când amintim de cantautori vestiți (astăzi, puzderia lor, mai corect, turma acestora, nu numai în România). Mitologia ne-a precizat că Musaios a fost prieten cu Orfeu, dacă nu frați, în drumul spre golgota cântecului nemuritor. Și cum mama lui Cezar Ivănescu avea nume grecesc, originară din sudul Albaniei, este firesc
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
goală visteria. Mai dați și ape și pământ Și vindeți România. Mihai Viteazu v-a lăsat O țară mai rotundă. Voi azi ați scos-o la mezat, Străinii vă inundă. Aveți întinsul Bărăgan, Și nu aveți o pâine. Aveți și turme și ciobani, Dar duceți vieți de câine. Aveți bogații munți Carpați Și dulcea Mioriță, Păduri de brazi ce vă sunt frați, Și flori în poieniță. Aveți o deltă ca-n povești, Vedeți să nu v-o fure, Atâtea ape, atâția
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]
-
obligat de boală să-și modifice comportamentul, ci și opera. Contextul grobian al receptării se deschide eronat spre un viitor incert: „Voi fi, peste o sută de ani, altfel? (se întreabă scriitorul, n. n.). Mă va putea cineva scoate de sub picioarele turmei, vocea mea va putea fi auzită într-o sală cu acustică normală, corectă, nedeformatoare?” Trupul tras de boală spre anormalitate se asociază cu imaginea ingrată, deformată a operei în posteritate. Străinătate, absență, dezlipirea de lume În 23 noiembrie (1080), o
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
doar atât", a scris Toni Neacșu, pe jurindex.ro, adăugând că "acest tip de terorism practicat în numele eticii absolute caracterizează societatea noastră de azi". Toni Neacșu subliniază că "mare parte din presa noastră este un cor de behăieli etice. Sunt turme întregi de miei serafici, exhibiționiști ai propriei perfecțiuni morale. Este o inflație a infatuării de caracter, o înghesuială teribilă de comportamente de păuni moralizatori. Este o spoială declarativă, să fim bine înțeleși. Este o puritate agresivă, folosită pe post de
Tudor Gheorghe, apărat de Toni Neacșu. Articol cu dedicație pentru Dan Tapalagă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21704_a_23029]
-
fost torturați sub comanda acestui ofițer superior otoman al vremii ce răspundea de siguranța palatului imperial. După cucerirea Constantinopolului și construirea palatului otoman, Bostangi Bașa și oamenii săi păzeau grădinile, parcul și așa-numitele gospodării ale palatului, unde erau aduse turmele de oi și vite pentru întreținerea personalului de la reședința sultanului, care număra până la 5.000 de oameni, dintre care 3.000 erau ieniceri, garda de mercenari de elită, în care ajungeau și copiii luați sau vânduți din Țările Române. CONSTANTIN
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]