16,848 matches
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINȚI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Un document privind protejarea și conservarea vestigiilor trecutului nostru, păstrat la Arhivele Naționale Mehedinți, publicate în Cataloagele Arhivelor Mehedinți și alte lucrări
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_document_privind_protejarea_varvara_magdalena_maneanu_1384335350.html [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
Arhivele Naționale Drobeta Turnu-Severin, fond maghis-tratul orașului Cerneți, dosar 7/1831, f. 157, ciorna. 7. 1835 iunie 7 (București).Porunca Departamentului Pricinilor din Lăuntru al Țării Românești către Maghistratul orașului Cerneți, prin care se aprobă măsurile de consolidare a ruinelor Turnului lui Sever, a se face de profesorul Grigore Pleșoianu. Primit, iunie 11 Nr. 179 Departamentul Pricinilor din Lăuntru Maghistratului orașului Cerneți Văzându-să coprinderea raportului acestui maghistrat cu nr. 187 în privința meremetului ce umblă să facă D. Grigore Pleșoianu, profesorul școalei
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_document_privind_protejarea_varvara_magdalena_maneanu_1384335350.html [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
11 Nr. 179 Departamentul Pricinilor din Lăuntru Maghistratului orașului Cerneți Văzându-să coprinderea raportului acestui maghistrat cu nr. 187 în privința meremetului ce umblă să facă D. Grigore Pleșoianu, profesorul școalei naționale dintr-acel oraș, trupului de zid ce este rămas din turnul Severinului, spre răspuns i se face cunoscut că pomenitul profesor cu această lucrare nu numai că nu aduce vre-o vătămare, pentru care se cuvine ai face mulțumire maghistratului, dar însă și folos că le sprijinește niște ziduri strămoșești ale
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_document_privind_protejarea_varvara_magdalena_maneanu_1384335350.html [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
1835, iunie 7 secția 1-a masă 2-lea no. 3426 Arhivele Naționale Drobeta Turnu Severin, fond Primăria orașului Tr. Severin, dosar 1/1833, f. 493, orig. Referință Bibliografica: Un document privind protejarea vestigiilor trecutului nostru în Mehedinți. Cetatea medievală. Turnul lui Sever / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1048, Anul III, 13 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_document_privind_protejarea_varvara_magdalena_maneanu_1384335350.html [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
Apoi a fost parțial dărâmat din dorința de a se construi pe la mijlocul secolului al XIX-lea o reședință pentru familia Banfy. Asta o aveți acum în față, în starea mizerabilă în care se află. Din construcția medievală se văd ruinele turnului pentagonal de acolo, probabil vechiul donjon al acesteia. Și mai departe, năpădite de ierburi și arbuști, puteți descoperi resturile din cărămidă ale unei biserici romanice de prin 1300. Ăia care s-au dus la mure ar putea să dea peste
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
loc înainte de Paste în cel mai mare Mall din București, AFI Palace Cotroceni, organizatorul evenimentului, More than Pub, în urma feedbackului primit din partea editurilor, publicului, a decis să dezvolte conceptul extinzând proiectul la nivel național. S-a reușit coborârea cărții din turnul de fildeș pentru a fi adusă acolo unde nu doar publicul cititor obișnuiește să meargă, ci în Mall-urile din orașele vizitate. Altfel spus, cartea a devenit mai mult decat accesibilă unui public cu potențial imens. Librăria online Book-Land.ro
Sun Plaza este destinația iubitorilor de carte pentru o săptămână by http://www.zilesinopti.ro/articole/1171/sun-plaza-este-destinatia-iubitorilor-de-carte-pentru-o-saptamana [Corola-blog/BlogPost/96999_a_98291]
-
perfect, Partitură ștearsă. Doar în amintire, Se aud ecouri. Oare tu mă chemi ? Am atins în vise soarele și luna, Cerul plin de stele, toate strălucind Se deșiră firul, asta este vrerea Înramez trecutul. Astazi e declin. Am clădit castele, turnuri efemere Toate sfărămate, valurile trec A rămas în urma flacăra tăcerii Undele albastre, soarta ne-o petrec. Înfloresc castanii, plopii fără soț Trec pe rănd iubiții, cum și noi am fost Se scriu iar poeme, cărțile-s deschise Visele frumoase nu
AM FOST de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1396709266.html [Corola-blog/BlogPost/347732_a_349061]
-
putea trăi foarte bine și în țările lor de origine, ba chiar ar fi mai „bogați” în termeni relativi față de conaționalii lor, dar prețul plătit pentru acea bogăție poate fi unul mult prea scump - nesiguranța personală și viață într-un „turn de fildeș” izolat de restul populației sărace. Suntem nefericiți pentru sărăcia noastră în comparație cu neamțul care are aceeași meserie cu noi, dar ignorăm faptul că suntem mult mai „bogați” decât câteva miliarde de oameni care trăiesc acum pe Pământ! Și este
