10,815 matches
-
pietre veșnic rostogolite, simte miros de praf și de pulbere, un gust de sudoare și sânge. Ajung până la El, amestecându-se cu tămâia, și nori de respirație puturoasă. Dar mai sunt și roze, mai sunt și pe covoare se mai toarnă parfume tari, și mai adie, totuși, câte-o mireasmă dinspre crângul acela înflorit. Doar uneori se-ntoarce spre Sine și-și zice: Doamne, de ce nu pot, totuși, să-i și pipăi, Eu, Cel cu degete fără număr? La urma urmei
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
am continuat cu disperare să-i aștept zilele și nopțile treceau fără ca ei să apară fără ca eu să pun geană pe geană după vreo lună de așteptare somnul m-a doborât Dumnezeule taman atunci au venit m-au zgâlțâit au turnat apă rece pe mine degeaba lăsați-l în pace e limpede că nu are nevoie de noi a zis cel mai bătrân dintre ei și au plecat Viața mea ca o cîțea credincioasî " Oprește-te" mi se strigă în tote
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
niciodată aerisită. Între două păhăruțe de votcă, ar putea bea ceai. Dar cum să bei ceai în timpul orelor de serviciu?" Marfa Stanilova (fir-ar numele ei blestemat și gura ei închisă pe veci) iar o să apară exact când el își toarnă pe furiș din samovarul răcit demult o ceașcă de ceai, iar o să se uite dezaprobator la el, fără să-i îngăduie un cuvânt, iar o să-l pârască lui Mișa, iar o să-i facă Mișa capul calendar cu perestroika și exemplul
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
de brațe și, deci, 128 de beculețe ca niște lumânări, adică luminându-se numai pe ele. Nu s-ar fi putut închipui niciodată cocoțat pe acel candelabru imens, ancorat în niște lanțuri cu zale mai mari decât capul lui. Fusese turnat , probabil, în atelierul în care se făcuse și tunul cel mare cu care nu se trăsese niciodată pentru că nu putuse fi mișcat din loc după ce ieșise din mâinile faurilor. Își notase la un moment dat - în minte, evident, pentru că altfel
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
uitase, iar relațiile de serviciu îi interziceau o altă abordare decât cea oficială. În ruptul capului nu ar fi putut să se trezească întrebând-o visător pe Marfa Stanilova: "Dumneata, Marfa Stanilova, probabil, că trebuie să știi unde a fost turnat acest candelabru ce ne luminează de o grămadă de vreme și, mai ales, când?" În aparență, biroul lui era, așadar, aproape un pătrat. Numai în aparență pentru că altfel, din pricina schimbărilor zilnice ale fișetelor, rafturilor, corpurilor de bibliotecă, birourilor, în fiecare
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
acea perioadă am și început să am gustul neplăcut - oh, voluptos și incitant ca o perversiune - al scufundării. Multă vreme nici n-am căutat explicația acelui fenomen. Năuceala ce mă cuprindea în fața Betinei, dublată de melancolia mea nativă - ce îmi turna în suflet și-mi așternea pe chip un soi tristețe mofluză -, dar și de bucuria de a mă regăsi cât de cât întreg - deși chiar nevătămat de tot nu puteam zice -, se prelungea chiar și după ce ea dispărea, astfel încât nici
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
demisia din armată. Dar nu a scăpat de ceilalți, de cei nevăzuți, din servicii, de cei cu care semnase legământul. Contractul cu ei era pe perioadă nedeterminată, definitiv. Ei l-au pus să-și înființeze o firmă, în care au turnat bani cu găleata. Câți bani negri au circulat pe acolo, câte mizerii s-au derulat pe acolo, trafic cu petrol în Serbia și trafic de armament. Golam era om de fațadă (îl deranja teribil rolul acesta!), alții manevrau conturile și-
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
a cumpărătorilor. Am criticat în acest răstimp de peste doi ani mai multe ediții "populare" și "școlare", majoritatea "îngrijite" de anonimi și neanonimi, sperând, la apariția fiecărui articol, nu că-i voi vedea ieșind, în lumina tiparului, pe păcătoși, ca să-și toarne cenușă în cap, ci presupunând că unii - cel puțin unii! - editori îmi vor da tacit dreptate și că se vor strădui să respecte normele elementare de transcriere și adnotare corectă a textelor clasice antologate. Fiind sceptic din fire, nesocotindu-mi
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
definit în logica respectivă) a actanților, iar cele dinainte dezvoltate privind jocul (muzical), match-ul și altele nu au făcut decât să schițeze în principiu ordini la care vom face acces în etape, privind Universurile (de limbaj) în care se poate turna experiența noastră muzicală. Cu toate consecințele implicite și explicite ale fenomenului pe care îl activăm dincolo de limitele sale actuale (după cum se zice „cultural acceptate”!). Problema mentalului în tradiția muzicală curentă apare ca un set nesfârșit de metafore vizând un anume
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
vreo pitroceală două și de Încă alte câteva mărunte marafeturi, făcute și alea cu socoteală din bătrâni. Gata! După ce ai stropit pământul fierbinte atâta amar de vreme cu sudoarea frunții tale, poți să te așezi În umbra viței, să-ți torni o bărdacă de soare și de vânt plimbat prin amăruiul delicat al nucilor noi și albe, prin dulceața livezilor de piersici și prin acrișorul Înțepător al merelor noi și poți să te așezi jos cu cugetul Înpăcat ca să bei sângele
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
și Înpreună cu nevasta am Închinat din vinul chihlimbariu al castelanului, pentru trecut și cei ce s-au pierdut În negura lui, pentru noi cei de acum, pentru cei ce de-abea acum pătrund În lume și n-am uitat să turnăm primul strop de vin pe dala rece, pentru cei ce au fost, s-au străduit și au avut grijă să cultive minunata viță pentru ca nepoții și strănepoții lor să-i pomenească. Hai noroc și la mai mare!
