250 matches
-
puțin ample au constat din construirea celor două pridvoare situate pe laturile de sud și nord, ambele adăpostind câte un portal cu ancadramente gotice bogat profilate. Deasupra portalului sudic a fost construită o capelă, iar în 1520 a fost ridicat turnulețul cu scara spiralată de pe aceeași fațadă, încheindu-se definitiv lucrările. În anul 1867 biserica a devenit catedrală, după transferarea scaunului episcopatului luteran săsesc de la Biertan la Sibiu. În exterior rețin atenția cele două ancadramente de portal plasate în interiorul pridvoarelor de
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
din Balș, Drăgănești și Pitești. În anii ‘90 el s-a apucat de afaceri, reușind să strângă o avere importantă. Ilie Badea Stănescu (poreclit "Tortică") a devenit bulibașa rromilor din orașul Costești (județul Argeș), construindu-și o casă cu multe turnulețe ("Palatul de Aramă") pe o stradă unde trebuiau construite inițial câteva blocuri. La începutul anilor '90, el s-a înscris la cursurile Facultății de Teologie din Sibiu, la care a renunțat după scurt timp. În decursul timpului, a făcut numeroase
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
secolului al XVII-lea. Biserica și zidurile sunt construite din piatră de carieră sub forma unei fortărețe, din cauza acelor vremuri vitrege când năvăleau turcii și tătarii, prădând mănăstirile. Ansamblul mănăstiresc vechi cuprindea biserica, stăreția veche, zidul de incintă (cu trei turnulețe de colt rotunde) și turnul-clopotniță prin care se face intrarea în incintă. De-a lungul existenței sale, a fost supusă mereu eroziunii timpului și vicisitudinilor istoriei. Așezământul monahal a fost închinat de la început Patriarhiei Ierusalimului, aflându-se în această dependență
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
fost isprăvită în anul 1885 și sfințită la 12 octombrie 1886. Așa cum se înfățișează în prezent, biserica este alcătuită dintr-un pronaos supralărgit, contopit organic cu construcția propriu-zisă, ai cărui 12 stâlpi interiori susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidențiat în acest fel deoarece îndeplinea și funcția de necropolă. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioară, caracterizată de răsucirea porțiunilor de zidărie, că stau să cadă unul asupra
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
vechi ale orașului, avea o incintă de zid pe al cărui traseu va începe în anul 1487 edificarea unui turn de apărare și supraveghere a orașului. Includerea turnului în corpul bisericii va duce la demolarea turnului nordic și ridicarea unui turnuleț cu scară în spirală prin care se asigură un acces independent spre turnul nou construit. Între acesta și turnul orașului s-au păstrat două ferestre din vechea fațadă din secolul X. În 1478, după demolarea unuia dintre cele două turnuri
Biserica Evanghelică din Bistrița () [Corola-website/Science/302453_a_303782]
-
în stilul Art Nouveau de către arhitectul Iulius Reinecke. Acesta fusese ajutat de către Maria Sturdza, care ilustrase ca pictoriță multe din poeziile lui Vasile Alecsandri, vecin și prieten apropiat al familiei Sturdza. Influențele neogotice se regăsesc în decorațiuni cum ar fi: turnulețe gotice, armuri medievale, sală de manej, dictoane latinești înscrise pe pereți, turn de intrare cu pod peste șanțul de apă. În interior, castelul avea scări centrale din marmură de Dalmația, mobilier din lemn de trandafir, minuțios sculptat, sobe din teracotă
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
preluat numele de la mănăstirea de călugărițe ce fusese acolo - poarta a primit denumirea de Ecaterina. În 1559 a fost ridicat și turnul porții, care se vede și astăzi. De formă pătrată, pe trei nivele, construcția are în partea superioară patru turnulețe ce simbolizau „Jus Gladii”, un privilegiu medieval care dădea conducătorilor brașoveni dreptul de a aplica pedeapsa supremă. Bolta turnului e pictată în stilul Renașterii, iar arhitectura acestuia este unică în lume, făcând din el o prețioasă bijuterie artistică. Documentele menționează
Poarta Ecaterinei din Brașov () [Corola-website/Science/303963_a_305292]
-
Ea a stărețit aici între anii 1906-1925, lăsând în Mănăstirea Războieni, la moartea sa, o obște de peste 50 de călugărițe. De-a lungul timpului, biserica a suferit unele modificări constructive. Astfel, în secolul al XIX-lea s-au adăugat două turnulețe, fără legătură cu bolțile, precum și un mic pridvor care a încadrat ușa de intrare de pe latura sudică. Fațadele exterioare au fost tencuite și văruite. În anul 1862 a fost construit turnul-clopotniță pe sub care se intră în incinta mănăstirii. Mănăstirea Războieni
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