Sărăcia – un concept relativ by https://republica.ro/saracia-un-concept-relativ [Corola-blog/BlogPost/337783_a_339112]
-
drumul să zboare spre țara nimănui, plină de cetăți ai căror pereți sunt desenați cu grafitti, vreau să-mi duc până la cap propozițiile, mă pierd în amănunte derizorii și uit esențialul, adică viața, așa cum palpită ea sub soare, ca un turn babel, unde se plimbă numai umbre de oameni care caută cu înfrigurare fericirea și n-o găsesc, sapă după ea, fac arheologie, în zadar, fericirea fuge de ei ca o nebună ieșită din balamuc, filozofii au amuțit, nu mai dau
METAMORFOZE AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_autumnale_ion_ionescu_bucovu_1348831038.html [Corola-blog/BlogPost/365807_a_367136]
-
mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Această personalitate
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472111542.html [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
că nu-i înțeleg și de aceea, nici nu-i accepta, având mereu pornirea de a-i ține deoparte, de a-i marginaliza. Nu e de mirare, așadar, ca oamenii de cultură și arta, se retrag în carapacea lor, în “turnul de fildeș” sau mai pe înțeles, în colivia de sticlă și de acolo contemplă lumea, dând la iveală capodopere. O astfel de persoană este Mărțina. Scriitoarea, artista Melania Cuc, îi împrumuta din trăsăturile proprii și-i îngăduie să evolueze, așa cum
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
S POETRY Autor: Mihaela Cristescu Publicat în: Ediția nr. 2314 din 02 mai 2017 Toate Articolele Autorului LET IT BE Every now and then a strânge, nostalgic feeling overwhelms me it jerks at the strings of my heart demanding I turn back the clock if only, for a minute în time. An instant țug of war erupts between my heart and sense fearing could it be possible that the beautiful memories I have treasured all these years are not șo beautiful
SUE CHAMOUN'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1493714836.html [Corola-blog/BlogPost/373984_a_375313]
-
pădurile canadiene, la Clova, una din cele 5 divizii forestiere ale companiei, în calitate de asistent-măsurător. Aici începe să învețe limba engleză și dupa 6 luni se descurcă chiar bine. Din vara lui 1952 - prima sa vară canadiană, este transferat la un turn de observație contra incendiilor, după ce în prealabil făcuse un curs în acest domeniu. Lucra în echipă cu prietenul și colegul său, Eugen Ștefănescu: „A fost o perioadă greu de uitat pentru mine. Nu doar pentru că ea marca începutul carierei mele
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
curs în acest domeniu. Lucra în echipă cu prietenul și colegul său, Eugen Ștefănescu: „A fost o perioadă greu de uitat pentru mine. Nu doar pentru că ea marca începutul carierei mele de forestier. Dar mai mult pentru că lunile petrecute la turn au fost luni de liniște sufletească, de reculegere, de meditație într-un mediu atrăgător, în mijlocul naturii. Eram departe de atmosfera încărcată din Europa, de consecințele marelui război. Singura legătură cu civilizația era un telefon de pădure (nu-mi aduc aminte
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
vineri dimineață. Duminica a fost oficiată căsătoria religioasă la biserica românească de pe Rue Jean de Beauvais. Am făcut o nuntă mare, fiindcă aveam mulți prieteni la Paris. Înluna de miere am petrecut o săptămână la unul din hotelurile pariziene, aproape de Turnul Eiffel.” După acestă vacanță, prelungită cu o săptămână și având acordul conducerii companiei, Tiberiu Cunia împreună cu tânăra sa soție revine la Montreal, pentru a continua seria cercetărilor și studiilor de care era legat atât de mult. Un profesionist pentru care
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
De ce consider că aceste lucrări răspund întrebării tale? Pentru că înțeleg din ce în ce mai mult, cu cât îmbătrânesc, că relațiile sunt pietrele de temelie ale existentei umane: relația cu Dumnezeu și relația cu semenii. Ca artist, foarte ușor te izolezi în propriul tău turn, în turnul de fildeș, și acolo intri în dialog cu piatra, cu lemnul, cu bronzul și stai de vorbă cu materialele întâlnite și atât de frumoase! Uiți de semenii tăi, te izolezi și, într-un sens, mori. Pentru că ești viu
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
că aceste lucrări răspund întrebării tale? Pentru că înțeleg din ce în ce mai mult, cu cât îmbătrânesc, că relațiile sunt pietrele de temelie ale existentei umane: relația cu Dumnezeu și relația cu semenii. Ca artist, foarte ușor te izolezi în propriul tău turn, în turnul de fildeș, și acolo intri în dialog cu piatra, cu lemnul, cu bronzul și stai de vorbă cu materialele întâlnite și atât de frumoase! Uiți de semenii tăi, te izolezi și, într-un sens, mori. Pentru că ești viu atât timp cât ești