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
Culturală “CARPAȚII”, numărul 151 din anul 1988, care a apărut la Madrid, sub direcția poetului Aron Cotrus. În țările de adopție, publiciștii români au devenit destul de repede cunoscuți datorită cărților pe care le-au scris, a filmelor care s-au turnat după aceste cărți, cum ar fi de pildă “Binecuvântata fii închisoare”, realizat după românul omonim al Nicoletei Grossu. Acest român celebru publicat mai întâi la Paris în limba franceză, a fost tradus în limbile engleză, germană, italiană și norvegiană. În
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
și să absolve Academia Comercială din București. În anul 1958 a fost arestat de regimul comunist și trimis din nou la Aiud pentru faptul că a recitat la o petrecere între cunoscuți poezii de Radu Gyr și Nichifor Crainic, fiind turnat la securitate chiar de unul dintre cei prezenți la acel eveniment. A fost eliberat din detenție împreună cu mulți alți deținuți politici în urmă Decretului de grațiere din anul 1964. În anul următor, 1965, s-a căsătorit cu Marica Caramihai, reușind
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
mâna mea. Abia am terminat de citit ultimul vers. Miroase Încă a tus proaspăt. Mă gândeam că poate am timp să Îi fac o cronică. Până una alta, am aici o cronică de suflet. Destup o sticlă cu șampanie și torn În două cupe. Una pentru mine, cealaltă pentru Poet. O s-o beau tot eu, În cinstea lui, pentru că Poetul este departe, peste mări și țări. Dar eu am să ciocnesc cu el, pentru că știu că mă vede și mă aude
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
François Weyergans se constituie Într-un colaj compus din fragmente de scrisori, paragrafe din romanele tatălui și din Încercările fiului de a scrie: „Tatăl meu mort era mai nemilos decât tatăl meu viu. Voia ca eu să fac filme. Am turnat trei lungmetraje ale căror scenarii tot eu le scrisesem. Am Încetat să mai fac filme, dar mi-ar plăcea să mai fac Încă unul Înainte să mor la rândul meu. Peste ani, am izbutit În sfârșit să isprăvesc un roman
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
la întrebarea mea, din priviri, după ce observasem, pe trotuarele din Cernăuți, inscripția exclusivă de pe capacele de fontă ale canalelor de comunicații telefonice: ,,Societatea Română de Telefoane”. Cu surâsu-i mucalit și satisfacție nedisimulată, Don Bazil Tărâțeanu mi-a zis: ,,Au fost turnate, Dane, în 1920, după constituirea României Mari, de o uzină celebră din Franța... Noi le-am păstrat pe toate, ca pe ochii din cap... Tot Cernăuțiul e împânzit cu aceste capace inscripționate în Limba Română...”. I-am răspuns, cu amărăciune
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
am găsit pe pământ; numai într-o enciclopedie extrem și protocolar numele tău era suflat cu aur și penumbră dar, cu cât văd eu cerul în sine înscris cu tot cu primordii, văd și dârele tale spre austera formă în care se toarnă pe sine din sine etherul și iar deschid acea fântână'n Shaďm mareea va mări chipul meu, în oglinzile apei, la noapte: cocorul nemuritor își desface aripile elegie pentru mâna stângă scriu despre iarnă, scriu despre tine, îmbrac parfumul meu
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
la cel stîng sugeam și sugeam pînă la ziuă ferugan addidașii tăi ferugan își scoteau limbuța de sub rochia de voal și-mi spuneai povestea hamalului genghiz și a frumoasei spălătorese tu erai eu eu eram tu nășteam cu schimbul mai toarnă puțin lapte pe mamelonul ăsta să crească să se mîntuiască la tine mă gîndesc ferugan și la planeta cu fete de gumă mă gîndesc la palatul buckingam cînd se schimbă garda și la petecul de astrahan negru din manșonul mamei
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