a marca victoria de la Ialomița (1442) împotriva otomanilor. Construcția turnului începe după anul 1446, însă este finalizată abia în 1468, sub domnia lui Matia Corvinul. În 1619 se reface partea superioară, având forma unei piramide cu baza pătrată, cu patru turnulețe și este înzestrat cu clopote. Nouă ani mai târziu se montează un ceas cu lună. Afectate în repetate rânduri de trăsnete și incendii, cele două clădiri suferă mai multe reparații capitale, însă în 1763 se reface numai turnul. Cu acest
Turnul Ștefan din Baia Mare () [Corola-website/Science/311555_a_312884]
-
deasupra naosului și pronaosului, are în coamă, spre vest, terminație în jumătate de con. Turnul-clopotniță se ridică parțial deasupra pronaosului și parțial deasupra pridvorului și are camera clopotelor în consolă, deschisă, cu parapet traforat, arcade și acoperiș înalt, piramidal, cu turnulețe de colț. Pictura a fost executată în anul 1811 de Ștefan Zugravul din Șișești și se păstrează fragmentar pe bolta naosului, unde se remarcă imaginea Sfintei Treimi, scene din Apocalips sau din Ciclul Patimilor, într-o paralelă moralizatoare, caracteristică programelor
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
cu profilul trilobat, este unică în arhitectura de lemn din Transilvania și Maramureș, în schimb, monumentalitatea și înălțimea îndrăzneață a turnului nu sunt atinse decât de biserica „geamănă” din Șurdești. Turnul, cu verticalitatea sa accentuată, are alături de coiful central, patru turnulețe cu rol decorativ, dar și un semn distinctiv că satul avea un Sfat al Bătrânilor cu drept de judecată.
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
poate vedea pe un imprimeu din gips. Înainte de 1977 se folosea și o combinație a celor două sigilii. Episcopul era înlocuit de crinul aflat pe fond albastru în poarta orașului. În afară de aceasta erau și câțiva crini mai mici prezenți pe turnulețele laterale. Totul era înconjurat de inscripția "Stadt Warburg - Kreis Höxter" . Acest simpol apare drept parte a stampilei de servici a orașului. Din 1977 se folosește ca setmă a orașului doar crinul be blazon albastru, zidurile cetății fiind excluse din reprezentare
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
depozite, hale) din cadrul complexului Moară lui Assan au fost vandalizate și apoi demolate ilegal. Clădirea centrală a ansamblului, moară propriu-zisă construită din cărămidă și având arhitectură unei cetăți medievale, cu diverse ornamente a rămas nedemolată, dar într-o stare critică, turnulețele clădirii fiind încă vizibile. Moară de la Obor, modernizata constant de foștii proprietari, a fost naționalizata de comuniști în iunie 1948. În același an, odată cu confiscările ilegale ordonate de comuniști, este arestat și Basil (Vasile) Assan care la acea dată era
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
și meșterii lui Ghiran vor fi intervenit multe solicitări de compromisuri. Turnul este prevăzut cu o galerie deschisă, cu arcade semicirculare, de toate părțile, peste care se ridică spre cer coiful octogonal al turlei, încununate de o cruce mare, fără turnulețele caracteristice zonei de proveniență. Naosul are peretii supraînălțați prin bolta sau cerimea semicirculară, împodobită la mijloc de un arc dublou, decorat prin încrestături asemănătoare cu ale celor întâlnite în Nadășu sau Aghireșu. Iconostasul se înalță până sub cerime, separând bolta
Biserica de lemn din Apahida () [Corola-website/Science/310131_a_311460]
-
rol deosebit de important în protejarea pereților împotriva umidității. Deasupra pronaosului se înalță zvelt turnul clopotniță, având în partea superioară, sub coiful ascuțit un foișor cu câte trei arcade pe fiecare latură. Fleșa elansată a turnului este încadrată de patru mici turnulețe, element singular în arhitectura Maramureșului istoric. În interior se păstrază o parte din zalele lui Pintea Viteazul, haiduc legendar al Maramureșului care zice-se și-a lăsat el însuși în grija bisericii cămașa de zale și coiful, după lupta contra
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
la mijloc, decorată cu rozete. Parterul are formă pătrată cu latura de 8,20 m, iar următoarele două nivele o formă octogonală. La parterul turnului se află gangul de intrare în incinta mănăstirii și, în dreapta, ușa care duce într-un turnuleț atașat pe latura din sud unde se află o scară în spirală pe unde se urcă la etajele superioare. Cele trei etaje aveau următoarea funcționalitate: În clădirea turnului se afla și o hrubă secretă pentru adăpostirea odoarelor bisericești în vremuri
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
unitar. Turnul clopotniță străpunge acoperișul în partea sa vestică, deasupra pronaosului. Având foișor lărgit, cu galerie deschisă, turnul clopotniță este acoperit de o fleșă ascuțită, în vârful căreia se află o cruce metalică. Coama acoperișului, deasupra altarului poartă un mic turnuleț, cu rol decorativ. Și acesta, la rândul său, are o cruce metalică în vârf.