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
două porunci fundamentale, în care se adună absolut tot, țin de condiția umană. Prima: iubește-L pe Domnul Dumnezeu, și a doua: iubește-i pe semeni. Și ce sunt acestea? Sunt relații. Încă tot învăț și acum să ies din turnul meu și să iubesc. să-mi iubesc soția, să-mi iubesc copiii, să-mi iubesc vecinii, să stau de vorbă cu ei, să am o relație cu ei. De aceea, faptul că am făcut portretele celor din familie consider că
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
Ce anume îți inspiră creația? Nichita Stănescu spunea, în poemul Nod 28, că „Daïmonul meu vine de departe / în gazda făpturii mele”. E o inspirație de moment ceea ce o determină? Liviu Mocan: Aici, de fapt, prin întrebarea aceasta, reintrăm în turnul de fildeș, pentru că această supă, acest lichid, această apă vie care favorizează actul de creație este relația mea intimă cu Dumnezeul meu. Stau cu El într-o stare de vorbă, într-o încercare de a-L simți, de a-L
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
vremii într-un neașteptat registru ironic. Povîrnirea omului de zăpadă devine monumentală. Și jocul copilului riscă să dobîndească valențe culturale. Iar pentru cei mai în vîrstă, lucrurile, așa ghidușe, sînt încărcate de o veselă tristețe. reconversie - din omul de zăpadă turnul din Pisa O noapte albă este și afară - iarnă, chiciură și polei, dar și în bufet - una nedormită, agitată, de tămbălău, noapte de noapte. De data asta însă există o scuză, cheflii n-au cum să plece, trebuie să se
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Haiku_valeria_iacob_tamas_1330356200.html [Corola-blog/BlogPost/364538_a_365867]
-
și de izbândă, Radu Mărculescu, Sfântul mărturisitor al pătimirilor noastre! Slăvit să fie Dumnezeu, Fecioara Maria și Neamul nostru dacoromân prin Eroii, Mărturisitorii și Martirii Lor! Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț 19 iunie 2015 În capitolul 10, intitulat: Asediul cetății fără turnuri, eroul nostru relatează aspectele vieții din lagărul Mănăstârca, cu foamea care da târcoale pâlpâirilor vieții, precum corbul ce se anunță în căutarea prăzii, cu oamenii care plângeau fiindcă își uitaseră numele și adresa celor dragi, cu gerul care-l încremenea
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
Frumusețea portului era deosebită. Plin cu bărci de mărimi și forme diferite, precum în Veneția. Aparatele de fotografiat țăcăneau de zor. În fața noastră la circa cincizeci de metri de-a lungul străzii își purta măreția prin masivitatea zidurilor și al turnurilor, nimeni altul decât Castelul Gravensteen, văzut cu doar câteva ore în urmă, înconjurat de proiectoarele ce-i luminau zidurile masive. Alături pe stânga malului Korenlei erau clădiri de o frumusețe deosebită, cu fațada franjurată în zona calcanului și terasele pline
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491629372.html [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
mini-spectacol impresionant de orgă. Surpriza poate fi cu atât mai mare să nu fie în acea zi sărbătoare, iar orga care este una celebră, fiind semnată de renumitul constructor francez de orgi, Aristide Cavaille-Coll, totuși să cânte. Așa cum vă spuneam, turnul clopotniței Bisericii Sfântul Nicolae este unul dintre cele mai înalte din Gent, fiind folosit ca punct de observație cât și ca loc de anunțare prin dangătul clopotelor, a năvălirii oștilor dușmane, mai ales al vikingilor, până când acest rol a fost
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491629372.html [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
Sfântul Nicolae este unul dintre cele mai înalte din Gent, fiind folosit ca punct de observație cât și ca loc de anunțare prin dangătul clopotelor, a năvălirii oștilor dușmane, mai ales al vikingilor, până când acest rol a fost preluat de turnul Catedralei Sfântul Bavo din apropiere. Biserica se numără printre cele mai vechi lăcașe de cult din Gent, construcția ei fiind începută prin secolul al XIIIlea așa cum am spus, în stil medieval. Biserica Sfântul Nicolae, văzută de sus din turnul Belfry
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491629372.html [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
de turnul Catedralei Sfântul Bavo din apropiere. Biserica se numără printre cele mai vechi lăcașe de cult din Gent, construcția ei fiind începută prin secolul al XIIIlea așa cum am spus, în stil medieval. Biserica Sfântul Nicolae, văzută de sus din turnul Belfry este de-a dreptul spectaculoasă, iar interiorul îi este grandios, conținând tablouri, coloane, vitralii sau renumita orgă funcțională și după atâta timp. Acest monument în pofida timpului care a trecut de când i s-a așezat prima piatră la temelie, se
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491629372.html [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]