de colț găsită într-o carte mare și plicticoasă cînd profesorul călinescu era cărăbușul care traversa aleea din fața pavilionului cinci psihiatrie și pe sub arini curge cibinul cu șobolanii umflați și crizanteme mortuare cu vacile domnului roșii de sudoare cum își toarnă femeia asta veche în forma de cozonac ruginită aluatul cum zornăie pintenii cum șușotesc între ei tigrul și eufratul și vreau să scap de sindrofiile astea stupide cînd intrăm și ieșim de la duș dar ei nici nu vorbesc cu mine
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
autenticitate ale acestei curți "ŕ outrance" orientală, colorată, savuroasă și jovială. La cină, în a feștilelor fumegîndă lumină, patruzeci de feluri de bucate în mirodenii îmbălsămate. Arnăuți cu pistoale la brîu și la fesuri ciucuri de aur - rîu - ne-au turnat în pocale tot atîtea feluri de nectare, sigilate în pîntecoasele ulcioare, negricioase ca lemnul de nuc. Un eunuc, clătinînd ca pe-un clopoțel singuru-i cercel la urechea stîngă, clipind des din privirea-i pustie, nătîngă, ne tot îmbia din buzele
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
și eșecului. Prețioasă frază, banal sens: n-am reușit nimic pînă acum. Doar că iau tranchilizante mai multe. Și ce n-aș da să mă plimb printre "personaje", nu pritnre oameni! * Citesc cartea despre Labiș cu picătura. Parcă mi-aș turna elixirul încrederii, c-o pipetă exactă, în inimă. Pagini strălucite, tămăduitoare, care mă fac să-mi ridic, uneori, fruntea și să-mi spun, orice s-ar întîmpla, poate că voi fi un an doi, poet. . Cît de mult am visat
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
pot opri cumpăna fîntînii scîrțîind urcă soarele-n ciutură spre apus și carul din șură își îndreaptă oiștea spre stele - dincolo de gardul de sîrmă al muzeului veacul se rostogolește tot mai grăbit pe roți de mașini și tramvaie spre orașul turnat în beton și asfalt mă-ntorc răscolit de atîtea gînduri cîte n-ar putea să încapă într-o carte - brusc din uitare un copil îmi răsare-n față murmurînd un cîntec și împingînd cu bățul spre casă un cerc Sala
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
altul decât Andrew în persoană. Era într-adevăr un bărbat de bărbat, cum se spunea în argoul acelei vremi. Avea o semeție extraordinară, care culca toate femeile la pământ. Știa baba ce știa. Semăna puțin cu James Bond, care se turna singur la MI-5, pe platourile din țara Galilor. “Ce vorbă umblă prin târg? strigă el, surescitat. Scapi de călău dacă eu o iau de nevastă pe baborniță?” “Mă rog, nu e cazul, murmură Arthur, jenat. E nebună la cap
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
Europa. La 12 fără un minut noaptea, baba se ridică, își potrivi rochia Coco Chanel, mai râgâi o dată și-i aruncă peste umăr lui Andrew: “Te-aștept în dormitor, puiule...” Andrew își aprinse o ultimă țigară. Cavalerii mesei rotunde îi turnară un ultim pocal epocal de vin. „Curaj, îi urară cu toții, suntem alături de tine.” Arthur îl îmbrățișă cu efuziune. „N-am să uit niciodată ce-ai făcut pentru mine. Uite, drept mulțumire, îți dau ție guvernarea ducatului. Eu abdic în favoarea ta
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
de brute sensibile, cu psihic complex și omenos. Cînd se plictisesc de teroarea banalului și de neajunsurile psihotice ale existenței socialiste, ele izbucnesc spontan și nemotivat, recurgînd la defulări și exhibiționisme sado-poetice: Munteanu își snopește în bătaie nevasta (Frig), pedagogul toarnă benzină pe propriul cîine, după care îi dă foc (Terasamentul), asistenta Jeni se freacă de navetiști prin trenuri ("cu gura sclipind frumos, numai argint și aur"), excitată de aglomerația trupurilor muncitorești (Disciplina). Totul seamănă cu un tablou foto-realist de Helnwein
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]