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
Forma pereților este dreptunghiulară, cu absida decroșată poligonală, cu cinci laturi. Pronaosul are tavanul drept, iar naosul și altarul câte o boltă semicilindrică, ultima terminându-se în timpanul de est. Acoperișul de șiță are clopotnița deasupra pronaosului, înconjurată de patru turnulețe. Se mai remarcă și brâul median în torsadă. Prispa este bogat ornamentată și este situată pe latura de sud. Chenarele șerpuitoare de pe arcade alunecă pe stâlpii de secțiune dreptunghiulară, pentru a însoți „frânghia", iar cuiele de lemn, cioplite în forma
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
plan pătrat, având un foișor ușor ieșit în afară, sprijinit pe console. Galeria foișorului este formată din șase stâlpi ce delimitează cinci deschideri. Peste foișor se înalță o fleșă ascuțită, înconjurată în cele patru colțuri ale foișorului de câte patru turnulețe mici. Cu scop decorativ, atât în partea de vest a coamei acoperișului cât și în extremitățile estice, sunt amplasate mici copertine cu baza semicirculară. De asemenea, turnul are amplasat în zona mediană un brâu, executat sub forma unei mici streașini
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
cu baze paralelipipedice. Scara de acces la cor este în naos. Bolta semicilindrica a încăperii este făcută din scânduri groase, prinse de cele trei arcuri exterioare prin cuie de lemn. Deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță cu foișor și 4 turnulețe. Pereții exteriori și ancadramentul ușii de intrare sunt decorate cu motivul frânghiei. Deasupra intrării în naos se păstrează următoarea inscripție: „În toată această lume fie binecuvântat numele lui Dumnezeu. Ca oriunde vor fi unul sau doi adunați întru numele meu
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
două niveluri. Ea a fost realizată după modelul unor gări austriece ale vremii respective, din zona central-europeană, într-un autentic stil romantic, caracterizat printr-un plan dreptunghiular, bolți pe arce de ogivă, arce și arcade frânte la cheie, creneluri și turnulețe de colț, de factură neogotică. Peronul gării este acoperit și are o feronerie frumos lucrată. Gara impresionează prin măreția formelor și bogăția elementelor arhitecturale de factură neogotică. Lângă Gara Ițcani a fost construit și un depou de locomotive, care era
Gara Suceava Nord () [Corola-website/Science/305815_a_307144]
-
cu înscrisul în limba poloneză: ""O, Maryo, bez grzechu poczęta módl się za nami"" (în ). Pe turlă este montat, la înălțimea de 30 m, un balcon circular, susținut pe zidurile turlei de numeroase coloane din piatră terminate în formă de turnulețe, redând parcă forma unor capele. În turla bisericii se află patru clopote. Biserica adăpostește importante lucrări de artă. De o rară frumusețe sunt vitraliile situate în cele 5 ferestre ale prezbiteriului și care reprezintă cele cinci mistere de slavă ale
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
sa de bază se înalță spre cer unul din cele mai frumoase turnuri din zonă, svelt, de o distincție aparte, cu o galerie de formă pătrată, cu câte patru arcade semicirculare pe fiecare latură, iar în cele patru unghiuri cu turnulețe elevate, situate la baza coifului șindrilit. Acoperișul, unitar pentru corpul central al clădirii, este de o simetrie perfectă asigurată de prezența celor două pridvoare laterale, întinse pe toată lungimea naosului și pronaosului. Deasupra absidei altarului proporțional diminuat, cu mai bine
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
-se turnul de înălțime mai redusă, în comparatie cu alte construcții similare, cu galerie deschisă, având câte trei arcade semicirculare pe fiecare latură a sa și un coif octogonal pe bază pătrată. În patru colțuri ale clopotniței apar cele patru turnulețe specifice zonei, de dimensiuni obișnuite, însă, bine proporționate în raport cu înălțimea turlei și de o simetrie impunătoare. Acoperișul, astăzi din tablă, este unitar pentru corpul de bază și ceva mai scund pentru altar, iar pereții exteriori au fost cu grijă placați
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
drepte și în coadă de rândunică. Biserica este amplasată în mijlocul satului pe o înălțime ce domină valea. Între bisericile de lemn din stânga bazinului Arieșului, edificiul face notă aparte prin volumetria sa dominată de turnul cu foișor, fleșă înaltă și patru turnulețe. Inițial clopotnița a fost separată, dar prin adăugarea la vechea navă a unei tinzi, care devenea astfel pronaos, s-a ridicat și turnul-clopotniță, cu galerie deschisă și cele patru turnulețe specifice la baza coifului. Peste vechea tindă, ce avusese tavan
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]